Toamna promotiilor bursiere a inspirat si autoritatile guvernamentale si de reglementare romanesti. Logica ministrului Varujan Vosganian, de suspendare in anul 2009 a impozitului pe castigurile obtinute din tranzactiile bursiere, asociata cu reducerea temporara a unor costuri ale CNVM, nu e foarte complicata. E doar gresita. Erorile reformiste tin de identificarea problemelor, de logistica si de strategia economica. Cum se face, altfel, ca avem o piata de capital atat de anemica si de expusa la turbulentele internationale, in conditiile unei economii romanesti care pulseaza cu ritmuri medii de aproape 6% anual in ultimii 8 ani? Anormalul nu poate deveni normal prin ratarea solutiei de fond: tratarea pierderii de incredere in piata romaneasca de capital. Guvernul Tariceanu a incercat doar sa pacaleasca realitatea.
Identificarea problemelor
Profituri record, netransparenta, speculatii, ineficienta si abuzuri. Asa ar putea fi sintetizata, in doar cateva cuvinte, criza financiara mondiala actuala. Declansata odata cu falimentul unei puternice societati americane de credite pentru locuinte, American Home Mortgage, la data de 6 august 2007, criza ipotecara s-a extins cu repeziciune spre fondurile de investitii si spre gigantii bancari. Bancile comerciale au fost protejate de reglementarile mai dure, in favoarea creditorilor si a debitorilor. Dimpotriva, bancile de investitii au intrat in jocul liber si iresponsabil al speculatiilor si al proastei gestiuni a riscurilor.
Criza financiara mondiala – cea mai grava din anii ’30 incoace se declanseaza. Bancile centrale americane si europene intervin pentru a furniza lichiditati sistemului bancar, pompand zilnic miliarde de euro in incercarea de a evita blocajele de pe piete.
Congresul american este pe punctul de a adopta un controversat plan de actiune care costa de peste 3 ori PIB-ul Romaniei. Fed, BCE, FMI si guvernele lumii solicita expres transparenta in dezvaluirea pierderilor fondurilor de investitii si a gigantilor bancari. Dar nu se intampla asa. Ceea ce constatam acum nu este doar proasta gestiune a riscurilor financiare, ci si lipsa comportamentelor loiale, corecte, de pe pietele financiare. Rezultatul? Pierderea catastrofala a increderii in sistemul financiar si punerea in pericol a integritatii sistemelor economice globale. Colosi financiari cad sau sunt in pericol de prabusire. Este atins punctul culminant al unui urias avant economic care a durat peste 25 de ani?
Implicatii bursiere. Regulile de supraveghere a pietelor financiare se inaspresc si odata cu ele se reevalueaza riscurile investitiilor. Panica creste si, odata cu ea, sporeste si aversiunea investitorilor straini la risc. De pilda, tranzactiile globale cu actiuni au scazut in august 2008 cu 37% fata de aceeasi luna a anului 2007. Pentru a-si putea acoperi pierderile mari de pe bursele americane si europene ei se retrag de pe alte piete, inclusiv de pe cea romaneasca. Anul trecut, pe vremea asta, nerezidentii aveau pozitii de vanzare neta (27 milioane euro) la BVB. Anul acesta, investitorii straini continua sa se retraga de pe bursa bucuresteana, dar vanzarile nete sunt mai mici decat in anul trecut (19 milioane euro). Rezidentii vand si ei, dar de aproape doua ori si jumatate mai putin decat nerezidentii.
Asistam, asadar, la cotatii bursiere care au intrat pe o panta negativa de mai bine de un an. Luna septembrie 2008 pare sa marcheze atingerea minimelor istorice. Piata noastra de capital nu face exceptie. Ba din contra, aluneca pe una dintre cele mai abrupte pante, de circa 45% a indicelui BET. Fiind o piata relativ mica, cu volume de tranzactionare reduse, evident ca retragerile de capital se traduc in dinamici negative mai ample ale indicilor burisieri.
