A treia ediție a Indicelui agregat al Activității Parlamentare: clasamentul grupurilor parlamentare și al parlamentarilor

Pentru monitorizarea activității parlamentare am creat un indice cu ajutorul căruia am clasificat activitatea partidelor parlamentare, a deputaților și senatorilor la nivel individual în actualul mandat. Indicele activității parlamentare (în continuare IAP) reprezintă un instrument de măsură a gradului de implicare și activitate politică a aleșilor poporului în activitățile curente ale forului legislativ al României.

Pe baza celei de-a treia ediții a Raportului IAP care se raportează la primele 5 sesiuni parlamentare, 5 decembrie 2012- 30 iunie 2015, putem trage următoarele trei concluzii:

1. Cel mai harnic grup parlamentar este PNL care a înregistrat o creștere a IAP cu 85% în prezent față de iunie 2014, în primul an de la fuziunea dintre vechiul PNL și PDL. Numărul deputaților a crescut astfel de la 36, câți erau în iunie 2014, la 115 în prezent, iar cel al senatorilor de la 19, la sfârșitul lunii iunie 2014, la 62 în prezent.

2. Femeile continuă să fie cele mai harnice din Parlament. Cele 66 de femei sunt în medie cu 48% mai active decât cei 488 de bărbați din Parlamentul României.

Femeile din Parlamentul României au un IAP de aproape 55, față de cel al colegilor bărbați, de peste 33. Femeile au reușit, de asemenea, în acest an să obțină poziții cheie în fruntea celor mai mari două grupuri politice: Alina Gorghiu este copreședinte PNL, în timp ce Rovana Plumb este președintele Consiliului Național al PSD.

Cele 53 de deputate sunt în medie cu 12,5% mai active decât cei 334 de deputați, iar cele 13 senatoare sunt cu aproape 83% mai active în medie decât cei 154 de senatori.

3. Cei 167 de senatori sunt în medie cu 8% mai activi decât cei 387 deputați.

IAP pentru Camera Deputaților are o valoare medie de 37,12 și a crescut cu 51% în prezent față de rezultate obținute în urma primelor trei sesiuni parlamentare (iunie 2014). IAP mediu pentru Senat este de 40,15 și a crescut cu aproape 60% în iunie 2015 față de rezultatele obținute în iunie 2014.

Găsiți aici integral textul Raportului IAP.

Găsiți aici clasamentul integral al celor mai activi și inactivi parlamentari până în prezent.

 

Posted in Uncategorized | Tagged , , , , , , , | 3 Comments

Bugetul țării nu este bugetul PSD

Domnul Dragnea poate cere socoteală simplului membru de partid Ponta, dar Guvernul României dă socoteală Parlamentului. Bugetul țării nu este bugetul PSD. Premierul dă socoteală Parlamentului, nu unui partid politic. Este ilegală șantajarea menținerii în funcție a Premierului cu alocarea fondurilor publice autorităților PSD la rectificarea bugetară.

Cred cu tărie că dezbaterea unor subiecte importante pentru noi toți precum rectificarea bugetară trebuie să aibă loc public și în Parlament.

Legea responsabilității fiscal-bugetare obligă Guvernul la art. 23 să transmită proiectul de rectificare Consiliului Fiscal pentru opinie. Aceeași lege obligă Guvernul să țină cont și de opiniile CE din raportul semestrial privind situaţia economică şi bugetară. Art. 18 din Legea finanțelor publice obligă apoi Guvernul, la punctul d), să transmită rectificările bugetare spre adoptare Parlamentului.

Cer ministrului de finante și Guvernului în funcție să respecte legile țării și să prezinte până la sfârșitul acestei luni Strategia fiscal-bugetară a Romaniei, conform art. 26.

Să le reamintim guvernanților ce spune art. 26:
“(1) Până la data de 31 iulie a fiecărui an, Ministerul Finanţelor Publice va înainta Guvernului strategia fiscal- bugetară pentru următorii 3 ani, care va conţine cadrul macroeconomic ce stă la baza politicii fiscal-bugetare, cadrul fiscal-bugetar cu prognozele bugetare şi politica fiscal-bugetară şi o declaraţie de răspundere, conform prevederilor prezentei legi, pe care acesta o va prezenta Parlamentului până la data de 15 august a fiecărui an.”

Posted in Uncategorized | Tagged , , , , | 11 Comments

Am sustinut permanent relaxarea fiscala responsabila. O sustin in continuare

Doamna Rovana Plumb a emis opinia sa cu privire la votul meu si al colegilor mei referitor la Codul Fiscal. A inteles doar ceea ce a vrut sau ceea ce a putut. Nu cunoaste sau nu vrea sa cunoasca opinia noastra. Am sa o repet, ca sa o ajut pe dansa sa inteleaga.

Am sustinut permanent relaxarea fiscala responsabila. O sustinem in continuare.Cu atat mai mult cu cat au fost adoptate amendamente ale PNL importante – este bine ca PSD nu uita asta. Am spus si ceea ce trebuie facut pentru ca aceste masuri de relaxare fiscala sa poata fi aplicate fara a derapa. O colectare mult mai buna a TVA este obligatorie. Am si facut calculul pe care ei, cei din PSD, nu pot sa-l faca. O crestere a colectarii de la 58% in prezent, la 73% cat mai repede posibil, pentru a acoperi integral golul dat de diminuarea TVA de la 24% la 19%. Tinta propusa este sub nivelul realizarilor bulgarilor in prezent, deci cu vointa similara se poate si la noi. Ori, evaziunea fiscala a crescut sub guvenul PSD cu 18 mld lei, conform ultimelor date disponibile la Consiliul Fiscal (102 mld lei in 2013, fata de 84 mld lei in 2011). Cam atat este si impactul masurilor de relaxare fiscala pe care l-ati ratat in ultimii 3 ani. Atunci cand am dat votul pentru Codul Fiscal, am precizat acest lucru, intr-un pachet mult mai amplu de masuri pentru o noua constructie bugetara. Nu doar ca PSD nu are de gand sa se preocupe de cresterea colectarii veniturilor, de ‘moartea politica a evaziunii’ cum le place lor sa se exprime public, dar se arunca la marirea cheltuielilor bugetare fara acoperire sau pe datorie. 

