Premierul francez, Francois Fillon, declara acum cateva zile ca in scopul contracararii efectelor crizei economice care a condus la recentele greve de la Paris, Guvernul propune un plan anticriza de investire masiva in sectoarele cheie. Ele sunt: infrastructura, invatamantul si cercetarea. UE, in ansamblu, si SUA raspund crizei tot prin finantarea sporita a sectorului de cercetare, dezvoltare si inovare.
Teoretic, prin Pactul National pentru Educatie si Cercetare, Romania s-a angajat sa se sincronizeze cu lumea civilizata. In practica, datele facute publice pana acum arata o alocare bugetara pentru cercetare in anul 2009 la aproape jumatate din nivelul stabilit anul trecut – adica de circa 10 ori mai mica, ca procent din PIB, decat media europeana a ultimilor ani. Situatia pare sa pericliteze ceea ce s-a castigat firav in ultimul an, inclusiv pactul mai sus mentionat. Parte din contractele incheiate pe perioade de 2-3 ani vor fi acum brutal intrerupte, iar tinerii cercetatori vor fi, fara indoiala, primii sacrificati in actualul sistem. Angajamentele internationale de colaborarea vor fi direct afectate.
Ceea ce se cere imperativ in schimb este aplicarea pana in panzele albe a principiului enuntat: bani contra reforma si nu pentru alimentarea institutelor capuse care nu produc nimic!
Cercetarea nu este un Ateneu caruia trebuie sa i se dea un banut din mila, prin “cedarea” unei parti din bugetul fiecarei institutii ale statului, asa cum suna acum chemarea politica. Lipsa de civilitate si de progres, de inovare si de performanta vine dintr-o mentalitate alimentata constant de intoarcerea piramidei valorilor cu susul in jos in Romania, de marginalizarea elitelor autentice si de promovarea non-valorii, a clanurilor de familie. Nu mai putem inainta cu spatele spre viitor, nici chiar in cele mai severe perioade de criza economica.
Ar fi de dorit ca actualul Guvern sa defineasca extrem de limpede si responsabil:
- tinta Romaniei in ceea ce priveste atitudinea fata de ‘educatie, stiinta si tehnologie’,
- cerintele calitative pentru o finantare rationala, eficienta, orientata spre asumarea hazardului moral care favorizeaza intotdeauna mintile pregatite (vorba lui Palade),
- criteriile de transparenta administrativa, de corectitudine si etica manageriala, pe scurt integritatea procesului de cercetare si, nu in ultimul rand,
- mecanismele prin care doreste sa impuna schimbari de optica in societatea romaneasca privitoare la ‘stiinta’.
Multe raspunsuri se gasesc in documentele Comisiei Prezidentiale pentru Educatie si Cercetare:
- Daca aceste raspunsuri sunt ‘valide’ din perspectiva actualului Guvern, atunci ele ar trebui dezvoltate, asumate si implementate in ritm alert.
- Daca ‘nu’, ar trebui sa elaboreze o noua viziune.
Personal, cred insa ca lucrarile Comisiei Prezidentiale asigura suportul pentru demararea unei reforme de fond si a unui “buget contra reforma”, viziune impartasita in mare parte de catre membrii comunitatii de cercetatori.
Loading ...
Terminati cu aberatiile si cititi aici:
“Protestatarii care au pichetat ieri Guvernul, Ministerul Educaţiei şi pe cel al Finanţelor au cerut ca bugetul cercetării să fie menţinut în 2009 măcar la nivelul de anul trecut, adică 0,54% din PIB (2.983 milioane de lei), şi nu 0,19% din PIB (1.069 milioane de lei) cât a propus actualul Guvern în proiectul de buget.
Ei au susţinut că toate proiectele sunt în pericol de a fi îngheţate. „Criminalul cercetării este Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării”, a declarat Radu Minea, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Lucrătorilor din Cercetare Proiectare din România.
Acesta a mai spus că cercetătorii vor să-şi gestioneze singuri bugetul, pentru că de cele mai multe ori banii nu ajung la ei. „Există o mână de profesori universitari la Consiliul Naţional pentru Cercetare şi Inovare în Învăţământul Superior care sunt miliardari pe banii cercetării”, a spus Radu Minea.
El a a firmat că „aproximativ 70% din banii cercetării se duc spre universităţi, or profesorul universitar nu e neapărat cercetător. Iar cu 0,19% din PIB alocaţi în bugetul pe 2009 înseamnă că nu vom mai putea plăti facturile achiziţiilor prevăzute în proiectele de cercetare pe care le avem în derulare“, a mai spus Minea.
