Bosch, DeLonghi si Arctic sunt trei proiecte de investitii majore pentru anul 2012

Posted on February 4, 2012 by Andreea Paul

Reprezentanţii companiilor DeLonghi, Bosch şi Arctic şi-au exprimat intenţia fermă de a-şi extinde afacerile din România prin noi proiecte de investiţii pentru lărgirea capacităţilor de producţie, în urma întrevederilor avute cu Primul Ministru Emil Boc la începutul lunii februarie.
Două dintre aceste companii vizează ca locaţie de implementare parcul industrial Tetarom III, în zona Cluj, pe locaţia fostelor hale de producţie ale Nokia. Este vorba de compania italiană DeLonghi, care a anunţat la începutul acestui an o investiţie semnificativă în România. Compania germană Bosch are în plan o investiţie de 77 milioane de euro care va crea, în prima fază, 300 de noi locuri de muncă.
Reprezentanţii companiei Arctic din cadrul grupului Arcelik intenţionează să îşi extindă capacitatea de producţie prin crearea unei noi linii de fabricaţie, care ar genera cel puţin 400 de noi locuri de muncă şi va conduce la creşterea exporturilor.
Toate cele trei firme vor fi sprijinite de guvern prin acordarea de ajutoare de stat în baza prevederilor schemei instituite prin HG 1680/2008, administrată de Ministerul Finanţelor Publice.
 

Posted in Uncategorized | Tagged , , , | 1 Comment

Noi pastile dulci si amare economice

Posted on February 3, 2012 by Andreea Paul

Pastile amare

  • Populaţia României a scăzut cu 5,1%, iar populaţia stabilă a ajuns la 19,04 milioane locuitori

Populația totală a României a scăzut cu 5,1%, la 20.254.866 persoane în anul 2011, faţă de 21.354.396 persoane anterior, conformrezultatelor provizorii publicate de INS în urma recensământului populaţiei din anul 2011.

Populaţia stabilă reprezintă 94% din total, adică peste 19 milioane de locuitori. Din populaţia totală, 4,5% sunt persoane plecate pe perioadă îndelungată din ţară, iar un procent de 1,5% este reprezentat de persoanele temporar prezente în România.

Reducerea populaţiei ar putea determina creşterea ratei şomajului, ca urmare a scăderii populaţiei active, plecată la muncă în străinătate, însă numărul de șomeri va rămâne același. Aşadar, rata şomajului ar putea ajunge la 8,9%, cu 1 punct procentual sub media UE şi sub nivelele înregistrate de Polonia (9,9%), Slovacia (13,4%), Bulgaria (11,2%) sau Ungaria (10,9%).

Reducerea populaţiei ar putea avea impact şi asupra numărului de parlamentari. Păstrând regulile de prezenţă în Parlament a unui deputat la 70.000 de cetăţeni şi a unui senator la 160.000 locuitori, numărul de deputaţi s-ar putea reduce la 271, iar cel de senatori la 118, comparativ cu situaţia actuală, de 330 deputaţi şi 137 senatori.

  • Preţurile producţiei industriale continuă să crească în luna decembrie

Preţurile producţiei industriale au crescut cu 0,4% în luna decembrie 2011 comparativ cu luna noiembrie. Majorarea a fost însă semnificativă faţă de aceeaşi lună din anul 2010, preţurile crescând cu 7%. Principala sursă a creşterii preţurilor pentru producţia industrială, în ambele cazuri, o reprezintă majorarea preţurilor la distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare.

România a înregistrat a 7-a cea mai mare creştere a preţurilor la produsele industriale din UE-25, conform Eurostat. Preţurile au crescut cu 6,7% în luna decembrie 2011 faţă de aceeaşi lună a anului precedent, în timp ce media europeană s-a majorat cu 4,9%.

Dacă în calcularea indicelui, Eurostat ţine cont de preţurile de vânzare pe pieţele interne ale produselor, Institutul Naţional de Statistică ia în calcul toate produsele fabricate şi comercializate la intern şi/sau la export. De aici reiese diferenţa de 0,3 puncte procentuale faţă de cifra publicată de INS.

Pastile dulci

  • BNR continuă să reducă rata dobânzii de politică monetară

Rata dobânzii de politică monetară a ajuns la 5,5% la începutul lunii februarie 2012. Este a treia reducere pe care BNR o efectuează pe parcursul ultimelor trei luni, cu scopul de a relaxa politica monetară, a încuraja creditarea şi a stimula consumul populaţiei. România rămâne singura ţară din UE care a redus rata de politică monetară într-o perioadă în care scena europeană se confruntă cu turbulenţe.

  • Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut în luna decembrie

Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut cu 10,3% în luna decembrie 2011 faţă de luna precedentă și cu 6% comparativ cu luna decembrie 2010.