Sa ma explic. PSD a cazut in propria frauda economica si minciuna. Semnalul ferm ca PSD vrea doar sa cante relaxarea fiscala, nu sa o aplice, l-a dat chiar doamna Rovana Plumb cand a anuntat introducerea noii legi a salarizarii bugetarilor. Nu poti sa te angajezi ca si guvern la un gol mare de venituri bugetare in paralel cu cresteri spectaculoase ale cheltuielilor bugetare. Un guvern responsabil se angajeaza la noi cheltuieli pe masura impactului pozitiv generat de mediul de afaceri in urma relaxarii fiscale. Cu alte cuvinte, este ca si cum ai desumfla rotile de pe stanga ale unei masini si le-ai umfla si mai tare pe cele din dreapta. Cand pui pe drum asa o masina dezechilibrata riscul sa o dai in parapet e mare. 

Din acest motiv suntem de pareri opuse: PSD doar canta relaxarea fiscala, PNL vrea sa o aplice consecvent. PSD are ca tinta propaganda populista, fara a fi interesat de ce se intampla cu aceasta tara in viitorul imediat. Responsabilitate pe termen mediu si lung ori o ai, ori n-o ai. Pe asta nu o poti copia. Dar o poti invata. 

PNL a inteles rigorile unei bune guvernari de care PSD se dovedeste azi incapabil. In final, am credinta ca grija ce o macina pe doamna presedinte a PSD despre “moartea politica a PNL” este mult mai mica decat plumbul care atarna de gatul romanilor sub conducerea irationala a guvernului PSD si a minciunii crearii acelui milion de noi locuri de munca, mult cantat si niciodata realizat. Va mai amintiti, doamna Plumb, despre aceasta promisiune? Parca v-ati asumat-o politic personal.
Posted in Uncategorized | Tagged , , , , | 4 Comments

ÎNTREBAREA CHEIE: Ce s-a întâmplat cu cele 15 miliarde euro cu care Ponta a crescut datoria guvernamentală în timpul mandatului său?

ÎNTREBAREA CHEIE: Ce s-a întâmplat cu cele 15 miliarde euro cu care Ponta a crescut datoria guvernamentală în timpul mandatului său? Acesta reprezintă plusul de datorii de 790 de euro pe locuitor, angajate de actuala guvernare PSD. E mult, mult, mult peste plusul minor obținut de pensionari și bugetari la salarii în aceeași perioadă. 

Ați obținut vreunul această creștere a veniturilor de 790 de euro în buzunar? NU.

Aceștia sunt bani pe care toți românii îi vor plăti în anii care vin din taxele lor pentru rambursarea datoriilor angajate de către guvernul Ponta. Concret, datoria guvernamentală în anul 2014 a crescut la 59 mld euro, față de anul 2011 cu 44 mld euro, conform datelor oficiale publicate de Eurostat. În același timp investițiile publice sunt blocate și grav tăiate.

‘Reparațiile’ sociale cu care se laudă PSD înseamnă un plus de datorie de 790 de euro pentru fiecare român, fără să includ aici cele 40 de taxe noi și impozite majorate de către același guvern PSD, vărsați an de an de către români la vistieria Guvernului.

Posted in Uncategorized | Tagged , , , , , , , , , , , , , , , | 14 Comments

Falimentarea cetățenilor, după falimentarea producătorilor români NU este o soluție. Să ne uităm mai întâi la cauze și apoi la consecințe.

Falimentarea cetățenilor, după falimentarea producătorilor români NU este o soluție. Să ne uităm mai întâi la cauze și apoi la consecințe.

CAUZE: Oscilația bruscă a cursului francului elvețian sau al oricărei alte valute NU reprezintă o vină a cetățenilor creditați pentru care să plătească cu falimentul personal. La fel cum NU a fost o vină a exportatorilor și a producătorilor români falimentați de oscilația cursului dolarului sau a euro din 2004 și ulterior pentru a atinge rata inflației. În mare parte din cazuri, falimentele NU apar din cauza prostului management personal sau al societății, cum adeseori se spune, ci din cauza perturbațiilor externe, din cauze ce țin direct de sistemul financiar și deciziile din vârful acestuia sau de furt.

CONSECINȚE: Atât cetățenii creditați, cât și firmele producătoare au fost brusc subcapitalizați și unii falimentați. Pe scurt:
- Costul oscilației francului elvețian este plătit integral de către cetățenii creditați. Avantajați: băncile care nu au dat niciodată franci celor creditați, ci lei la cursul zilei al francului.
- Costul aprecierii leului a fost plătit masiv de către exportatorii români și prin închiderea unor mari capacități de producție românești. Avantajați: importatorii. Uitați-vă atent la politicienii care și-au construit imperii financiare din importuri!!!

