Economia subterana prea putin vizitata in constructia actualului buget
Nelinistea excesiva cauzata de nevoia acoperirii deficitului bugetar mostenit de la guvernul PNL, de 5,2% din PIB in anul 2008, ar putea fi acoperita cu mai multa vointa politica. Nu cu miscari grabite si dezordonate ale celor care cred ca se pricep la macroeconomie si genereaza panica. De pilda, economia ascunsa priveaza bugetul Romaniei de sume mai mari decat acest deficit. Sa luam in calcul doar estimarile legate de valoarea adaugata care se pierde din cauza muncii la negru, a fraudelor fiscale la TVA (la nivelul societatilor) si a gospodariilor populatiei (sectorul informal), care insumate se ridicau la peste 21% din PIB in anul 2007.
Drumul economiei subterane a fost bine pavat, de la 16,6% în 2005, la 21% în 2007
Economia ascunsa s-a dezvoltat fructuos in ultimii patru ani, de la circa 48 miliarde RON in anul 2005, la aproape 87 miliarde RON in anul 2007 (utimele estimari disponibile la Institutul National de Statistica).
Degeaba ne propunem sa diminuam volumul achizitiilor publice de bunuri si servicii daca nu aruncam un ochi vigilent in modul cum sunt respectate conditiile loiale ale pietei si daca nu incepem o lupta apriga impotriva coruptiei si a grupurilor de interese oculte. Degeaba ne propunem sa reducem numarul salariatilor in administratia publica, daca nu rezolvam problema muncii la negru in economie. Degeaba ne plangem de venituri prea putine incasate la buget, daca nu reusim sa inregistram unitatile din sectorul informal, cum sunt de pilda croitorii, mecanicii auto, frizerii, zugravii, instalatorii, profesorii care predau lectii particulare sau persoane care isi inchiriaza casa in timpul vacantelor.
Pentru anul 2007, estimarile arata cam asa:
- Pierderi din PIB cauzate de munca la negru: 10,7% – calculate ca diferenta intre numarul de persoane care declara ca muncesc intr-o intreprindere (in Ancheta fortei de munca in gospodarii – AMIGO) si persoanele declarate de intreprindere, pentru care se platesc darile la stat (Ancheta structurala in intreprinderi). In acest fel se urmareste si compararea cererii si ofertei de forta de munca la nivel de ramura, respectiv salariile medii pe ramura de activitate.
- Pierderi din PIB cauzate de evaziunea fiscala la plata TVA: 4,6% – calculate ca diferenta intre TVA teoretic si cel incasat la bugetul de stat.
- TVA teoretic se calculeaza pe baza echilibrului resurse-utilizari pentru tranzactiile care includ TVA, prin aplicarea cotelor legale de TVA pe produse la valoarea acestor tranzactii.
- Cand spunem tranzactii care includ TVA ne referim la consumul intermediar si formarea bruta de capital fix ale agentilor care, conform legii, nu sunt platitori de TVA, la consumul final al gospodariilor populatiei, la consumul final al administratiilor publice si al institutiilor non-profit in serviciul gospodariilor populatiei.
- Pierderi din PIB cauzate de sectorul informal: 5,7% – calculate pe baza valorii adaugate brute a persoanelor care lucreaza la negru in gospodariile populatiei (AMIGO si cei inregistrati la Ministerul Finantelor cu activitati independente).
- Evaluarea valorii adaugate are la baza principiul prin care veniturile realizate de muncitorii nesalariati (persoane din asociatii familiale si lucratorii pe cont propriu) nu pot fi mai mici decat salariul mediu obtinut de personalul din unitatile mici cu aceeasi activitate.
- O alta parte a economiei neobservate o reprezinta cea detinuta de unitatile neinregistrate din sectorul informal, in care pot fi incluse exemplele de mai sus: croitori, mecanici auto etc.
Ce este de facut?