Cu toate acestea, în anul 2011, cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a scăzut cu 2,5%. Reducerea a fost determinată în special de scăderea cu 6,2% a vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun comparativ cu anul anterior.

Aici regăsiţi integral documentul Pastile dulci si amare economice.

 

Posted in Uncategorized | Tagged , , , , , , , , | 17 Comments

Atacuri murdare si asteptari mari pe marginea vanzarii a 10% din Hidroelectrica

Posted on February 1, 2012 by Andreea Paul

Raspund mai jos pe indelete la zecile de telefoane primite:

Ati fost numita membru al Comisiei pentru coordonarea procesului de privatizare a „Hidroelectrica“. Sunteti in conflict de interese avand in vedere ca cumnatul dumneavoastra este broker?

Întrebarea „dacă sunt în conflict de interese” este una pe care o găsesc rău-intenționată tocmai prin evidența faptului că nu sunt în asemenea conflict. Această întrebare induce în percepția publică faptul că aș fi coruptă, ceea ce nu este adevărat și nici corect.

Conflictul de interese sancționează aducerea, în mod deliberat, a unui beneficiu “neamurilor” ori partenerilor de afaceri ai decidentului. Nu este cazul meu. Nu a fost niciodata si nici nu am de gand sa ma apuc vreodata de matraseli. Faptul că am un cumnat broker, nu naște niciun fel de conflict de interese cu participarea mea în comisia pentru Coordonarea procesului de privatizare a Hidroelectrica. Gradul de generalitate este urias, iar participarea mea nu prezuma vreun profit al sau. Intreaga piata de capital va beneficia din plin de masurile recente guvernamentale de vanzare a participatiilor minoritare pe bursa. Cumnatul meu nu are cum sa beneficieze in niciun fel de informatie privilegiata.

Altfel, am fi ca in teoria “bătăii aripii de fluture”, care spune că o bătaie din aripi a unui fluture în Marea Britanie poate cauza, printr-un lanț de evenimente, un uragan în California. Cam așa ar fi și faptul că am un cumnat broker și eu particip la avizarea procedurilor pentru selectarea intermediarului autorizat sau a prospectului final de oferta publica primara care sunt supuse aprobarii Guvernului prin memorandum si facute publice, in vederea vanzarii celor 10% de la Hidroelectrica pe Bursă.

Care sunt asteptarile dumneavoastra cu privire la listarea Hidroelectrica si care vor fi demersurile pe care le veti face in calitate de membru al comisiri pentru coordonarea procesului de privatizare?

Aşteptările sunt mari, având în vedere importanţa Hidroelectrica în sistemul energetic naţional. Cred că listarea sa va fi un succes. Miniştrii Ioan Ariton şi Gheorghe Ialomiţeanu şi secretarii de stat Borbely Caroly şi Bogdan Drăgoi dau greutate acestei comisii de coordonare a procesului de privatizare, alături de care am fost onorată cu încrederea profesională de a face parte. Comisia va fi coezivă, ceea ce va facilita obţinerea unui rezultat bun. Voi face parte dintr-o echipă care, sub coordonarea MECMA, prin OPSPI, vom pregăti şi monitoriza respectarea bunelor practici internaţionale şi integritatea procesului de privatizare, dar şi avizarea procedurilor pentru selectarea intermediarului autorizat. Aceeaşi comisie aprobă şi prospectul final de ofertă publică primară înainte de depunerea acestuia la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, avizează recomandările intermediarului, care, ulterior, sunt supuse aprobării Guvernului prin memorandum, pentru ca în final să fie mandataţi reprezentanţii statului în AGA Hidroelectrica SA.

Mandatul pe care l-am primit de la Premier este simplu de înţeles şi aplicat: apărarea interesului statului.

Voi sprijini cu toate capacităţile mele miniştrii din comisie şi apreciez că vom lucra bine împreună. Apropos, nu exista nicio indemnizatie sau alta forma de remuneratie pentru membrii acestei comisii.

Oferta de la Hidroelectrica este aşteptata sa aduca cei mai multi bani. Vedem ca Bursa a castigat 12% de la inceputul anului, se pare ca investitorii par a intoarce privirea spre Romania. Cat spera statul sa obtina in urma listarii Hidroelectrica?

Suma exactă este un aspect care nu poate fi precizat, din raţiuni strategice economice. Poate voi fi considerată excesiv de precaută, dar consider că precauţia este importantă în reuşita unui asemenea demers. Într-adevăr, contextul este mai favorabil decât anul trecut. Activul este deosebit de atractiv în peisajul românesc, având ocazia unui pas accelerator al pozitivului economic românesc.

Aşteptările ofertei primare a Hidroelectrica sunt mari şi cred că vor creşte pe măsura elaborării raportului de evaluare, dar mai ales a raportului de sondare a interesului investiţional privind acţiunile acestei companii. Evident că un impact semnificativ îl vor avea condiţiile de piaţă financiară internă, dar mai ales internaţională, de la momentul ofertării pachetului de acţiuni nou emise, reprezentând 10% din capitalul social.