AVERTISMENT: Insolvența persoanelor fizice ar trebui să fie o formă de protecție a cetățeanului și nu un cost suplimentar cu administratorul judiciar asupra celui care nu mai poate să-și plătească ratele bancare.
În cazul insolvenței persoanelor juridice doar 3% au ieșit cu capul sus, restul societăților au fost falimentate sub ‘bagheta’ administratorilor judiciari și ai lichidatorilor în legătură directă cu mafia imobiliară, cu mafia fierului vechi și nu numai. Ei există și vânează mai nou și persoanele fizice.

SOLUȚII: Protecția cetățenilor și a capacităților de producție românească pentru salvarea lor de la faliment, până nu este prea târziu, în plină criză a investițiilor și a locurilor de muncă în România. Costul pentru statul român este mult mai mic decât falimentarea cetățenilor și a firmelor. Concret, avem două urgențe:
- Planul național de salvare a cetătenilor creditați în valute cu oscilații bruște;
- Planul național de salvare a firmelor, inclusiv obligativitatea planurilor de reorganizare pentru minimum 8 ani, așa cum este în Franța, sau 6 ani cu posibilitatea dublării acestui termen, în Germania, NU de 3 ani așa cum e în România.
Atât pentru cetățeni, cât și pentru firme, se impune urgent introducerea răspunderii penale pentru încălcarea confidențialității procedurii de insolvență de către instituțiile și persoanele implicate în dosarul de insolvență. De ce? Pentru că riscul reputațional duce cel mai rapid la faliment (ex. pierderea locului de muncă, pierderea clienților etc.), înainte ca mandatarul ad-hoc aprobat de Președintele Tribunalului (menținut obligatoriu în perioada procedurii de insolvență ca specialist, mediator și cu rol superior administratorului judiciar) să evalueze și să elimine cauzele reale care au generat cetățenii furați și România furată.
În caz contrar, falimentele aduc șomeri și asistați sociali, susținuți de către cei puțini care muncesc. Este vorba despre siguranța națională a României pentru care suntem chemați să salvăm locurile de muncă, capitalul autohton, exportatorii și producătorii români. De ce? Pentru că societățile cu profil de producție sunt cele care generează servicii pe orizontală și pe verticală, adică noi locuri de muncă. Nu cunosc niciun sistem falimentar cu o bază solidă de locuri de muncă, dar cunosc multe sisteme falimentare cu hemoragii de asistați sociali, falimentări, blocări frauduloase de finanțări și creditări, inclusiv blocări de fonduri europene nerambursabile atât de necesare reindustrializării României.

Așadar, dacă mai e cazul, specific clar:
Nu vă bucurați că vecinul dumneavoastră ‘lacom de credite în franci’ (cum se hazardează aiurea unii) intră în insolvență personală, căci îl veți întreține tot dumneavoastră, cei care munciți și plătiți taxe la stat!
Nu vă bucurați nici că luați 12 sau 16 salarii compensatorii pentru că o firmă de stat intră în faliment, căci e mult mai greu să construiești o capacitate nouă de producție decât să o modernizezi pe cea existentă și cu un brand puternic pe piață!
Nu vă bucurați că patronul dumneavoastră ‘hapsân’ dă faliment, căci rămâneți fără loc de muncă!

Posted in Uncategorized | Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , | 12 Comments

Romania este in afara deciziei Eurogrupului cu privire la Grecia. Impartasim problemele, dar nu si deciziile pentru ca nu suntem membri ai zonei Euro.

Grecia are cea mai mare datorie guvernamentala si cel mai mare somaj din UE. Grecia are o datorie guvernamentala de aproape patru ori si jumatate mai mare raportata la PIB decat Romania. Somajul elen oficial este de 25%, de trei ori si jumatate mai mare decat in Romania.
  • -6 puncte procentuale ajustare bugetara in ambele tari, la timp in Romania, prea tarziu in Grecia
Deficitul bugetar s-a redus cu 6 puncte procentuale in România, de la 8,9% in 2009, la 2,9% in anul 2012, la timp si cu costuri majore. Cu intarziere de trei ani, Grecia isi ajusteaza deficitul cu un salt similar, de la 10,2% in 2011, la 3,5% in 2014, dar rateaza grav onorarea platii datoriilor publice.
  • +6 puncte procentuale crestere a datoriei guvernamentale in ambele tari intre 2011 si 2014
Romania si Grecia au continuat sa se indatoreze in ultimii 3 ani, dar au pornit de la niveluri diferite de indatorare. Cresterea datoriei guvernamentale a Greciei de 6 puncte procentuale, de la 171% la 177% din PIB intre anii 2011 si 2014, este identica cu cea a Romaniei, dar de la 34% la 40% din PIB, in aceeasi perioada.
  • Grecia in Euro, Romania nu
Grecia este membra a UE de 25 de ani, in timp ce Romania a intrat de-abia in al noualea an de apartenenta la spatiul comunitar european.
Grecia este de 15 ani in zona Euro, Romania nu e. Asadar, Romania nu participa la deciziile Eurogrupului care vizeaza Grecia. Dar, tot ceea ce se intampla in UE ne vizeaza in mod direct. Impartasim problemele, dar nu si deciziile Eurogrupului pentru ca nu suntem membri ai zonei Euro.
Posted in Uncategorized | Tagged , , , , , , | 8 Comments

PSD a închis robinetul colectării TVA la buget!

PSD a dovedit prin fapte că nu are nici voinţă, nici putinţă în colectarea TVA, dar are multă toleranţă la evaziunea mare şi la interesele mascate. Ce trebuie făcut pentru a putea reduce TVA la 19%?