Sa crestem veniturile prin reducerea economiei ascunse, ceea ce va imbunatati calitatea administratiei publice, conditiile de concurenta loiale pe piata si bunastarea noastra prin:
1. Solicitarea de masuri concrete institutiilor responsabile pentru diminuarea economiei subterane – cu obiective si termene precise – si asumarea lor ferma publica.
2. Peste tot unde sunt implicate cheltuieli publice de anvergura sa fie organizate Consilii de Supraveghere – formate din patronate, sindicate si societatea civila, cu acces la toate documentele si procedurile. Ei sa raporteze trimestrial evolutia si modul de cheltuire a banului public. Un fel de politie a societatii civile.
3. Sanctionarea severa a abuzurilor semnalate de catre Consiliile de Supraveghere prin demitere si atragerea raspunderii persoanelor vinovate.
4. Pentru ca aceste eforturi, sau oricare altele, sa nu ramana pur teoretice trebuie observate, si cu prioritate indreptate, erorile judecatoresti. Nu constituie pentru nimeni o surpriza ca numeroase cazuri semnalate de procurori, pier pe masa judecatorilor. Cine ii supravegheaza pe supraveghetori? Adica, in acest caz, pe judecatori? Eliminarea tuturor beneficiilor speciale si excluderea definitiva din magistratura ar fi o prima solutie pentru cei carora li se dovedeste reaua credinta la judecata. Avem nevoie de curatarea magistraturii.
Este oare o misiune imposibila? Mai aveti alte propuneri?
Loading ...
In ipoteza ca “acceptati” comentarii ! Punctul 4 este discutabil, din mai multe motive.
1.Pentru ca puterea judecatoreasca este o putere distinct in statul de drept.
2.Pentru ca “justitia” reprezinta un domeniu foarte tehnic, aici nu ne putem da cu parerea ca in politica. Din pacate, nivelul public de cunoastere si intelegere este extrem, extrem de scazut. Mai nimeni nu stie ce inseamna “procedura”, care sunt fazele unui proces, care sunt caile de atac, in ce fel se intocmeste o actiune, o intampinare, o cerere si in ce faze ale procesului pot fi facute. Prea putini inteleg rolul avocatului si prea multi NU apeleaza la asistenta legala, prin avocat sau consilier-expert. Apoi, cel putin in materie civila, nu exista “meci nul, remiza”, intotdeauna unul castiga si altul pierde, deci nemultumirea va exista de-a pururea. In materie penala, procedura este extrem de importanta, tocmai in beneficiul cetateanului, ideea fiind ca mai bine sa scape un vinovat decat sa fie pedepsit un nevinovat. In materie penala exista cai legale prevazute care dezincrimineaza chiar si o infractiune, de exemplu judecatorul avand dreptul, in anumite situatii, de a constata ca o fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni. Nu vreau sa fac o exegeza, dar cine este curios n-are decat sa citeasca, daca poate -:) cele patru coduri fundamentale, civil, procedura civila, penal si procedura penala.
3.Cat despre deciziile procurorului, cine nu-i multumit, poate ataca in instanta, cu doua faze, fond si recurs.
4.Prea de multe ori, remniscenta a comunismului, romanii apeleaza la tot felul de reclamatii, in loc de a se adresa instantei. Prea putini stiu ca in cazul unui conflict, de exemplu, cu primaria, cu agentul de circulatie, cu patronul, etc., etc., lucrurile se rezolva, cel mai bine, prin actiune in instanta. Suntem tentati sa “reclamam” la prefectura, guvern, presedintie, cand in realitate exista proceduri in justitie. Desigur, astfel de proceduri sunt foarte tehnice, incepand de la termene, forma si continutul cererii etc. incat a te descurca singur este imposibil.
Vreau sa subliniez urmatoarele aspecte al acestei crize : este un motiv de scuza pentru cei care au esecuri sau nu vor sa faca ceva invocand CRIZA .