Presiuni interne. Criza profunda prin care trece piata romaneasca de capital este alimentata nu doar de tulburarile sistemului financiar global, cat mai ales de aportul considerabil dat de scaderea valorii de piata a societatii Petrom (care detine cea mai mare pondere in capitalizarea totala) si de barierele interne care impiedica serios dezvoltarea bursei. Cele din urma genereaza un puternic val de pesimism si o lipsa acuta de incredere a investitorilor fata de aplicarea unor reguli corecte ale jocului. Piata este ingusta, cu costuri de tranzactionare ridicate, cu o lichiditate scazuta si cu actori putini. Pe ansamblu, un element negativ al ultimilor ani l-a constituit lipsa ofertelor publice, cu exceptia societatii Transgaz si a catorva societati de pe Rasdaq pe piata reglementata in anul 2007.
Asa se justifica volatilitatea mai mare a pietei romanesti de capital decat a pietelor occidentale:
Cultura investitionala este viciata de comportamente anticoncurentiale date de abuzurile unui numar mic de jucatori si, mai putin, de instabilitatea politica interna.
Dupa ce ca, in multe cazuri, prevederile legale sunt relativ neclare si interpretabile, acestea mai sunt si putin cunoscute. Este vorba, de pilda, de reglementarile privind drepturile de preferinta la majorarea de capital, aportul in natura si altele din aceeasi categorie.
Numarul de companii listate la bursa este redus. De pilda, in 2004 aveam 60 de societati emitente la BVB, iar in 2008 am ajuns la cifra astronomica de 67. Pe termen scurt, desi a fost anuntata intentia de a se lista la bursa unele companii din domeniul administrarii transportului fluvial si maritim si aeroporturi, este putin probabil sa aiba loc noi listari de mare amploare. Marile companii de stat evita supunerea la regulile transparentei, ale performantei si fug de privatizare.
Volumul de tranzactionare pe piata de capital, de 8 milioane euro pe zi, in prima jumatate a anului 2008, s-a redus de 3 ori fata de anul trecut.
Numarul investitorilor activi, de circa 80.000 persoane in prezent, este mult inferior tarilor vecine.
Infrastructura IT este deficitara – un potential investitor la bursa nu are inca posibilitatea ca din Internet Banking sa cumpere in timp real actiuni, optiuni, futures si alte instrumente financiare de pe o piata primara sau de derivative.
In consecinta, activele multor companii romanesti aflate in ringul bursier sunt acum semnificativ subapreciate. In acest cadru, sunt sesizabile pe bursa romaneasca si schimbarile in comportamentele investitionale din ultimele doua luni. Strainii cumpara la preturi foarte mici, iar romanii vand de frica. În august 2008, investitorii romani rulau 61% din piata, dar strainii continua sa cumpere mai mult decat vand.
Subcapitalizarea actuala a bursei este critica:
Se ridica la 26,6 miliarde euro – BVB si 4,4 miliarde euro – RASDAQ, in 24 septembrie 2008, fata de cam aceeasi valoare cu exact un an in urma in cazul BVB, dar de 7,4 miliarde in cazul RASDAQ, de circa patru ori mai putin decat potentialul real al pietei
Similar Ungariei, de peste 2 ori mai putin decat in Cehia si de peste 4 ori mai putin decat in Polonia
Structura companiilor listate la BVB este nereprezentativa pentru economia romaneasca, preferintele investitorilor indreptandu-se tot catre sectorul financiar-bancar, similar anilor anteriori
Contributiile platite de investitori si de institutiile pietei pentru finantarea Comisiei Nationale de Valori Mobiliare (CNVM) sunt excesiv de mari, absorbind circa 40% din costurile de operare pe piata romaneasca de capital, si au condus la abuzuri grave
Legislatia pietei de capital nu contine prevederi clare privind retragerea de la tranzactionare a companiilor, reglementarea fiind facuta prin ezitari si reveniri prin regulamente emise de CNVM, adesea atacate in instanta
Veniturile bugetare din castigurile de capital se ridica abia la circa 0,8% din PIB in anul 2006 comparativ cu media europeana simpla de 2% din PIB si cea ponderata de aproape 3% din PIB al UE-27 (ultimele date disponibile la Eurostat)
In consecinta, bursele romanesti isi revin mult mai greu dupa socurile internationale din ultimul an decat celelalte piete din regiune. in competitia internationala acerba, piata romaneasca de capital pierde. Chiar si Fondurile de Pensii proaspat constituite au tendinta de a se orienta catre pietele straine. si asta deoarece guvernele care s-au succedat au politizat excesiv institutiile reglementatoare si au ratat sansa elaborarii unor masuri de sustinere pragmatice a unei piete de capital sanatoase, pe termen mediu si lung.
