Andreea Paul: Premierul Emil Boc a plătit scump ieşirea din criză

Premierul Emil Boc a cumpărat biletul României pentru ieşirea din criză şi a plătit scump, alături de români, pentru asta, arată consilierul de stat Andreea Paul Vass, într-un comentariu postat, luni, pe blogul său, după anunţarea de către premier a încetării mandatului actualului Guvern.

"E un moment de mare sobrietate şi responsabilitate pentru România. După trei ani foarte dificili – cei mai dificili de multe decenii încoace – un alt premier va prelua frîiele unei economii cu creştere economică estimată la 2,5% pentru anul 2011, mult peste media europeană, cu un şomaj aflat cu două puncte procentuale sub media europeană, cu cea mai mică inflaţie din ultimii 22 de ani şi cu cea mai mică datorie externă pe locuitor din UE", arată consilierul de stat.

Costurile de funcţionare ale statului s-au diminuat între timp de la 15,1% din PIB, în 2009, la 12,4% din PIB, în 2012, iar eficienţa actului guvernamental a crescut, subliniază Vass.

Aceasta arată că România a intrat în criza mondială nepregătită, cu un stat nereformat şi fără o viziune de funcţionare pe termen lung. "Criza internaţională a surprins România cu un stat total nereformat, lipsit de eficienţă şi de viziune pe termen lung. Timp de 20 de ani, România a încercat să facă faţă noilor cerinţe ale economiei de piaţă cu vechile sale instiţutii. Însă apartenenţa la spaţiul comunitar european şi dezechilibrele macroeconomice generate de criză au determinat autorităţile să accelereze procesul de reformare a statului şi implicit, a administraţiei publice. Criza economică a scos la suprafaţă deficienţele structurale ale sistemului. 11 reforme majore, perpetuu amînate timp de două decenii, stau dovada muncii şi au justificat eforturile şi impopularitatea guvernamentală", consideră Andreea Paul Vass.

Consilierul de stat reaminteşte că Guvernul a luat măsuri hotărîte pentru eficientizarea sectorului public, reuşind să evite derapajele economice. "Nevoia de a reduce cheltuielile publice şi deficitul bugetar s-a transpus în acţiunile ferme întreprinse de Guvern pentru redimensionarea şi eficientizarea aparatului bugetar. A fost şansa de salvare a economiei noastre de la derapaje majore, care ar fi presupus costuri sociale exponenţial mai mari decît cele resimţite de români în aceşti trei ani dificili. Prin urmare, costurile de funcţionare ale aparatului bugetar, cuprinzînd atît cheltuielile cu bunuri şi servicii, cît şi cele de personal, s-au redus cu 2,7 puncte procentuale, de la 15,1% din PIB, la 12,4% din PIB, în perioada 2009-2012. Banca Mondială arată un progres semnificativ în ceea ce priveşte calitatea actului de guvernare din România, prin indicatorul anual de eficienţă guvernamentală, care s-a dublat în perioada 2008-2010, dar unde spaţiul pentru îmbunătăţiri viitoare este ridicat. Un aparat bugetar mai puţin costisitor şi mai corect dimensionat a contribuit la atenuarea dezechilibrelor macroeconomice şi la diminuarea birocraţiei excesive. Mai trebuie cîştigată bătălia cu transparenţa şi cu etica serviciului public, indiferent de natura sa", arată Andreea Paul.