Citeam zilele trecute ca statul ar putea cumpara locuinte , blocuri de la particulari pe care sa le includa in programul ANL , cred ca trebuie o foarte mare atentie la cum vor fi evaluate acele locuinte .
As mai vrea sa amintesc inca un lucru : in Romania avem un mediu antreprenorial foarte imbatranit si neperformant iar patronii , oamenii de afaceri de la noi au crescut in primul rand datorita faptului ca a crescut piata iar cererea a fost din ce in ce mai mare iar deciziile lor se bazeaza mai mult pe lacomie si mai putin pe ratiune sau competenta in acest fel explicandu-se de ce atat de multi dintre ei au fost prinsi cu proprietati imobiliare in portofoliu , multe luate cu scop speculativ iar dintre cei care au dezvoltat proiecte imobiliare preturi foarte mari cu adaosuri la fel de mari .
Acum sa privim putin catre costurile de constructie : materiale de constructie mult mai scumpe decat prin UE dar nu au facut nimic sa achizitioneze de acolo , forta de munca de multe ori de proasta calitate si platita cu salarii europene dar nu au facut nimic ca sa “importe” forta de munca mai ieftina sau mai buna iar exemplele pot continua .
Cred ca aceste masuri ar trebui insotite si de programe de dezvoltare a spirirtului antreprenorial , un spirit antreprenorial cu o gandire bazata pe termen lung si mai putin pe specula si profit imediat pentru ca si UE in raportul ei a recomandat acest lucru . In ce priveste acest mod de gandire noi de apropiem mai mult de Wall Street decat de mentalitatea europeana .
Aceasta Criza va schimba regulile economiei si cum economia are anumite ciclitati imi reamintec de ce spunea un bun prieten ” Odata in viata prinzi criza aia mare ” imi pun urmatoarea intrebare : Oare antreprenorii nostri care acum au 50-60 de ani si aveau un mod al lor de a face afaceri se vor adapta noilor conditii si reguli ale jocului ?
Avem mii de economisti care termina anual iar unele institutii de invatamant superior se cheama Facultatea de Economie si Administrare a Afacerilor , oare chiar isi merita acest nume atat de pompos ?
toti judecatorii care au dat verdicte gresite, ulterior corectate la CEDO, sa ia penalizare 50% din salariu pe 3 luni.
Sigur ca, in perioada de criza, economia subterana poate juca rolul de supapa sociala pentru cei mai vulnerabili sau pentru cei care doresc sa acumuluze capitalul initial pentru o viitoare afacere. Afirmatia este valabila doar daca limitele fenomenului sunt rezonabile. In Romania, nivelul de evaziune fiscala este atat de revoltator, de grav si de nesimtit, incat nu putem discuta de efecte benefice nete. Ci de un cerc vicios greu de spart, care ne costa pe noi toti. Patronatul painii, de pilda, spune ca evaziunea este de circa 80%. Cei de la carne estimeaza undeva in jurul a 60%. Combaterea evaziunii e dificila din cauza mafiilor locale care castiga bani grei. Cine le poate destrama? Nici un guvern nu s-a preocupat serios de coruptia din institutiile de control: garda, ANAF, inspectia muncii etc. Cetatenii continua sa injure in barba, sa se revolte doar la bere si la o tigara. Societatea civila a intrat in hibernare. Nu ne pasa ca suntem actionari la aceeasi companie, Romania S.A. Avem dreptul sa ne aparam interesele, sa schimbam administratorii daca ii prindem cu degetele infipte in buzunarul public, adica tot al nostru.
Un om de afaceri american recunoaste ca a dat mita reprezentantilor Complexului Energetic Rovinari
de Sorana Mihailescu HotNews.ro
Miercuri, 4 februarie 2009, 8:00 Actualitate | Esenţial
Richard Morlok (55 de ani), fost director financiar al unei uzine din California, a recunoscut in fata unui tribunal federal ca a dat mita peste 600.000 de dolari mai multor oficiali din China, Coreea de Sud, Romania si Arabia Saudita, pentru ca firma sa obtina contracte cu diferite companii din aceste tari. Anuntul a fost facut de Departamentul american al Justitiei, citat de agentia France Presse.