Unde vor merge banii din listari? Se vorbea de programe de dezvoltare a companiei…. Care ar fi acestea?

Întreaga sumă rezultată din oferta publică primară va fi încasată de către Hidroelectrica, iar principalele programe de dezvoltare vizează: creşterea puterii instalate prin punerea în funcţiune a unor hidrocentrale noi; alinierea operării unităţilor la standarde internaţionale şi creşterea siguranţei în operare;  atragerea capitalului privat în proiecte hidroenergetice aflate în stadiu de proiecte; diversificarea activităţii prin punerea în funcţiune a unor unităţi bazate pe alte surse de energie regenerabilă.

Vreau doar să punctez faptul că finanţarea prin bursă este un instrument deosebit de transparent. Această calitate o găsesc esenţială pentru politicile economice guvernamentale.

Luand in calcul scenariul pesimist in care oferta Hidroelectrica nu va avea succes, veti merge mai departe cu celelalte oferte sau le veti pune pe “hold” pana se imbunatateste contextul de piata? Ar fi dispus FMI sa accepte un astfel de scenariu?

Consider contraproductiv să vorbim de eşec la momentul debutului operaţiunii. Desigur, sunt luate în calcul toate variantele, însă doresc în acest caz să transmit un puternic mesaj de optimism întemeiat.

Intenţionăm ca lansarea ofertei publice primare la Hidroelectrica să aibă loc în partea a doua a anului, respectiv în luna octombrie 2012, ulterior derulării ofertelor publice secundare ale Transelectrica, Transgaz şi Romgaz.

Vedeti posibila o privatizare totala a Hidroelectrica in timp? Care ar fi riscurile?

În prezent nu. Statul intenţionează să păstreze în proprietatea sa pachetul majoritar de acţiuni.

Ce companii de stat credeti ca urmeaza calea privatizarii totale?

Guvernul a decis să vândă pachetele majoritare de acţiuni la CUPRUMIN, OLTCHIM şi ISCIR – CERT.

-         CUPRUMIN – În data de 28 octombrie 2011 a fost publicat anunţul de privatizare prin licitaţie a întregului pachet de acţiuni deţinut de statul român. Termenul de depunere a ofertelor este 23 martie 2012. Estimăm că procesul de privatizare va fi finalizat în prima parte a anului2012.

-         OLTCHIM – se intenţionează lansarea ofertei de vânzare a întregului pachet de acţiuni gestionat de către M.E.C.M.A. în prima parte a anului 2012, urmând ca procesul de privatizare să se finalizeze până la sfârşitul anului.

-         ISCIR – CERT – urmează a fi lansat în perioada imediat următoare anunţul pentru vânzarea prin licitaţie a întregului pachet  deţinut la acest operator economic. Privatizarea se va închide, cred, în prima parte a anului 2012.

Tot în cursul anului 2012, se intenţionează privatizarea majoritara a filialelor aflate sub controlul Electrica, şi anume filialele de întreţinere – Electrica Serv şi a celor de furnizare – Electrica Furnizare.

Tinand cont de toate aceste vanzari programate pentru acest an, ati calculat o suma totala pe care ar putea-o obtine statul roman?

MECMA estimează că va încasa din privatizările derulate în acest an o sumă de peste 784 milioane euro. Deşi fiecare cent contează, listarea pe bursă şi privatizarea au efecte manageriale extrem de pozitive. Acest aspect este cel puţin egal ca valoare cu faptul că se aduc direct în bugetul companiilor resurse financiare şi acţionari interesaţi de performanţă.

Posted in Uncategorized | Tagged , , | 41 Comments

Cine a deschis capacităţi noi de producţie şi servicii în România în anul 2011 şi ce urmează în anul 2012?

Posted on February 1, 2012 by Andreea Paul

România rămâne o locaţie fertilă pentru creşterea şi dezvoltarea proiectelor de investiţii, atât din surse străine, cât şi autohtone, în pofida pulsului mediatic creat în jurul plecării Nokia de la Jucu sau a incertitudinilor economice ridicate la nivel european.

Valoarea investiţiilor realizate de principalele companii străine care au inaugurat capacităţi noi de producţie în anul 2011 se ridică la 461,5 milioane euro. Au fost create astfel 4.550 noi locuri de muncă.

Investiţiile au vizat domenii diverse, de la industria alimentară la producţia de panouri solare şi echipamente electronice, însă preferat a fost din nou sectorul componentelor auto.

Cu toate că zona de vest a ţării şi oraşul Bucureşti sunt în mod tradiţional principalii destinatari ai investiţiilor, firmele străine s-au orientat mai mult în anul 2011 spre regiunile de nord-est şi sud ale ţării. Tendinţa de repartizare echilibrată a investiţiilor contribuie la rezolvarea problemei decalajelor economice dintre regiuni, conduce la crearea de locuri de muncă şi implicit, la creşterea nivelului de trai inclusiv în zonele mai puţin favorizate.