El a adăugat că în prezent au mai rămas 7.000 de cercetători atestaţi, care lucrează în 108 institute naţionale. În 1989, numărul cercetătorilor români era de 60.000. ”
Despre ce vorbiti in articol? Mai studiati!
Lavinia,
Nu vad vreo contradictie intre afirmatiile dvs. si postarea mea. Nu inteleg ce v-a nemultumit mai exact.
Daca ma raportez la ceea ce ati adus dvs. in discutie, atunci parerea mea este ca cercetarea din institutele Academiei Romane si din institutule nationale trebuie sa se focalizeze pe cateva domenii inguste, unde putem fi cu adevarat competitivi la nivel mondial (nici UK nu-si mai permite sa finanteze totul), iar restul cercetarii trebuie mutata in universitati, asa cum se intampla in majoritatea tarilor dezvoltate ale lumii.
Cum nu vedeti contradictii? “Acesta a mai spus că cercetătorii vor să-şi gestioneze singuri bugetul, pentru că de cele mai multe ori banii nu ajung la ei. „Există o mână de profesori universitari la Consiliul Naţional pentru Cercetare şi Inovare în Învăţământul Superior care sunt miliardari pe banii cercetării”, a spus Radu Minea.
El a a firmat că „aproximativ 70% din banii cercetării se duc spre universităţi, or profesorul universitar nu e neapărat cercetător. Iar cu 0,19% din PIB alocaţi în bugetul pe 2009 înseamnă că nu vom mai putea plăti facturile achiziţiilor prevăzute în proiectele de cercetare pe care le avem în derulare“, a mai spus Minea. ”
Institutele Academiei? Alea sunt capusele, draga doamna. Anul acesta Academia Romana si-a crescut bugetul, asta in conditiile in care la programele nationale sunt nelipsiti. Sug pe toate partile bani. Ce tot ii dati zor cu Academia si “cercetarea din universitati”. Statele care in plina criza investesc in cercetare asteapta beneficii in economia reala, nu simpozioane, congrese, sesiuni de comunicari si articole, cat mai multe articole publicate. Suntem intr-un fals urias. Pana cand o sa ne furam caciula? Imi dati exemplu UK? Tara asta are grave probleme, si nu de cand a inceput criza. De ce nu imi dati exemplu Franta (care aloca anul acesta un procent incredibil cercetaruii si educatiei), Canada, Suedia, Germania, SUA, Japonia, China , India. Domenii inguste, in care suntem competitivi? Luati FP7 si vedeti acolo domeniile in care se face cercetare in Europa. Europa din care si noi facem parte. Cine stabileste domeniile in care noi suntem competitivi? Guvernul? Comisia de la Cotroceni? Academia? Revenind la noi, de Planul National de CDI nr.2 ati auzit? Stiti cate IMM-uri au contracte ca urmare a castigarii unor proiecte in acest plan? Sau IMM-urile nu au caderea (si capacitatea) de a face cercetare?
Situatia este dificila, iar unii o fac chiar imposibila. Trist este cand acestia au si avocati dintre noi.
Mai intai de toate, haideti sa invatam impreuna sa purtam un dialog constructiv. Revolta dvs. o inteleg, dar asta nu justifica lectura superficiala si/sau agresivitatea radurilor dvs. Pe scurt, am participat la PNCDI II activ, intr-una din comisiile de specialitate, am dat exemplul Frantei inca din primul rand al postarii mele, lupt pentru cresterea bugetului pentru cercetare si eradicarea imposturii din institutele de cercetare, la fel ca si dvs. Am organizat o intalnire vineri impreuna ca mai multi directori de institute de cercetare direct afectati de aceasta masura bugetara, cu AOAR, cu membrii ai comisiei prezidentiale etc. tocmai pentru a pasi in continuare eficient, iar actiunile noastre sa aiba finalitate. Va multumesc pentru interventiile dvs., dar asa de mult v-as ruga sa veniti si cu propuneri concrete pe care sa incercam sa le punem in practica. Problemele le vedem si noi, cu Radu Minea am stat de nenumarate ori de vorba la Cotroceni, am incercat sa-i sustin demersurile cu care eram in acord, dar tot nu avem o strategie clara si un plan de actiuni focalizat pe cateva obiective si domenii, putine la numar.
Haideti sa ne uitam impreuna la Germania: http://www.bmbf.de/en/6608.php. Asta inseamna focalizare, stimulente, transparenta si integritate.