Morlok a declarat ca, prin intermediul sau, in perioada 2003 – 2006 “angajati si agenti ai companiei au acordat o suma totala de 628.000 de dolari” oficialilor din cadrul unor societati publice straine “pentru a obtine si prelungi anumite comenzi”. El a recunoscut, de asemenea, ca in urma acestor metode, uzina a obtinut contracte de 3,5 milioane de dolari.
Morlock risca cinci ani de inchisoare, dar isi va afla pedeapsa pe 10 iulie. Acesta a ocupat, in perioada 2002-2007, functia de director financiar al unei uzine care fabrica vane utilizate in industria nucleara si petroliera din intreaga lume.
La inceputul lunii ianuarie, un alt angajat al companiei a recunoscut ca a acordat mita de un milion de dolari unor societati publice straine.
Pe lista americanului se afla si centrala electrica de la Rovinari
Potrivit documentelor judiciare, au fost mituiti angajati de la Centrala Electrica Rovinari, China National Offshore Oil Company, PetroChina, Jiangsu Nuclear Power Corporation (China), KHNP (Coreea de Sud) si Safco (Arabia Saudita).
Pana in anul 2004, centrala gorjeana – unul dintre cei mai importanti producatori nationali de energie, apartinea Societatii Nationale Transelectrica, care s-a desfiintat intre timp. In acest moment, centrala face parte din Complexul Energetic Rovinari, ai carui actionari sunt AVAS si Fondul Proprietatea.
Inca cateva idei pentru combaterea economiei subterane:
1. Indicatori de performanta fixati in avans si cunoscuti public pentru fiecare institutie publica. Nu sunt indepliniti, toti responsabilii pica. Fara adunari, fara discutii, fara comitete si comitii.
2. Executia bugetului sa fie facuta publica lunar.
3. Simplificarea legislatiei. Cei care-si doresc sa iasa din economia neagra trebuie sa stea la prea multe cozi la cel putin 3 insitutii. Prea dificil. Oricine vrea sa se declare platitor de taxe ar trebui sa petreaca la fisc maximum 5 minute.
4. Reducerea numarului de impozite si a contributiilor sociale – principala cauza a evaziunii la nivelul IMM-urilor (sa nu ne mai ascundem dupa deget).
5. Bugete multianuale de investitii.
6. Un comitet care sa urmareasca sumele ce ar putea fi obtinute de la UE, care sa faca un calendar cu disponibilitatea lor si cu gradul de acoperire a cofinantarilor. Cum statul nu poate acoperi tot, propun parteneriat public-privat pentru restul de bani, in asa fel incat sa se atraga mai mult. Mi-as dori ca in comitetul asta sa fie doar oameni sub 35 de ani care stiu engleza si care nu adorm atunci cand citesc legislatie.
7. Un program de sprijinire a economiei nu poate fi serios realizat atata timp cat nu suntem capabili sa sesizam cand se prabuseste “intr-un ritm neanticipat de nicio autoritate” un sector. Datele INS sunt estimate in corelatie cu ceea ce s-a intamplat cu un an inainte (adica se extrapoleaza sondaje curente pe evolutia de anul trecut), asa ca nu pot surprinde in timp real caderea economiei. Prin program de sprijinire a economiei inteleg:
o Deduceri fiscale: contributii sociale, impozit pe profit
o Parteneriate public-private care sa relanseze sectorul constructiilor
o Investitii productive ale statului (adica drumuri si sisteme de irigatii)
o Concedierea angajatilor la stat care nu produc nimic. Statul cheltuieste aiurea prea mult.