Cel mai mare proiect de investiţii a ţintit unul dintre sectoarele strategice pentru o economie verde şi eficientă energetic: domeniul biocombustibilor. Firma Prio Foods (Martifer) din Portugalia a profitat de avantajele competitive pe care România le deţine la acest capitol şi a investit 93 milioane euro la Lehliu Gară, în judeţul Călăraşi, creând 90 locuri de muncă.

Firma Olympus Dairy din Grecia, cu activitate în domeniul industriei alimentare, a demarat o investiţie de 55 milioane euro în judeţul Braşov, prin care au fost create 80 noi locuri de muncă. Delphi Diesel a creat, pentru început, 526 locuri de muncă în judeţul Iaşi, printr-o investiţie de 49,5 milioane euro. Firma a anunţat deja că va ajunge la 2.000 de angajaţi, prin extinderea investiţiei existente ca urmare a ajutorului de stat de 24,8 milioane euro pe care îl va primi de la Ministerul Finanţelor Publice. Prin urmare, valoarea totală a investiţiei de la Iaşi se ridică la 155 milioane euro.

Alte 3 companii străine au realizat investiţii noi în anul care tocmai s-a încheiat. Toate cele 3 societăţi îşi desfăşoară activitatea în industria auto. Este vorba de Honeywell Frictions, care a investit 58,7 milioane euro şi a creat 300 locuri de muncă la Ploieşti, de compania americană IAC (International Automotive Components), care a realizat o investiţie de 58 milioane euro şi a creat 400 locuri de muncă la Balş, în judeţul Dolj şi de compania germană Continental AG. Cu o investiţie de 15 milioane euro, au fost create 300 locuri de muncă în Carei, judeţul Satu-Mare. Cele trei firme urmează să primească ajutor de stat în valoare de 39,6 miliarde euro, acordat de Ministerul Finanţelor Publice.

Investiţiile româneşti s-au alăturat celor străine pe tot parcursul anului 2011. Investitorii români au apelat atât la surse din fonduri europene, cât şi la capacităţi proprii de finanţare pentru a-şi dezvolta afacerile.

Firmele private au contractat proiecte cu finanţare din fonduri europene care au vizat domenii de interes major, precum cercetarea şi dezvoltarea, domeniul farmaceutic sau infrastructura de apă. Platforma de Cercetare Farmaceutică avansată, a cărui beneficiar este SC Polipharma Industries SRL, cu o valoare de 16,67 milioane euro, sau proiectul privind dezvoltarea Laboratorului de Cercetare Tehnologică a sistemelor de iluminare LED pentru industria naţională de autoturisme derulat de firma Microelectronica S.A, în valoare de 15,81 milioane euro, sunt doar câteva exemple. Proiectele au fost demarate în anul 2011 şi vor fi finalizate pe parcursul anilor următori.

Românii au sesizat oportunităţie de investiţii cu bătaie pe termen lung, precum cele din sectorul energetic sau din cel medical.

Anul 2011 a marcat deschiderea de noi fabrici care au la bază idei originale româneşti şi au fost susţinute din fonduri proprii şi europene.

Un proiect de investiţii care a devenit realitate în prima jumătate a anului trecut a fost cel privind valorificarea energetică a deşeurilor organice prin gazeificare, realizat la Săcele, judeţul Braşov. Investiţia, de tipul eco-solution, reprezintă punerea în practică a unei invenţii româneşti pentru transformarea gunoiului menajer în sursă de energie şi s-a ridicat la aproximativ 37 milioane euro.

Un alt exemplu este Fabrica de detergenţi de la Ţipăreşti, judeţul Prahova, deschisă la începutul anului 2011, ca urmare a unei investiţii totale de peste un milion de euro.

Societatea Adeplast a construit lângă Ploieşti cea mai mare fabrică de polistiren din Europa la începutul lunii septembrie 2011. Costurile construcţiei, care s-au ridicat la 4 milioane euro, au fost suportate în totalitate de firmă.  

O fabrică de confecţii a fost deschisă la Vetrişoaia, judeţul Vaslui, la sfârşitul lunii martie anul trecut. În prima fază s-au investit 85.000 euro, ceea ce a asigurat locuri de muncă pentru 30 de persoane din localitate, în mare parte femei.

Compania românească Supremia Grup a inaugurat la Alba Iulia cea mai mare fabrică de condimente din Sud-Estul Europei la începutul anului 2011, în urma unei investiţii de 9 milioane de euro. Investiţia a făcut posibilă crearea a 130 noi locuri de muncă.