Sunt sigura ca aveti cele mai bune intentii si o activitate pe masura pentru binele cercetarii romanesti. Nu am dorit sa fiu agresiva in ce am scris, mi-am spus doar parerea si l-am citat pe Dl. Minea.
Va las aici, pe blog-ul Dvs. sa combateti in continuare, sa militati pentru reformarea sistemului de C&D. E ultimul post.
Esecul finantarii cercetarii ne apropie mai mult de Sora Botswanna decat de Unchiul din Jamaica
de sever Avram
Marturisesc ca aceste cateva randuri mi-au fost inspirate de o recenta interventie a consilierului primului-ministru, Dr. Andreea VASS, care are deja si o apreciabila experienta cu modul de luare a deciziilor la nivel comunitar, lucrand in ultimii ani in cadrul Parlamentului European. Domnia Sa atrage atentia tuturor factorilor responsabili asupa situatiei dramatice in care s-ar putea afla cresterea competitivitatii in Romania daca nu acorda macar in ceasul al 12-lea interesul si sprijinul financiar cuvenit domeniului cercetarii stiintifice, agreeat in urma raportului Comisiei Prezidentiale pentru Educatie si Cercetare din 2008.
Ne amintim perfect de bine ca in campania electorala recent incheiata unul dintre partidele acum instalate la guvernare introdusese foarte limpede drept punct principal de interes infiintarea unui Consiliu National al Competitivitii, menit practic sa reduca din decalajul imens care ne separa acum de statele dezvoltate din OECD, sa contribuie la recuperarea unei parti a creierelor romanesti care au luat calea exilului, sa armonizeze palpabil orientarea investitiilor care se fac cu componentele majore ale cercetarii si inovarii etc. In contextul marcarii de catre UE in 2009 a unui intreg an in favoarea Creativitatii si Inovarii, miza mi se parea cat se poate de justificata. Evident, cu conditia ca acel organism sa nu devina o noua struto-camila birocratica, lipsita de eficienta practica si impotmolita in capcanele algoritmului politic, ale unor eterne dispute „comunarde” intre vanjosi sindicalisti „de omenie” si flegmatici lideri patronali de sorginte „ultra-pragmatica” ori ale fagaduintzelor de tip Eldorado, invocate de conclavul – prea putin eficace – al rectorilor din mediul academic.
Desigur, suntem constransi sa ne reamintim si de sentimentul de jena sau de resemnare care planeaza asupra unor largi sectoare ale cercetarii, lovite de verbologie sau rapacitate sterila. De repetatele esecuri ale sistemului Academiei Romane, incapabila sa iasa complet de sub spectrul fantasmelor staliniste ale trecutului si sa devina pivotul central al inovarii profunde, in toate domeniile de varf in care exista o sansa pentru materia cenusie romaneasca. De maniera cinica, a la Vasile Lumanararu din „Patul lui Procust”, in care au fost sacrificate intregi institute de dragul recentei euforii imobiliare sau al „schimbarii prioritatilor” diverselor guverne recente.
Dar, cu atat mai mult cu cat s-au comis atatea gafe, fenomene de impostura pe banda rulanta ori descalificari sistematice in randul normelor obisnuite ale cercetarii – gandita ca vector principal al dezvoltarii viitoare – ar fi cazul ca acum sa aiba sansa de a fi indreptate. Cu atat mai mult cu cat suntem obligati si noi ca Stat Membru sa gasim alternative rapide de transpunere in practica a Directivei Comisiei Europene privind, de exemplu, reducerea emisiei de CO2 in zona noastra. Altfel spus, daca dorim sa mergem cu adevarat intr-o directie europeana ferma, ar merita sustinuta – cum indemna regretatul savant Dimitrie Palade, citat de autoare – „asumarea hazardului moral care favorizeaza intotdeauna mintile pregatite”. Altfel spus, este drept ca dintre sute de catarge ale cercetarii unele ar putea consuma anumite resurse si sperantze de azi. Totusi, fara perseverentza cautarii celor mai „falsifiabile ipoteze” proprie cercetarii – cum numea Popper ratacirile inerente ale cunoasterii – ar fi probabil si mai mult obscurantism, mai putina drama a cunoasterii, dar si mai putine sanse de desprindere din pestera instinctelor primare.