Logistica guvernului actual
Vremurile grele reclama masuri disperate. Graba a dus insa la masuri pripite, rezumate doar la utilizarea instrumentelor fiscale si administrative ca parghii de stimulare a revigorarii pietei de capital romanesti. Se renunta la venituri bugetare relativ reduse. Pe fond, ideea nu este proasta. Ea este totusi insuficienta si irelevanta in formatul propus de actualul guvern prin limitarea scutirii de impozit la un singur an, anul 2009. Rezultatele scontate sunt indoielnice
De fapt, titlurile de valoare vandute mai repede de un an sunt momentan impozitate cu 16%, iar cele detinute pe o perioada mai mare de 1 an cu 1%, tocmai pentru a se evita tranzactiile speculative si a stimula capitalizarea pe termen mediu si lung a companiilor listate la bursa (Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, Titlul III, art. 65 – 67).
Pastrarea impozitului pe veniturile din dobanzi la 16% induce o distorsiune serioasa intre economii si investitii speculative. Introducerea acestor exceptari de la plata impozitelor doar pentru un singur an creeaza impresia deciziei luate expres pentru interesul unui grup restrans de investitori speculativi, puternici financiar, capabili sa-si marcheze profitul pe parcursul anului viitor, si nu in interesul masei largi de investitori
Aici a ratat Guvernul solutia de fond: concentrarea strategiei guvernamentale pe tratarea pierderii de incredere in piata romaneasca de capital. Marea masa a investitorilor mici inregistreaza pierderi si nu vor beneficia nicidecum de aceste stimulente .
Insasi declaratia de intentie a domnului ministru de finante nu este insotita inca de un proiect de lege fundamentat, cu norme si conditii clare de aplicare, si deci nu poate fi analizat din punct de vedere al efectelor in economia nationala sau al concordantei cu regulile europene.
Strategia economica sanatoasa
Elaborarea de norme clare, corecte si transparente pentru mobilizarea, atragerea si alocarea eficienta a resurselor financiare
Construirea unei platforme virtuale care sa permita conectarea investitorilor straini la platforma BVB si a investitorilor romani la pietele financiare internationale: NYSE, Euronext, LSE, Nasdaq, etc.
Cresterea lichiditatii pietei prin finalizarea procesului de privatizare a domeniului privat al statului prin mecanismele bursiere deschise
Aplicarea unei cote de impozitare de 1%, pentru o perioada limitata la 3 ani, asupra castigurilor obtinute din tranzactionarea instrumentelor financiare pe piata de capital, indiferent de durata detinerii
Sprijinirea listarii pe piata de capital a companiilor romanesti pentru a facilita atragerea de resurse financiare neinflationiste
Listarea la Bursa de Valori a cel putin 10% din principalele 100 de societati de stat
Vanzarea de catre stat a unor pachete de cel putin 20% din cele mai importante companii ale sale prin oferta publica de cumparare
Adoptarea de masuri fiscale pentru incurajarea listarii companiilor private
Incurajarea Fondurilor Private de Pensii sa investeasca in actiuni listate pe piata de capital romaneasca pentru consolidarea acesteia
Cresterea protectiei actionarilor minoritari prin initiative legislative care sa clarifice procedurile de delistare si obligatiile actionarilor majoritari care le initiaza
Scaderea costurilor de operare pe piata de capital prin eficientizarea CNVM.