La Craiova, deţinătorii lanţului de magazine TE-RA au deschis în luna august o unitate de producţie în incinta Parcului Industrial Craiova. Fabrica produce mezeluri după reţete tradiţionale româneşti şi foloseşte materie primă de pe piaţa internă. Investiţia s-a ridicat la un milion de euro, sumă provenită din surse proprii şi credite bancare.

Spre sfârşitul anului 2011, un tânăr din judeţul Sălaj a deschis o mică fabrică de produse apicole. Iniţial, produsele au luat drumul magazinelor naturiste din marile oraşe ale ţării, însă ulterior au trezit şi interesul companiilor multinaţionale, atrase de gama variată de delicatese apicole.

Domeniul medical se îmbogăţeşte şi el cu noi investiţii în spitale private. Este vorba, de pildă, de Sanador şi Delta Hospital, care au investit 53 milioane euro pentru structuri spitaliceşti cu peste 340 de paturi în total. Investiţii asemănătoare au fost realizate de MedLife în diverse locaţii din ţară.

Proiectele de investiţii, atât cele româneşti cât şi cele străine, rămân sub semnul evoluţiilor economice la nivel european. O serie de firme străine şi-au anunţat deja intenţia de a investi în România. Valoarea investiţiilor aflate în stadiu de intenţie în portofoliul CRPCIS se ridică momentan la 71 milioane euro, care prefigurează crearea a 1.220 noi locuri de muncă în acest an. Este vorba de compania Tenaris din Argentina, Dana Holding Corporation din SUA, Amiantit Pipe Systems din Arabia Saudită sau Ness Tech din Israel. Sectoarele de interes pentru investitori rămân cel al componentelor auto, al materialelor de construcţii sau domeniul IT&C. Pe lângă acestea, două firme străine – firma germană Bosch şi de compania italiană De’Longhi – au anunţat realizarea de investiţii în parcul industrial Tetarom III de la Jucu, după plecarea Nokia.

În aprilie 2012 compania românească Iulius Holding inaugurează proiectul de servicii integrate Palas din Iaşi, investiţiile ridicându-se la 250 milioane euro şi care crează 4000 de noi locuri de muncă. Este cel mai mare proiect integrat din Sud-Estul Europei.

In luna mai 2012 va functiona o noua capacitate de productie agro-alimentara, la SuinProd din Roman, unde s-au investit 15 milioane euro si se creeaza circa 70 de locuri noi de munca.

De asemenea, proiectele de afaceri româneşti s-au dezmorţit, competitivitatea mediului de afaceri autohton fiind semnificativ sprijinită de programele guvernamentale. Detalii aici.

Posted in Uncategorized | Tagged , , , , , , | 21 Comments

Al doilea obiectiv pe care l-am atins ca ambasador al IMM-urilor la CE: reducerea perioadei necesare pentru înfiinţarea unei firme la 3 zile de la 10 zile

Posted on January 31, 2012 by Andreea Paul

Una din marile provocări ale creșterii nivelului de trai este stimularea antreprenoriatului. În România sunt doar 24 de firme la mia de locuitori, în condițiile în care media europeană este de 42 de firme. Modernizarea economiei reclamă mai mult apetit pentru libera inițiativă și asumarea riscului pentru deschiderea unei afaceri. Ea necesită însă și un cadru procedural prietenos.

Întrucât ne aflăm abia pe locul 63 în lume din perspectiva ușurinței de a deschide o afacere, conform raportului Doing Business 2012, am luat măsurile necesare pentru simplificarea procedurilor. Astfel, începând cu 6 februarie 2012  perioada de înfiinţare a unei societăţi va fi diminuată de la 10 zile la 3 zile. Este al doilea obiectiv pe care l-am atins în calitatea mea de ambasador al IMM-urilor la Comisia Europeană, după facilitarea accesului la finanţare al IMM-urilor prin Programul Mihail Kogălniceanu şi prin Programul tinerilor debutanţi în afaceri, ambele funcţionale începând cu anul 2011.

Efortul a fost conjugat. Oficiul Național al Registrului Comerțului introduce un nou sistem informatic integrat, prin care antreprenorul poate depune toate documentele necesare înființării unei societăți online, fără costuri financiare suplimentare şi cu economie substanțială de timp. Antreprenorul va trebui să se prezinte în persoană la Oficiile Registrului Comerțului sau la notar doar pentru obținerea specimenului de semnătură.

Plata online a tuturor taxelor pentru înregistrarea firmei este posibilă din acest an prin Sistemul electronic de procesare a plăţilor online la ONRC.

Durata de eliberare a documentelor necesare s-a scurtat semnificativ. Dacă până acum documentul doveditor pentru existența sediului social era eliberat în 5 zile, astăzi antreprenorul poate dispune de acesta în maximum 24 de ore. Cererile însoțite de documentația completă depuse în prima jumătate a programului de lucru ANAF se soluționează în aceeași zi, iar cererile depuse în a doua jumătate a programului de lucru se soluționează cel târziu în prima jumătate a programului de lucru din ziua imediat următoare.