Asadar, miza mai multor bani pentru cercetare pare cruciala pentru Romania nu doar prin prisma urgentzei depasirii decalajelor care se adancesc fatza de statele avansate in domeniu. Mai mult decat atat, pare la mintea unui copil ca ar fi una dintre putinele optiuni strategice de modernizare si de resincronizare la ritmurile reflectiei contemporane. Problema nu este ca aceste lucruri nu s-ar cunoaste, ci in ce masura grupurilor de interese economice si politice din Romania le pasa sau nu de atingerea unei asemenea mize. Se joaca, altfel spus, prin adoptarea viitorului buget o carte mare, ce ar putea face o diferentza semnificativa in anii ce vin pentru sansa economiei autohtone si a nivelului intreg de civilizatie sa se racordeze la exigentzele in schimbare ale dezvoltarii durabile globale. La cum merg lucrurile in tara, la cat de putin se implica actuala conducere a Comisiei Europene in repilotarea Romaniei pe orbita pro-europeana autentica, majoritatea dintre noi au dreptul sa ramana sceptici. Dar alegerea pe care actualul Parlament o are sub priviri este intr-adevar una decisiva, chair daca indelung amanata: intre spiritul primar agresiv (dupa expresia lui Marin Preda) si eliberarea energiilor pentru cunoastere si, mai ales, pentru valoare adaugata prin cunoastere. Reconstructia pilonului cercetarii ar putea incepe chiar de maine daca anumite resurse de inteligenta neinduplecata si de martiraj luminat ar putea iesi la iveala, translatand abrupt zona crepusculara in care sunt mentinute catre centrul nervos al masinariei economice si decizionale. Sa ne reamintim ca deja cateva asemenea pilde in actiune, foarte diverse sau chiar in controversa ideatica, exista chiar si in paupera Romanie de astazi: scoala post-doctorala creeata de Andrei Plesu (Colegiul „Noua Europa”), scoala de geriatrie si gerontologie continuata si azi la Institutul „Ana Aslan”, centrul de cercetare a mentalitatilor si imaginarului al lui Lucian Boia, colectivul din jurul Profesoarei Carmen Costea care a fondat prima Asociatie de Stiinte Alternative din Romania, pepiniera de tineri supra-dotati pastorita de Profesorul Florin Colceag prin IRSCA – Romania, grupul de analisti economici indrumati de Profesorul Daniel Daianu, scoala de speologie care continua admirabil filiera lui Emil Racovita si chiar noul focar de reflectie si atitudine civica aparut in jurul marelui regizor Dan Puric. Din fericire, lista aceasta ar mai putea continua, nu mult, dar ar mai putea continua.
In loc de apel, pe urmele Andreei Vass, am putea exclama cam asa: Stimati Guvernanti, reordonati grabnic perspectivele/prioritatile, dati Cezarului (veritabil) ce merita, faceti lumina in stocul cu vechituri al ponositei Academii, acordati sanse sporite sectorului privat din cercetare, incurajati masiv firmele care investesc in aceasta directie. Faceti in sfarsit sa intre o dara europeana de lumina in acea strivitoare Casa a Stiintei de langa Palatul Parlamentului. Dati o minima sansa celor care (mai si) gandesc cateodata! Altfel, riscam sa ramanem mai departe in clasamentele internationale in preajma flatanta a Burkinei Fasso ori Botswannei decat ne ajuta sa ne apropiem vreodata ca buget de acela al nababului unchi din Jamaica.
Sursa: http://severavram.finantare.ro/
Andreea,
Ar fi indicat sa citesti acest articol.
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-5408357-rusinea-cercetator.htm
Mersi Alex, a meritat.
Vezi si jumatatea a doua din penultimul fragment al comentariului domnului Sever Avram. Exista intr-adevar insule de competente care merita sustinute si dezvoltate, care si-au probat eficienta si profesionalismul. Rateurile sunt inevitabile, cum bine zice si Dan Selaru. Acolo bateam si eu cand vorbeam despre hazardul moral in cercetare.
De la nea Nicu incoace nu cred ca am citit ceva mai insipid decat acest articol. Titlul lui trebuia sa fie “Sa facem totu’ “, pentru ca el de fapt nu spune nimic, decat ca:
“Prin pactul pentru educatie, lansat de Administratia Prezidentiala, s-a castigat enorm si, tovarasi, nu ar trebui sa risipim ceea ce s-a castigat, iar lucrarile Comisiei Prezidentiale, in frunte cu tovarasul T.B. au fost aprobate in unanimitate si ar trebui puse imediat in practica, samd. samd.”