 Colectarea TVA la bugetul ţării a scăzut an de an sub guvernul PSD: de la 8,6% din PIB în anul 2011, la 7,8% din PIB în anul 2014. Suntem codaşii Europei. Acest Guvern este incapabil să lupte cu marea evaziune fiscală şi chinuie, uneori abuziv, micii contribuabili.

Acest guvern este incapabil să pună în aplicare noul Cod Fiscal liberal. Măsurile de relaxare fiscală trebuie însoţite de o mai bună conformare voluntară şi de eficiență instituţională în combaterea fraudelor. Colectarea TVA, principala sursă de venit la bugetul ţării, ţine de voinţa executivului, de fapte, de gradul de tolerare a evaziunii fiscale şi a intereselor mascate. PSD a dovedit prin fapte că nu are nici voinţă, nici putinţă, dar are foarte multă toleranţă la evaziunea mare.

 Faptele vorbesc: TVA încasat la buget raportat la PIB creşte între anii 2010-2011 şi scade ulterior. Concret, în anul:

- 2009: 6,5%,

- 2010: 7,5%,

- 2011: 8,6%,

- 2012: 8,4%,

- 2013: 8,3%,

- 2014: 7,8% TVA colectat din PIB.

 ANAF are în derulare un program de modernizare a administraţiei fiscale, pornit cu asistenţa Băncii Mondiale din anul 2011, şi care presupune în principal informatizarea tuturor proceselor şi operațiuniilor instituţiei. Tot în anul 2011 a fost emis Ordinul 3596/2011 prin care au fost obligaţi toţi contribuabilii să depună electronic împreună cu decontul de TVA şi Declaraţia 394 (informativă) cu privire la cumpărările sau vânzările de bunuri şi prestările de servicii derulate pe teritoriul naţional între firme româneşti. Această declaraţie (D394) oferă informaţii aproape în timp real cu privire la tranzacţiile derulate între firme şi scoate în evidenţă automat contribuabilii fictivi (fantomă) care furnizează facturi şi generează deductibilităţi nejustificate de TVA. Această declaraţie (D394) stă la baza multor acţiuni pe care le vedem astăzi în spaţiul public (dosare DNA, DIICOT etc).

Procedura de acordare a codurilor de TVA pentru firmele nou înfiinţate, deşi urmează logica acţiunilor de a preîntâmpina acordarea de coduri unor viitoare firme fantomă, s-a dovedit în practică mult prea birocratică şi trebuie rapid îmbunătăţită.

Din punct de vedere organizatoric trebuie urgent consolidată cooperarea cu administraţiile fiscale din UE pentru a primi în timp real informaţii despre firmele fantomă din UE care livrează doar scriptic mărfuri spre România – pornind de la ideea că TVA – ul între ţările europene este în regim de taxare inversă. În anul 2009 a fost introdusă o aplicaţie informatică numită “Trafic Control”, prin care Garda Financiară monitoriza în regim 24h din 24h toate achiziţiile din UE de produse cu risc ridicat de evaziune fiscală (accizate, legume, fructe, zahăr etc.). Această aplicaţie a fost abandonată după desfiinţarea Gărzii şi încorporarea în ANAF. Ea trebuie repusă în discuţie şi funcţiune.

Dacă tot vorbim despre informatizare şi acţiuni decisive pentru compensarea măsurilor de relaxare fiscală propuse în noul Cod, cred că trebuie repuse pe tapet câteva chestiuni:

 a) interconectarea caselor de marcat cu server-ul ANAF – măsură trebuie dublată de proceduri clare pentru verificarea firmelor şi de angajamentul ferm că se vor limita drastic controalele abuzive şi repetate ale Departamentului Antifraudă la micii comercianţi, controalele urmând să se facă pe baza analizelor de risc la cei de la care nu apar electronic informaţiile în serverul ANAF, semn că nu utilizează casă de marcat;

b) pentru domeniile sensibile, cu risc ridicat de evaziune, facturile fiscale peste o anumită valoare să fie înregistrate automat/informatic şi în serverul ANAF în momentul întocmirii ei şi înmânării către client;

c) clarificarea subiectelor grele din categoria Rompetrol, Lukoil, Loterie etc. şi reintroducerea procedurilor de “Trafic Control”;

d) “eliberarea” ANAF de presiunea politizării şi transparentizarea întreagii activităţi a administraţiilor centrale şi locale. PNL sprijină susținut lupta împotriva corupției din România. Doar aşa vom putea avea taxe mai mici şi instituţii mai puternice.

Posted in Uncategorized | Tagged , , , , , | 14 Comments

Economia şi politica la feminin

Economia şi politica la feminin. O politică echilibrată de gen este o politică inteligentă

Bilanţul egalităţii de gen în România: unde suntem după 25 de ani de democraţie?

Puncte tari:

  • Româncele reprezintă peste 51% din populaţia ţării: o „piaţă emergentă” cu un potenţial ridicat de competenţă, ambiţie, ingeniozitate.
  • Raportul Global al Echilibrului de Gen din anul 2014 poziţionează România pe locul 72 din 142 ţări analizate. Detalii aici.
    • În domeniul sănătăţii, România ocupă locul 37.
    • În educaţie, România se poziţionează pe locul 63.
  • Rata şomajului este mai redusă decât a bărbaţilor:
    • În luna aprilie a anului 2015, în România, rata şomajului a fost de 6,0% în rândul femeilor, faţă de 7,6% în cazul bărbaţilor.
  • Persoanele de gen feminin înscrise în învăţământul universitar sunt majoritare, deţinând o pondere de 55% din total.