România face astfel un pas uriaș pentru a se apropia de bunele practici europene. În urma acestor modificări, antreprenorul va economisi o uriaşă cantitate de energie, de timp şi de bani.

Posted in Uncategorized | Tagged , | 41 Comments

Interviu pentru Catavencii: „Am simţit cum vocea Pieţei răsună pînă în adîncul sufletului“

Posted on January 30, 2012 by Andreea Paul

<strong>Andreea Paul Vass: </strong>„Am simţit cum vocea Pieţei răsună pînă în adîncul sufletului“

O săptămînă de Piaţa Universităţii. O săptămînă în care Guvernul şi PDL-ul au trecut de la ciumpalaci la dialog. Mare realizare! Vass, consiliera lui Boc, chiar este revoluţionară: Piaţa Universităţii este un Simbol cu S mare. Şi Băsescu? Contează şi cum faci, nu doar să faci.

Reporter Eugen Istodor: V-a fost frică de Pia­ţa Universităţii? De ce?

Andreea Paul Vass: Nu. Frică de de­mocraţie n-o să-mi fie niciodată.

Rep.: Piaţa? Sînteţi consiliera prim-ministrului.

A.P.V.: Piaţa Universităţii este un Simbol cu S mare. De aceea, deşi dimensiunile şi miza manifestaţiilor nu sînt cele din anii ’90, nu mă simt bine să văd că Piaţa Universităţii, acum, strigă împotriva echipei din care fac parte. Mai ales în condiţiile în care eforturile noastre s-au tradus în patru trimestre de creştere economică consecutivă, iar salariul mediu real pe economie şi-a reluat creşterea uşoară în anul 2011. Măsurile neplăcute nu au fost îndreptate împotriva lor, ci au fost luate pentru a tempera efectele negative ale unei crize extrem de puternice, ale celei mai dificile perioade economice de după cel de-al doilea război mondial. Soluţii imediate nu există! Nimănui nu-i convine să treacă de la haiducia bugetară a dlui Tăriceanu la rigorile extreme ale unui buget de criză multianuală.

Continuare aici.

Posted in Uncategorized | Tagged , | 51 Comments

Consultare publica cu privire la imbunatatirea reprezentarii si calitatii clasei politice

Posted on January 30, 2012 by Andreea Paul

Voturile de pe forumul de consultare publica in favoarea cotei minimale de gen legiferate au crescut la 7284.

Cota minimală de gen voluntară, la nivelul partidelor politice, inregistreaza 20 de voturi.

Echilibrul perfect de gen în mass-media, in perioada campaniilor electorale se ridica la 69 de voturi.

37 de persoane nu sunt de acord cu nici una din cele trei optiuni, considerand ca nu se impune niciun fel de interventie pentru imbunatatirea reprezentarii de gen a clasei de mijloc.

Pe cei care nu si-au exprimat inca optiunea, ii rog sa o faca, printr-un simplu clic in dreptul solutiei agreate la adresa: www.femeileinpolitica.ro. Iubesc democratia autentica si cred ca si voi o iubiti!

Va multumesc. Opinia dumneavoastra chiar conteaza.

Posted in Uncategorized | Tagged , | 8 Comments

Atitudine si actiune pentru a da curaj antreprenorilor romani mici si mijlocii

Posted on January 26, 2012 by Andreea Paul

Astăzi, 26 ianuarie 2012, ambasadorii IMM-urilor din statele membre ale Uniunii Europene s-au reunit la Luxemburg pentru prima întâlnire din anul 2012, unde am reprezentat România. Ca la fiecare început de an, fiecare ambasador prezintă un bilanț al realizărilor din anul precedent și inițiativele pentru noul an.

Oportunități de finanțare pentru IMM-uri

România a făcut progrese majore în sprijinirea activității IMM-urilor în anul care tocmai s-a încheiat. Peste 1.300 de IMM-uri au beneficiat de sprijin guvernamental prin Programul pentru tinerii debutanți în afaceri, Programul Start și Programul Mihail Kogălniceanu, concretizat în finanțări nerambursabile, subvenții la dobânzi și garanții de stat.
Inițiativele pentru anul care tocmai a început vizează continuarea acestor programe guvernamentale prin alocarea a 24 milioane euro pentru facilitarea accesului IMM-urilor la finanțare. Mai mult decât atât, garanții în valoare de 580 milioane euro vor fi acordate prin intermediul Fondului Național de Garantare și Contragarantare a IMM-urilor, pentru a susține credite de 1,1 miliarde euro care vor crea/menține 100.000 locuri de muncă.
Următorul pas avut în vedere este introducerea mediatorului de credite, având ca sursă de inspirație bunele practici europene din Belgia, Ungaria, Franţa, Irlanda și Finlanda. Această inițiativă se adresează antreprenorilor ce întâmpină probleme de finanțare, oferind soluții și facilitând dialogul între firme și instituțiile financiare.