Andreea, voi acolo la guvern v-ati gandit de exemplu ca s-ar putea face niste programe de sustinere a cercetarii prin parteneriate private, avand ca stimulent reduceri fiscale?
Adicatelea eu firma particulara donez 5.000 de RON unui program de cercetare, agreeat de stat si care program imi face mie cu ochiul iar in caz de reusita statul ma scuteste de impozit pe profit in quantum de 5×5.000 RON ? In caz de nereusita a programului, sau de intarzieri si depasiri de bugete sunt scutit de impozit doar pe suma donata… Something like that.
Sa vezi atuncia cum s-ar mobiliza cercetasii sa faca treaba, stiind ca de performanta lor depinde finantarea de anul viitor.
V-ati gandit la asa ceva? Face parte din recomandarile celebrei Comisii Prezidentiale? Nu de alta dar as vrea sa stiu si eu ce face Comisia asta pe banii mei si care sunt marile castiguri (la nivel de idei) pe care le-a realizat.
“Adicatelea eu firma particulara donez 5.000 de RON unui program de cercetare, agreeat de stat si care program imi face mie cu ochiul iar in caz de reusita statul ma scuteste de impozit pe profit in quantum de 5×5.000 RON ? In caz de nereusita a programului, sau de intarzieri si depasiri de bugete sunt scutit de impozit doar pe suma donata.”
Bati campii la greu. Care firme particulare? Alea care dau faliment pe banda rulanta? Alea care dau afara cu sutele de angajati? Modelul cu impozit de 1% din profit pentru cercetare a functionat prin anii 90, dar fara vreun rezultat. Si eu as desfiinta “comisia” de la cotroceni, deoarece nu a reusit sa impuna guvernului si iata ca nici parlamentului respectarea Pactului pentru educatie. De ce ar trebui mediul privat sa sustina cercetarea mai mult decat statul, in conditii de criza? In SUA,administratia ia in calcul nationalizarea principalelor banci si a colosilor industriali si tehnologici. Vorbim de NATIONALIZARE in tara capitalismului pur. Ce sa mai vorbim de ajutoarele de stat ce se dau la greu in SUA dar si in multe alte tari dezvoltate. Statul, amice, statul trebuie sa finanteze cercetarea, indiferent ca vrei tu sau nu. Asa cum fac SUA, Germania, Franta, Japonia, China, India, etc. in vremuri de criza.
Cat despre articolul de mai sus…apa de trandafiri.
@ stan – nu te cunosc, nu suntem amici si n-am pascut boii pe aceeasi pasune, ca sa ne putem trage de bracinari acuma.
Ca vrei tu sau ca nu vrei, exista si firme carora le merge foarte bine, printre care si a mea (pentru ca eu obisnuiesc sa vorbesc la modul concret, nu despre utopii) si, da, as dona 5.000 RON unui program de cercetare, daca as sti ca la anul sunt scutit de impozite pe 25.000 sau 30.000 de RON.
@ Horea, succes la pascut boii (intr-adever de unul singur). Ma bucur ca iti merge bine din aceasta afacere. Cu stima,
Imi merge foarte bine si avantajul cu boii mei este ca nu-si dau cu parerea.
Normal ca nu-si dau cu parerea, are cine sa-i reprezinte. Se intampla insa des ca animalul de casa sa ia chipul si asemanarea stapanului. Sau invers.
Fac un apel tuturor interlocutorilor mei sa nu ne mai trimitem ironic reciproc la lecturi, sa lasam animalutele sa ne gadile existenta si sa incercam sa venim cu solutii. Putem invata sa purtam un dialog in contradictoriu in conditii de civilitate?
De pilda, finantarea cercetarii in tarile dezvoltate merge pe o distributie majoritar privata (in propotie de circa doua treimi) si partial publica (cam o treime). Solutii unice de succes nu exista, caci sunt acele cicluri porteriene de dezvoltare si de competitivitate care reclama investitiile in si pentru cercetare in cuantumuri diferite. Noi ne aflam, fara doar si poate, inca in faza de investitii in in baze materiale in infrastructura, mediu, agricultura etc. Avem insa sectoare lider care investesc masiv in cercetare si reusesc (apropos, in vremuri de criza sectoarele economice decad si revin in momente si ritmuri diferite – vezi studiul McKinsey de la sf anului 2008 pe acest subiect, referindu-se la ultimele crize ale secolului trecut). Aici trebuie prioritizate lucrurile foarte clar pe axa temporala, adica cu bataie lunga si pe cateva domenii (nu tare multe la numar ca atingem repede fundul sacului).