Vulnerabilităţi:

  • Rata de ocupare a femeilor cu vârsta între 15-64 ani este de 51,4%, cu 15,4 puncte procentuale mai mică decât în cazul bărbaţilor, în primul trimestru din anul 2015.
  • Femeile sunt mai numeroase printre salariații cu venituri scăzute.
    • La nivel european, 21,2% dintre angajate au venituri scăzute, comparativ cu doar 13,3% dintre bărbați.
    • În România, proporția este asemănătoare: 25,8% dintre femeile angajate obțin venituri scăzute față de 25,5% dintre bărbați. Avem a șasea cea mai ridicată pondere a femeilor care obțin venituri scăzute din UE. Detalii aici.
  • Femeile continuă să ducă greul şi în gospodării şi să fie cele care se ocupă de educaţia copiilor încă de la cele mai fragede vârste.

Peste 80% din treburile casnice sunt realizate de femei.

Lipsesc politicile publice active pentru a aborda problemele specifice femeilor 

  • Lipsa reprezentării în viaţa publică se traduce în lipsa politicilor active pentru îngrijirea copiilor, abordarea problemelor specifice femeilor şi familiilor, protecţia împotriva violenţei domestice etc. Prin urmare:
    • În luna aprilie 2015 s-au născut doar 15.178 de copii, ceea ce reprezinta un record negativ de natalitate începând din anul 1930.
    • 71% din victimele violenţei domestice sunt femei. Practic, peste 1,2 milioane de românce cad victime ale violenţei în fiecare an. Cu toate acestea, sub 1% din femeile agresate intră în statisticile oficiale pentru că nu depun plângere împotriva agresorului.
    • 95% din victimele traficului de fiinţe umane în scopul exploatării sexuale sunt femei.
    • Peste 2000 de decese anuale sunt cauzate de cancerul de col uterin, România fiind pe primele locuri în Europa.
    • Sunt înregistrate 22.500 de naşteri la adolescente pe an, ceea ce ne poziționează pe primele locuri în Europa.
    • Rata mortalităţii infantile în România este de 9%, cea mai ridicată din UE. Detalii aici.
    • Rata mortinatalității (adică numărul de născuți morți la 1.000 născuți) se ridică la 4,1%, conform ultimelor date disponibile din anul 2011.
    • Județul Satu Mare are cea mai ridicată rată a mortinatalității din țară, de 9‰, mai mult decât dublu față de media la nivel național.

O problemă gravă o reprezintă mortalitatea maternă: la 100.000 de nou născuți, 33 femei mor la naștere. România se află pe ultimul loc în UE la rata mortalității în rândul mamelor. Detalii aici.

Modificări legislative cu impact pozitiv asupra femeilor

  • A intrat în vigoare o nouă lege privind protecția maternității la locul de muncă, prin care sunt transpuse reglementările europene. Astfel angajatorii sunt obligați să efectueze evaluări ale agenților, proceselor sau condițiilor de muncă pentru a stabili măsuri referitoare la expunerea angajatelor astfel încât riscurile să fie diminuate. În cazul în care angajatorul nu poate reduce riscurile la adresa maternității, angajatele au dreptul la concediu de risc maternal. În cazul în care salariata gravidă nu poate îndeplini sarcinile de muncă din motive de sănătate are dreptul la reducere cu o pătrime a timpului de muncă cu menținerea veniturilor salariale suportate integral din fondul de salarii al angajatorului. De asemenea se institutie obligativitatea a minim 42 de zile concediu de lăuzie după naștere.
  • Legea pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie a fost adoptată în Parlament.
    • Pentru prima dată în anul 2012 a fost adoptată legea care defineşte clar toate formele de manifestare a violenţei în familie;
    • Este introdusă în lege instituţia ordinului de protecţie;
    • Atribuțiile referitoare la combaterea violenței în familie au fost preluate de Departamentul Egalității de Șanse, după adoptarea Legii 160/2015
    • Este stabilit cadrul instituţional şi atribuţiile ce revin instituţiilor de la nivel central şi local în domeniul violenţei în familie.

Modificări referitoare la concediul pentru creșterea copilului:

  • Începând cu 25 ianuarie 2015 au fost aduse modificări Codului Muncii prin Legea 12/2015 care prevede că la stabilirea duratei concediului de maternitate, de risc maternal si  concediu pentru îngrijirea copilului bolnav sunt considerate perioade de activitate desfășurată. Practic, nu se afectează numărul de zile de concediu de odihnă la care au dreptul salariații. Iar în timpul concediului de odihnă acesta se întrerupe, iar salariatul își va lua zilele neefectuate după ieșirea din concediul de maternitate, de risc maternal sau pentru îngrijirea copilului.
  • Introducerea obligaţiei ca fiecare părinte să aibă cel puţin o lună de concediu pentru creşterea copilului, conform cerinţelor europene. Măsura s-a aplicat în cazul copiilor născuţi după 1 martie 2012.
  • Două posibilităţi pentru concediul de maternitate:
    • Indemnizaţia lunară se stabileşte în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni şi nu poate fi mai mică de 600 lei şi nici mai mare de 3.400 lei.
    • Indemnizaţia lunară se stabileşte în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni şi nu poate fi mai mică de 600 lei şi nici mai mare de 1.200 lei.
  • Femeile care se reîntorc la serviciu până la împlinirea vârstei de un an a copiilor au posibilitatea de alăptare a copiilor. În acest caz, angajatorii au două posibilităţi:
  • Concediu parental de până la 1 an şi 500 lei lunar stimulent pentru reîntoarcerea la locul de muncă până la împlinirea vârstei de 2 ani a copilului;
  • Indemnizaţie de până la 1200 lei pentru un concediu de 2 ani.
  • Să asigure două pauze pentru alăptare pe zi în săli speciale care îndeplinesc toate condiţiile de igienă. Pauzele au fiecare câte o oră, pentru deplasarea acasă şi înapoi la servici, sau micuţii pot fi aduşi de o altă persoană la locul de muncă.
  • Să reducă programul de lucru cu două ore.