Diminuarea poverii administrative și fiscale

Eforturile guvernului s-au îndreptat și spre simplificarea procedurilor administrative și fiscale. Până în prezent, 237 taxe şi tarife au fost comasate sau eliminate, din cele 491 existente la începutul anului 2009, printre care și impozitul minim, care a fost eliminat de la 1 octombrie 2010. A fost introdusă declarația unică 112 pentru plata contribuțiilor sociale, concomitent cu introducerea formularelor electronice și plata online a taxelor. Toate informațiile necesare unui antreprenor pot fi accesate în momentul de față printr-un singur click datorită portalului virtual unic www.immoss.ro.
Demersurile pentru simplificarea procedurilor nu se opresc aici. La începutul lunii februarie din acest an antreprenorii își vor putea înființa o firmă în cel mult 3 zile, față de 14 zile în prezent. Astfel, vom salva o cantitate uriașă de energie și de timp pentru antreprenor. Procedurile vor fi din ce în ce mai simple, cu atât mai mult cu cât vizăm introducerea unei taxe unice pentru înființarea unei firme cât mai curând posibil.  
Susținerea antreprenorilor aflați în dificultate
Atenția nu s-a îndreptat numai asupra antreprenorilor aflați la început de drum, ci și asupra firmelor mici aflate în dificultate, prin măsuri fiscale specifice pentru onorarea obligațiilor față de stat. Peste 3.000 de antreprenori beneficiază în momentul de față de eșalonarea la plată a obligațiilor pe o perioadă maximă de 5 ani. În plus, este încurajată plata voluntară a obligaţiilor fiscale restante prin reducerea penalităților de întârziere aferente acestora cu 50%, cu condiţia plăţii voluntare până la 30.06.2012. Nu în ultimul rând, a fost reglementată compensarea de drept, care presupune stingerea datoriilor statului şi contribuabilului când ambii au datorii unul faţă de celălalt.

Facilități fiscale pentru mediul de afaceri

În pofida constrângerilor bugetare necesare pentru menținerea deficitului bugetar în limite rezonabile, se acordă facilități fiscale pentru a susține mediul de afaceri, precum deductibilitatea în proporţie de 50% a cheltuielilor privind combustibilul la calculul impozitului pe profit şi impozitului pe venit, şi a TVA-ului la achiziţia de vehicule rutiere destinate exclusiv transportului rutier de persoane şi a combustibilului necesar funcţionării lor.
Pentru a crea puntea de legătură între mediul de afaceri și societatea civilă, Guvernul a introdus posibilitatea de scădere a cheltuielilor de sponsorizare din impozitul pe profit, în limita a 20% din impozitul pe profit și a 3‰ din cifra de afaceri. 
Începând 1 ianuarie 2013 antreprenorii vor avea posibilitatea de a opta între sistemul de plată trimestrială şi sistemul de plată anuală a impozitului pe profit, cu efectuarea de plăţi anticipate, în valoare de 25% din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent.    

Provocarea în momentul de față este poziția deficitară a României la numărul de firme pe cap de locuitor: 24 firme la 1.000 locuitori comparativ cu media europeană de 42 firme la 1.000 locuitori. Strategia Națională de Competitivitate România 2020 care este în curs de finalizare propune soluții pentru creșterea spiritului antreprenorial și implicit, a numărului de firme.
Fără stimularea apetitului antreprenorial și a competitivității nu putem vorbi despre creșterea veniturilor și a standardului de viață al românilor.

Posted in Uncategorized | Tagged , , , , , | 25 Comments

Romania are cel mai mic nivel al datoriei externe pe locuitor in UE

Posted on January 25, 2012 by Andreea Paul

Polonia a angajat o datorie externă de peste 2,5 ori mai mare decât a României, în timp ce Ungaria are o datorie externă cu 40% mai ridicată faţă de cea a ţării noastre. Deşi în creştere, România are cea mai mică valoare a datoriei externe pe locuitor (4.570 euro/loc, fata de 4.810 euro/loc în Bulgaria sau 7.002 euro/loc în Polonia) intre statele membre ale UE.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Datoria externă totală a României a atins 96,88 miliarde euro în luna noiembrie 2011, cu aproape 5% mai mult decât anul trecut (Grafic 1). Pentru anul 2012 prognozele indica o datorie externa totala de 101,53 miliarde euro.