Buna seara,
Cred ca prioritizarea este o treaba foarte dificila si mereu contestabila. Lucrurile nu raman batute in cuie, un domeniu care astazi pare eligibil pentru investitii in R&D pe termen mediu sau lung poate sa-si piarda atractivitatea/ prioritatea peste un an in defavoarea altora. De aceea, cred ca nu trebuie mizat exclusiv pe anumite domenii, indiferent de competentele forurilor care decid politicile de dirijare a fondurilor pentru R&D. De altfel in Romania (si nu numai) orice for si orice expert poate fi usor contestat, de cele mai multe ori cu argumente. Parerea mea este ca in cercetarea noastra ar trebui operata grabnic o restructurare (grabnic insemnand dupa atenuarea crizei) care ar avea in vedere:
1 – separarea neta a cercetarii fundamentale de cea aplicativa, insemnand programe separate cu fonduri separate si corpuri de evaluatori separate
2 – completarea procedurilor de atestare/ acreditare a entitatilor din R&D in sensul unor atestari/ acreditari separate pentru cercetare fundamentala, respectiv aplicativa; evident entitatile care se califica pentru ambele tipuri de cercetare vor putea aplica si la programele de cercetare fundamentala si la cele de cercetare aplicativa
3 – corpurile de evaluatori ale ofertelor de proiecte sa fie constituite din specialisti romani si nu straini (voi motiva ulterior)
3 – niciun sector de activitate nu va fi neglijat, ariile tematice ale celor doua tipuri de programe vor fi cele prezente in programele de RD europene
4 – cresterea ponderii cercetarii finantate si organizate prin ministere, prin extinderea a ceea ce se numeste astazi Plan sectorial de CD; mi se pare esential acest punct!
5 – evaluarea mai atenta, inca din faza de oferta, a gradului de risc al proiectului (risc de esec, la asta ma refer); de asemenea, evaluarea riscului va fi facuta in fiecare etapa a proiectului, astfel incat finantarea sa fie flexibila, putand fi diminuata sau chiar sistata in cazurile care impun acest lucru
6 – modificarea indicatorilor de performanta, de masurare a rezultatelor cercetarii:
a) pentru cercetarea fundamentala – organizarea a cel putin doua schimburi de experienta cu specialisti romani (sau straini) recunoscuti fix in domeniul proiectului si redactarea unor analize referitoare la stadiul si rezultatele proiectului
- publicarea de articole in reviste ISI sau in publicatii on-line specializate
- specificarea clara a posibilelor aplicatii ale rezultatelor proiectului (aici discutia trebuie rafinata, deoarece sunt tematici sau domenii in care aplicatiile/ beneficiile nu sunt clare sau nu pot fi cuantizate)
b) pentru cercetarea aplicativa – obligatoriu aplicarea undeva a rezultelor proiectului, la unul sau mai multi beneficiari, cel putin in scopuri de demonstrare si diseminare
– valorificare directa
– transfer tehnologic catre un fabricant
Comentarii:
1. Utilizarea evaluatorilor straini nu mi se pare ca rezolva ceva important. Sistemul de organizare a competitiilor de la CEEX incoace mi se pare acceptabil (cu toate criticile, revoltele, suspiciunile celor care pierd). Sa nu uitam ca la FP7 nici vorba sa fie facute publice datele despre oferte sau rezultatele. Stiti foarte bine ca rezultatul este trimis exclusiv directorului de proiect prin e-mail. Si apoi, apelarea la experti evaluatori straini constituie o auto-desconsiderare a comunitatii R&D de la noi (asa cum este ea). Este la fel de discutabil ca si invitarea unor arbitri straini la derby-urile Dinamo-Steaua (pastrand proportiile).
2. Cresterea implicarii ministerelor in finantarea si organizarea unor programe proprii de R&D mi se pare benefica si necesara mai mult ca oricand acum. Asa vom fi siguri ca fiecare minister isi va dezvolta un corp puternic de oameni de cercetare, atat de necesar daca ne gandim ca astazi nci macar la nivelul ministerelor nu exista experti apti sa elaboreze proiecte de accesare a fondurilor europene (ce sa mai cerem primariilor?). Este de fapt un efort (necesar) de descentralizare a cercetarii. Planurile sectoriale sunt un inceput, care trebuie dezvoltat.
Ar mai fi multe de spus, dar cred ca ajunge pentru moment.
Va multumesc.