Indiferent de opţiunea aleasă, veniturile salariale ale angajatelor nu vor fi afectate.

Legea bonelor

  • reglementări în ceea ce privește calitățile și calificările necesare pentru o bonă, inclusiv absența antecedentelor penale și certificate medicale și psihologice care să ateste că sunt apte.
  • cadrul contractual în care își desfășoară activitatea o bonă: prin contract individual de muncă sau prin contract de prestări servicii cu o persoană fizică autorizată. Aceste contracte vor fi însoțite de un plan de activități pe care îl propune respectiva persoană angajată pentru îngrijirea copilului, fiind astfel un angajament al ei clar în ceea ce privește programul pe care îl va avea cu copilul.

Bona este obligată să ofere cel puțin servicii de îngrijire și supraveghere, hrănire, acordarea primului ajutor, activități recreative și educaționale.

Găsiţi aici Newsletter-ul cu care v-am obișnuit deja actualizat: ‘Economia şi politica la feminin. O politică echilibrată de gen este o politică inteligentă’.

Posted in Uncategorized | 1 Comment

Principalele 10 modificări ale Codului Fiscal

1.     Reducerea cotei standard a TVA la 19% (amendament al PNL, măsură  introdusă și în Programul de Guvernare al PNL)

2.     Eliminarea supra-accizei la carburanţi (amendament PNL)

3.     Eliminarea taxei pe construcţii speciale (amendament PNL)

4.   Creşte predictibilitatea – fără modificări asupra impozitelor şi taxelor pentru minimum 1 an – (amendament PNL)

5.     Modificarea impozitului asupra microîntreprinderilor de la 5%/3%/1% la 3% (cu facilitatea de 1% pe venit pentru firmele nou înfiinţate în primii 2 ani)

6.     Permanentizarea scutirii de impozit a profitului reinvestit (aplicate temporar în guvernele Boc, Ponta)

7.  Taxele locale se majorează. Coeficienţii de calcul pentru clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale cresc, precum şi valorile impozabile pe mp. Se introduc penalităţi pentru terenurile agricole nelucrate

8.     Scad accizele pentru băuturi alcoolice (bere, vinuri spumoase şi alcool etilic)

9.     Impozitul pe dividende se reduce de la 16% în prezent la 5%, iar pentru cărți, manuale și accesul la evenimente culturale de la 9% la 5% (al doilea este amendament PNL).

10.  Taxarea inversă pentru livrarea de construcţii noi

Detaliat:

1. Reducerea cotelor de impozitare:

Impozite directe:

  • începand cu anul 2016, se propune reducerea cotei de impozit pentru dividendele distribuite de persoanele juridice române către persoane juridice române de la 16% la 5%;
  • diminuarea cotei de impozit pentru veniturile obținute de persoanele fizice sub formă de dividende, inclusiv venitul obţinut ca urmare a deţinerii de titluri de participare definite de legislaţia în materie la organisme de plasament colectiv,  la 5% din suma acestora;

Impozite indirecte:

  • reducerea de la 24% la 19% a cotei standard de TVA;
  • reducerea de la 9% la 5% a cotei de TVA pentru:
    • livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv sau în principal publicităţii,
  • serviciile constând în permiterea accesului la instituții de spectacole, castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziţii şi evenimente culturale, evenimente sportive, cinematografe, altele decât cele scutite;
  • reducerea nivelului accizelor la benzina cu plumb, benzina fără plumb și motorină la nivelul aplicabil anterior datei de 01 aprilie 2014;
  • scăderea nivelurilor accizelor pentru alcool și băuturile alcoolice, după cum urmează:
    • scăderea nivelului accizelor pentru bere de la 3,9 lei/hl/1grad Plato la 3,3 lei/hl/1grad Plato;
    • scăderea nivelului accizelor pentru produsele intermediare de la 781,77 lei/hl de produs la 396,84 lei/hl de produs;
    • scăderea nivelului la vinuri spumoase de la 161,33 lei/hl produs la 47,38 lei/hl produs și la băuturi fermentate spumoase de la 213,21 lei/hl produs la 47,38 lei/hl produs.;
    • scăderea nivelului accizelor pentru alcool etilic de la 4.738,01lei/hl alcool pur la 3.306,98 lei/hl pe alcool pur.

II. Alte propuneri structurate pe titluri:

1. Titlul I „Dispoziţii generale”

Modificari si completari la capitolul de definiţii, dintre care mai relevante sunt:

  • redefinirea conceptului de afiliere fiscală;
  • îmbunătățirea regulilor anti-abuz;
  • redefinirea activitatii independente;
  • includerea definiţiilor utilizate în scop fiscal, pentru: „profesii liberale,operaţiuni cu instrumente financiare şi stock option plan”.

2. Titlul II „Impozitul pe profit ”

  • Modificarea principiului general de deducere a cheltuielilor, inclusiv a celor efectuate în relația angajat – angajator;
  • Pentru cheltuielile cu sponsorizarea/mecenat/acordarea de burse private s-a majorat limita minimă legată de cifra de afaceri de la 0,3% la 0,5%;
  • Majorarea plafonului de deducere a cheltuielilor sociale de la 2% la 5%;
  • Pentru persoanele juridice care se dizolvă cu lichidare s-au introdus reguli fiscale specifice.