Depolitizarea CNVM si cresterea credibilitatii institutiei, ca o garantie a independentei acestei institutii fata de participantii la piata, in conformitate cu prevederile Directivelor UE
Imbunatirea operativitatii prin flexibilizarea structurii sale si reducerea numarului de comisari din conducere de la 7 la 5; desemnarea a 2 comisari permanenti si a 3 comisari independenti (neangajati ai CNVM)
Nu in ultimul rand, o instanta poate declara ilegala o prevedere de regulament al CNVM, dar aceasta totusi supravietuieste generand practici judecatoresti neunitare. CNVM trebuie sa-si asume un mandat ferm, consecvent cu propriile actiuni cand transeaza o chestiune
Prevenirea practicilor neloiale, monitorizarea lor consecventa si inasprirea sanctiunilor pentru infractiunile de pe piata de capital
Dezvoltarea culturii pietei de capital pentru a dubla numarul de investitori activi pana in 2012
Simplificarea procedurilor de retragere de la tranzactionare a actiunilor unui emitent, intrucat marile probleme si vicii sistemice sunt legate de iesirile de pe piata de capital si, nu de putine ori, genereaza litigii.
Tensiunile mondiale se mentin
Planul lui Paulson
Decizia congresului american alimenteaza din nou optimismul pe pietele financiare, iar indicii bursieri pluseaza. Negociatorii republicani si democrati au ajuns la un acord de pincipiu cu privire la reformularea planului secretarului executiv al Trezoreriei, Hank Paulson, scrie International Herald Tribune (25 septembrie 2008). Salvarea sistemului financiar american este estimata la circa 700 miliarde dolari. Costurile depasesc bugetul federal destinat asigurarilor sociale (651 mld. $) sau celor medicale (632 mld. $), dar sunt inferioare bugetului destinat apararii nationale (738 mld. $) pentru anul 2009. Planul insusi nu este lipsit de virtuti, controverse si chiar pericole, plasand pe plan secund interesele contribuabililor. Panica autoritatilor americane si a institutiilor globale este mult prea mare, iar riscurile amanarii unei decizii ferme este cert contraproductiva. Asa se face ca pare digerabila subventionarea investitorilor chiar si in conditiile unor mecanisme neclare de supraveghere a operatiunii. Conteaza doar revenirea pe plus a cotatiilor bursiere.
Moscova vrea tot pe verde
In contextul aventurii georgiene, bursa moscovita a scazut cam tot cu 45%, dar concentrata intr-o perioada mai scurta. Retragerea semnificativa de capital de pe bursele din Moscova a dus chiar la suspendarea tranzactiilor in cateva zile. Autoritatile ruse nu au intarziat sa vina cu un pachet de masuri, in valoare de aproximativ 130 mld. dolari (88 mld. euro), menit a redresa piata. Se urmareste, in special, relaxarea cerintelor cu privire la rezerve si la angajamente de cumparare a actiunilor, scrie The Moscow Times, la inceputul saptamanii trecute. Optimismul revine pe bursele rusesti, pe fondul redresarii nivelului lichiditatilor din sectorul bancar, a rublei rusesti si a indicelui de referinta al tarii, RTS. Se adauga si presiunile pentru reinflamarea pretului la titei, sub jocul strategic de prietenie tot mai stransa dintre OPEC si Rusia.
Optimismul revine pe burse de la americani pana la rusi, dar mai greu la romani . Situatia de pe pietele de capital internationale ramane totusi inca neclara, surprize noi fiind oricand posibile. Nici anul viitor nu pare a sta pe roze. Personalitati financiare mondiale si brokeri sustin ca maximele de anul trecut s-ar putea inregistra peste doi, trei sau chiar mai multi ani, in functie de emitent. In Romania, se adauga vremurilor grele importate din exterior si motive interne electorale. E clar ca marile fonduri de investitii straine se feresc inca de noi, pana nu se aseza la treaba noul guvern.
Loading ...