Am uitat ceva si anume:
a) – La indicatorii pentru cercetarea fundamentala am pastrat criteriul articolelor publicate in reviste cotate ISI, cu toate ca am MARI indoieli asupra relevantei acestui criteriu dincolo de orgoliul (si sigur CV-ul) autorului (autorilor). Acest criteriu il exclud (dar nu il interzic) in cazul cercetarii aplicative.
b) – Pentru cercetarea aplicativa exclud (dar nu interzic) obtinerea de brevete. Un brevet poate fi obtinut pentru orice, singura conditie fiind ca acea trasnaie sa nu se mai fi brevetat vreodata pe undeva.
CE AIUREALA – CARE CERCETARE ? BANI TOCATI AIUREA IN ASA ZISA CERCETARE. CERETI MILIARDE DE EURO CA SA SCRIETI NISTE ARTICOLE? NU MANCAM ARTICOLE, NICI VOI. SA SA DEA BANI LA AGRICULTURA, SA NU MAI MANCAM TOATE PORCARIILE ADUSE DE AFARA. BANCILE SA FIE DE STAT, LA FEL TOATE RESURSELA TARII. TOTI CARE AU VANDUT RESURSELE TARII SA FIE PUSI LA RACOARE. PROFESORII DACA VOR BANI DIN CERCETARE SA SE ANGAJEZE LA FIRMELE PRIVATE SI SA CERRCETEZE ACOLO (CU JUMA’ DE NORMA).
Cu riscul sa ma repet: Care sunt rezultatele sau concluziile Comisiei Prezidentiale pentru Educatie si Cercetare ?
Horea,
Ai dreptate, am omis sa-ti atasez raportul comisiei prezidentiale. El este public la adresa: http://edu.presidency.ro/cv/raport.pdf. Daca doresti alte informatii despre activitatea comisiei, inclusiv pozitia sa fata de bugetul alocat in 2009 vezi aici: http://edu.presidency.ro/index.php?page=3
Ok, merci.
Desi unele dintre recomandarile Comisiei Prezidentiale sunt discutabile, sa zicem ca si-a facut treaba si a venit cu niste recomandari.
Apoi, surpriza, citim asa:
“… decizia executivului actual de a reduce finantarea pentru activitătile
de cercetare-dezvoltare–inovare este o eroare clară, în contradictie cu
angajamentele asumate prin Pactul National pentru Educatie.
Comisia solicită interventia fermă si responsabilă a Parlamentului si a
Presedintelui României pentru corectarea acestei decizii care ne îndepărtează de la
realizarea Agendei Lisabona, reduce competitivitatea stiintei românesti si
periclitează dezvoltarea sustenabilă a tării.”
Altfel spus, dupa ce Basescu si-a vazut cu ochii visul de a avea un guvern al lui (nu mai retin exact sintagma), vine Boc si ii trage una peste ochi prezidentului, pentru ca vezi-doamne, presedintele a fost cel mai inflacarat sustinator al pactului pentru educatie si al recomandarilor comisiei prezidentiale.
Pe cine pacalim cu asa ceva?
Ar mai fi si a doua posibilitate, in care de fapt Boc si guvernul pe care il conduce trag o palma cercetarii si Comisiei, sub privirea ingaduitoare a Basescului care stie bine ca toata aceasta poveste cu pactul pentru educatie, inclusiv activitatea Comisiei au fost de fapt doar niste activitati de fatada, menite sa atraga voturi in plus sau altfel spus, frectie galenica la picior de lemn, subiect bun de dezbatut pe forumuri si bloguri.
La adresa http://www.bloombiz.ro/finante/seful-ancs-reducerea-bugetului-pentru-cercetare-este-periculoasa- puteti citi ce crede seful ANCS despre starea cercetarii si despre situatia creata.
De asemenea, conform
http://www.bloombiz.ro/finante/guvernul-ia-masuri-in-al-13-lea-ceas-ca-sa-nu-ne-penalizeze-ce
“Guvernul ia masuri in al 13-lea ceas ca sa nu ne penalizeze CE”. In acest articol se spune, printre altele: “Documentul indica totodata ca Executivul nu poate onora in acest an obligatia de finantare a sectorului de cercetare stiintifica la nivelul impus prin Ordonanta 57/2002 privind cercetare stiintifica si dezvoltarea tehnologica. Ordonanta aprobata in 2002 stabileste ca din fonduri publice trebuie alocate sume pentru programe specifice acestui domeniu, la un nivel care sa asigure o crestere anuala a alocatiilor bugetare, astfel incat in anul 2010 sa se atinga nivelul de 1% din Produsul Intern Brut. Executivul arata insa ca avand in vedere contextul macroeconomic si faptul ca bugetul general consolidat este supus “unor presiuni si riscuri determinate de evolutiile economice interne si externe”, in 2009 nu pot fi crescute sumele alocate pentru cercetare stiintifica, fata de sumele alocate in cursul anului 2008.”