3. Titlul III  „Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor”

Menținerea cotei de impozitare de 3%, precum și introducerea unei măsuri de susținere a microîntreprinderilor nou-înființate prin introducerea unei cote de impozitare de 1% în primii doi ani de existență a persoanei juridice,condiționată de angajarea unui  salariat.

4.Titlul IV „Impozitul pe venit”

  Venituri din activități independente

  • modificarea plafonului pentru cheltuielile reprezentând cotizaţiile plătite asociaţiilor profesionale, în sensul limitării acestora la 4000 euro anual șimajorarea cotei la 5%  pentru cheltuielile sociale;
  • majorarea plafonului neimpozabil la 800 euro anual pentru fiecare persoană referitor la contribuţiile la scheme de pensii facultative(400 euro)precum şi laprimele de asigurare voluntară de sănătate (400 euro)
  • majorarea cotei cheltuielilor forfetare deductibile pentru stabilirea venitului net anual realizat de persoanele fizice din drepturi de proprietate intelectuală la 40%din venitul brut;

Venituri din salarii și asimilate salariilor

  • aplicarea unui regim fiscal similar salariațiilor și în cazul  indemnizațiilor acordate, astfel cum este prevăzut în raportul juridic, pentru deplasarea administratorilor, directorilor, membrilor directoratului,  ai consiliului de supraveghere și  managerilor.
  • acordarea aceluiaşi tratament fiscal tichetelor cadou ca şi cel aplicat în cazul cadourilor, respectiv neimpozitarea acestora, în cazul în care nu este depăşitălimita a 150 lei cu ocazia aceloraşi evenimente (anumite sărbători religioase, 8 martie, 1 iunie, etc.).
  • majorarea plafonului neimpozabil la 800 euro anual pentru fiecare persoană referitor la contribuţiile la scheme de pensii facultative(400 euro)precum şi laprimele de asigurare voluntară de sănătate (400 euro) suportate de angajator pentru angajaţii proprii
  • eliminarea din sfera impozabilă a avantajelor primite sub forma utilizării  în scop personal a vehiculelor pentru care cheltuielile sunt deductibile în cota de 50% ,
  • majorarea nivelului deducerilor personale acordate în funcție de numărul persoanelor aflate în întreținere, cuprinse între 300 lei/lunar și 800 lei/lunar, pentru un venit lunar brut de până la 1.500 lei /lunar, inclusiv și acordarea deducerilor personale fiecărui contribuabil în întreținerea căruia se află copiii minori.

 Venituri din cedarea folosinţei bunurilor

  • pentru stabilirea venitului net prin utilizarea cotelor forfetare de cheltuieli  a fost majorat plafonul cheltuielilor deductibile la  40% din venitul brut;

        Venituri din investiții

  • diminuarea cotei de impozit pentru veniturile sub formă de dividende, inclusiv venitul obţinut ca urmare a deţinerii de titluri de participare definite de legislaţia în materie la organisme de plasament colectiv,  la 5% din suma acestora;
  • stabilirea unui tratament fiscal unitar aplicabil câştigurilor din transferul titlurilor de valoare si al aurului financiar, definit potrivit legii și reportarea pierderilor în următorii 7 ani fiscali consecutivi.

          Venituri din pensii

  • începând cu anul 2016 suma lunară neimpozabilă aferentă veniturilor din pensii  se majorează anual cu câte 50 lei până la atingerea valorii de 1200 lei lunar;
  • acordarea posibilității pensionarilor de a dispune asupra destinației unei sume reprezentând până la 2% din impozitul datorat.

           Venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură

  • reducerea proporţională a normei de venit, cu pierderea, în cazul în care s-au înregistrat pierderi ca urmare a unor fenomene meteorologice nefavorabile ce pot fi asimilate dezastrelor naturale precum şi a epizootiilor, ce afectează peste 30%din suprafeţele destinate producţiei agricole vegetale/animalele deţinute;

Venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal

  • calcularea impozitului datorat la valoarea declarată de părţi în actul prin care se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele sale. În cazul în care valoarea declarată este inferioară valorii minime stabilite prin studiul de piata realizat de catre Camerele Notarilor Publici, notarul public notifică organelor fiscale respectiva tranzacţie.

5.Titlul V „Contribuţii sociale obligatorii”

         Măsuri privind contribuţiile de asigurări sociale (CAS)

  • modificarea bazei de calcul a CAS pentru persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente, în sensul că aceasta va fi venitul realizat, fiind eliminată astfel posibilitatea alegerii venitului asigurat la sistemul de pensii (posibilitate permisă de sistemul actual);
  • instituirea obligației de plată a cotei individuale de CAS pentru toate persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente, cu posibilitatea optării pentru cota integrală de contribuţie în vederea stabilirii integrale a punctajului de pensie.

Măsuri privind contribuţiile de asigurări sociale de sănătate (CASS)

  • eliminarea excepţiei prin care se stabileşte că persoanele fizice care realizeazăvenituri din drepturi de proprietate intelectuală, investiţii, precum și din alte surse, nu datorează contribuţie pentru aceste venituri dacă mai realizează şi venituri din salarii, pensii sau venituri din activități  independente;
  • se introduce plafonul maxim al bazei lunare de calcul a CASS, respectivaceasta nu poate fi mai mare decât  echivalentul a de 5 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului de asigurări sociale de stat.