o Peste jumătate din datoria externă totală este angajată de sectorul privat. În luna noiembrie 2011, valoarea sa a atins 56,2 miliarde euro, adică 58% din datoria externă totală. Datoria externă privată a cunoscut o uşoară diminuare la sfârşitul anului 2009, însă de atunci a revenit pe un trend ascendent. Totuşi, ritmul de creştere rămâne inferior celui înregistrat înainte de anul 2008. Datoria privatăeste suportată strict de cei care au contractat-o şi nu antrenează obligaţii pentru stat decât în situaţii excepţionale (de pildă, cazurile de salvare a sistemului bancar).
o Datoria externă publică totală se ridică la 22,2 miliarde euro la sfârşitul lunii noiembrie anul trecut, adică 23% din datoria externă totală. Volumul său s-a dublat în anul 2011 faţă de valoarea de acum patru ani. Valoarea însumeazădatoria publică directă, datoria public garantată pe termen mediu şi lung şi datoria publică externă pe termen scurt.
o Depozitele pe termen mediu şi lung ale nerezidenţilor au crescut constant, ajungând la 8,4 miliarde euro în luna noiembrie, adică 8,7% din datoria externă totală.
o Împrumuturile angajate de la FMI care intră în rezerva BNR sunt parte componentă a datoriei externe totale. Valoarea acestora se ridică la 10,05 miliarde euro în luna noiembrie a anului trecut, faţă de 5,7 miliarde euro în anul 2009.

Decalajul dintre ritmul de creştere a datoriei externe şi a PIB-ului s-a îngustat substanţial, atât ca dinamică anuală, cât şi ca nivel raportat pe locuitor (graficele 2 şi 3).

Serviciul datoriei externe, adică plăţile de efectuat în anul 2011 pentru achitarea ratelor scadente, a dobânzilor şi a altor cheltuieli aferente împrumuturilor externe, s-au ridicat la 34,9 miliarde euro în noiembrie 2011. Serviciul datoriei externe a atins maximul de 49 miliarde euro în anul 2009, după care s-a înscris pe un trend descendent. Valoarea actuală este cu aproape o treime mai mică decât în urmă cu doi ani (Grafic 4).

Rezervele internaţionale ale României, reprezentând atât valute, cât şi aur, au fost de 36,02 miliarde euro la sfârşitul lunii noiembrie 2011, capabile să acopere serviciul datoriei externe. Volumul rezervelor internaţionale ale României acoperea 7,4 luni de importuri de bunuri şi servicii la sfârşitul aceleiaşi luni. Ultimele informaţii ale BNR indică o creştere a volumului rezervelor internaţională cu 1,23 miliarde euro, astfel că la sfârşitul anului 2011 valoarea lor se situa la 37,25 miliarde euro.

România se menţine între ţările fruntaşe ale UE în privinţa datoriei publice şi a creşterii PIB. În anul 2011, datoria publică a atins 34% din PIB, ceea ce ne poziţionează pe locul 4 între ţările UE cu cele mai mici datorii publice, potrivit Comisiei Europene. Avem a 10-a cea mai mare creştere economică din UE pe anul 2011, de 2,5%, conform estimărilor Comisiei Naţionale de Prognoză şi a ultimelor informaţii ale Comisiei Europene.

 

Posted in Uncategorized | Tagged , , , , | 29 Comments

Avem nevoie de o competitie de idei constructive, croite in jurul solutiilor la problemele reale ale romanilor, nu de confruntari sterile, politicianiste

Posted on January 24, 2012 by Andreea Paul

De ziua Unirii Principatelor va urez mai multa unitate, solidaritate, integritate, dreapta judecata, curaj si pasiune in tot ceea ce faceti. Cred ca avem datoria de a salva ceea ce am obtinut cu atata dificultate si cu costuri sociale majore: stabilitatea economica a Romaniei – intr-o regiune atat de furtunoasa din pricina Ungariei, a Greciei si a zonei euro care a intrat deja in recesiune economica, conform prognozelor OECD si estimarilor recente ale Bancii Mondiale. Cred ca cea mai buna solutie pentru aceste momente delicate este sa facem cat mai putina politica si cat mai multa economie.

Avem nevoie de o competitie de idei constructive, croite in jurul solutiilor la problemele reale ale romanilor, nu de confruntari sterile, politicianiste, ghidonate de cei din opozitie, activi pe scena politica de atatia amar de ani, dar fara niciun proiect sau rezultat care sa le poarte numele sau, mai grav, nici macar nu cunosc legile si efectele propriilor propuneri. Un aspect nepomenit cu ocazia zilei de 24 ianuarie este ca a existat o partida anti-unionista care considera momentul nefavorabil. Unirea s-a infaptuit pe un fond de rezistenta puternica. Este cu atat mai importanta semnificatia momentului cu cat Unirea nu a venit pe un fond de unanimitate, ci cu mult efort si buna-vointa.

Solutiile constructive despre care vorbesc si care cred ca trebuie completate sunt sintetizate aici: Pachetul de măsuri pentru relansarea activităţii economice – 24 ian 2012 si aici: Reforme 2009-2012 – 24 ian 2012.

Posted in Uncategorized | Tagged | 42 Comments