6.Titlul VI „Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi şi  impozitul pe reprezentanţele firmelor străine înfiinţate în România”

  • reintroducerea scutirii pentru dobânda la instrumente/titluri de creanţă emise de societăţile comerciale române, dacă instrumentele/titlurile de creanţă sunttranzacţionate pe o piaţă de valori mobiliare reglementată şi dobânda este plătită unei persoane care nu este o persoană afiliată;
  • începând cu anul 2016, se propune reducerea cotei de impozitare a veniturilor din dividende obținute din România de nerezidenți  de la 16% la 5%.

7. Titlul VII TVA

  • implementarea taxării inverse pentru livrarea de clădiri, părţi de clădire şi terenuri de orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare.

8. Titlul VIII Accize și alte taxe speciale

  • eliminarea nivelului redus al accizelor pentru motorina utilizată de transportatorii de mărfuri și persoane, având în vedere reducerea semnificativă a nivelului standard al accizelor;
  • creșterea nivelului de accize pentru băuturile fermentate liniștite de la 47,38 lei/hl produs la 396,84 lei/hl produs;
  • eliminarea impozitului pe țițeiul din producția internă, ca urmare a  veniturilor scăzute la buget;
  • eliminarea din sfera de impozitare a accizelor a categoriei „alte produse accizabile” (arme, confecții din blanuri, vehicule cu CP mai mare de 3000cm3), ca urmare a încasărilor foarte reduse la buget, fiind o discrepanță între venituri și costurile de conformare din partea operatorilor economici, respectiv cheltuielile de administrare ale autorităților;
  • introducerea în sfera de impozitare din punct de vedere al accizelor nearmonizate a țigaretelor electronice și a produselor din tutun încălzit, ca urmare a tendinței de impozitare a acestor produse la nivel european.

9. Titlul IX – Impozite și taxe locale

  • impozitul pe clădiri va fi stabilit în funcție de destinația clădirii(rezidențială sau nerezidențială), atât pentru persoanele fizice, cât și pentru persoanele juridice. Cota impozitului: 0,08%-0,2% (clădiri rezidențiale); 0,2%-1,3% (clădiri nerezidențiale); 0,4% (clădiri utilizate pentru activități din domeniul agricol); 2% (clădiri nerezidențiale ale persoanelor juridice nereevaluate în ultimii 5 ani); 5% (clădiri nerezidențiale ale persoanelor juridice nereevaluate în ultimii 3 ani);
  • impozitul pe teren: terenul de sub clădire va fi impozitat. Pentru terenul intravilan, nivelul impozitului se va stabili pe baza unor limite minime și maxime;
  • impozitul pe clădiri, pe teren și pe mijloacele de transport se vor stabili anual;
  • se acordă competențe consiliilor locale de a stabili cote adiționaleimpozitelor și taxelor locale de până la 50%, față de nivelul actual de până la 20%;
  • impozitele și taxele locale se vor indexa anual, rata inflației fiind comunicată pe site-ul oficial al MFP şi al MDRAP. Nu va mai fi necesară adoptarea unei HG în acest sens.

 

Posted in Uncategorized | Tagged , , , , , , , , , , , , | 10 Comments

PNL cere Guvernului să crească gradul de colectare a TVA de la 58% la 73% pentru a compensa diminuarea TVA la 19%

Declarația mea de azi din plenul Parlamentului:

PNL cere Guvernului să crească gradul de colectare a TVA de la 58% la 73% pentru a compensa diminuarea TVA la 19%.

Noul Cod fiscal a fost votat azi în Parlament. PNL a votat în favoarea sa. PNL și-a pus amprenta decisiv pe actuala reformă fiscală. Avem un Cod fiscal mai bun decât precedentul. 46 de amendamente ale PNL au fost admise la Codul Fiscal și regret că alte 231 de amendamente ale PNL au fost respinse.

Cel mai important amendament admis aparține PNL: reducerea TVA la 19%. Această măsura poate fi compensată prin creșterea ratei de colectare de la 58% la 73%. Aceasta este ținta pe care PNL o cere instituțiilor responsabile ale Guvernului pentru colectarea TVA din marea evaziune.

Pe scurt, la un consum de 100 de lei și TVA 24% plătim efectiv doar 14 lei. Asta înseamnă grad de colectare efectivă de 58% din TVA. Pentru a menține cei 14 lei încasați la un consum de 100 de lei și TVA 19%, gradul de colectare trebuie să crească la 73% pentru a nu genera un gol bugetar. Se poate! Cu instituții mai puternice și mai responsabile! Este o țintă sub nivelul de colectare efectivă a TVA azi în Bulgaria.

Azi, România este campioana europeană la neîncasarea TVA. Adică avem cea mai mare diferență între TVA care ar trebui încasat și cel efectiv colectat. Concret, România cu o cotă de TVA de 24% încasează circa 8% din PIB. Bulgaria cu o cotă TVA de 20% încasează 9% din PIB. Așadar, cu un TVA mai mic, bulgarii colectează mai mult. Se poate și în România!

Evaziunea fiscală din TVA se ridică la circa 12% din PIB în România. Se poate diminua! Cu instituții mai puternice și mai responsabile! Cu instituții partenere cu cetățeanul, care stimulează conformarea voluntară prin taxe mai mici și povară administrativă fiscală redusă. Cu instituții care nu mai fac cadouri marilor datornici și care luptă cu adevărat cu marea evaziune fiscală.

Posted in Uncategorized | Tagged , , , , , , , , , , , , , , , | 7 Comments