E clar, nu?
Cucoana, no offence dar bateti campii. Mai ales in ce priveste unele dintre Institutele Academiei care chiar sunt performante. Nu vreau sa ma apuc acum sa va vorbesc despre meritele cercetarii fundamentale sau alte chestii subtiri, gen ISI, pentru ca estenta problemei nu e deloc subtire ci este foarte groasa, mai precis de natura politica. Pe scurt, bugetul alocat cercetarii in acest an este de tot rahatul comparativ cu anul trecut. Suma alocata cercetarii este mai mica decat suna alocata tichetelor de vacanta ale paparudei Udrea!!!. Cine e acum la putere? Voi, baieti si fete. Asa ca sunteti responsabili pentru rahatul in care vom intra toti astia cercetatorii fraieri care am ramas in Romania in loc sa emigram in tarile calde. Nu mai spun ca prin bugetul asta incalcati legea, dar va pasa voua de legi, nesimtitilor?Sa va bata Dumnezeu, sau macar electoratul la viitoarele alegeri!
Vreti propuneri concrete? taiati-i toate fondurile paparudei de la turism si mutati-le la cercetare. Sau taiati-i lui basescu fondurile pentru deplasari (parca 1 milion de euro, nu?). In alta ordine de idei, mai zici dumneata acolo ca “parerea mea este ca cercetarea din institutele Academiei Romane si din institutule nationale trebuie sa se focalizeze pe cateva domenii inguste, unde putem fi cu adevarat competitivi la nivel mondial”. Chiar asa? Si cine decide care sunt domeniile alea cateva in care suntem competitivi pe plan mondial? Poate distinsii oameni de stiinta basescu si boc? A propos, domeniul meu sigur este, si institutul unde lucrez. Dar al dumitale?
Suplimentarea cu 620 mil. lei a bugetului cercetarii aflam ca e o “vrajeala” (iertat fie-mi termenul neacademic, nedemn de reviste cotate ISI, si pe care nici nu cred ca pot sa-l brevetez la OSIM), reprezentand doar o promisiune ca se vor contracta credite. Probabil in 2010 vor ajunge si banii. Concluzie: colaps. Cine e de vina? Noi.
Nu cred ca se mai poate face ceva. Nici macar reforma de care vorbea Andreea. Si pe d-na Udrea lasati-o in pace. E din alt film.
Pentru Atreides,
E greu sa-ti exprimi opiniile clar, transant, transparent si credem ca daca ne ascundem dupa un paravan de nickname ne este permis sa ne adresam “oricum” unul altuia. Cu atat mai mult cu cat ne mai numim si cercetatori. Va dezonoreaza o astfel de atitudine.
Asadar, revin la problema de fond. Campiile pe care le bat, dupa opiniile dvs., sunt aceleasi cu cele invocate de dvs. Adica militam amandoi pentru un buget mai mare alocat cercetarii. Ceea ce adaug in dezbaterea propusa aici tine de bazele unei reforme a sectorului de cercetare.
Exemple traduse in limbaj colocvial:
- Romania este codasa la rezultate, dar campioana la birocratie in alocarea si gestionarea fondurilor publice de cercetare. Numai simplificarea acestora si asumarea transparenta a cheltuielilor publice, a licitatiilor, poate crea un sector de cercetare mai atractiv pentru mediul privat de afaceri.
- Ar trebui sa solicitam ANCS, sa prezinte trimestrial rezultatele proiectelor de cercetare finantate din bani publici si incheiate, ceea ce permite compararea ratelor de succes intre diferite domenii, respectiv cu mediile internationale de profil.
- Alocarea de fonduri publice pentru mediatizarea rezultatelor exceptionale, cu finalitate in domeniul privat.
etc.
Nu in ultimul rand, mi-am exprimat in repetate randuri, public, dezacordul complet fata de finantarea tichetelor de vacanta si a bisericilor cu sume fabuloase in bugetul actual, cu argumente si nu cu discutii personalizate, inutile, unde nu pot schimba nimic.
Andreea,
Performanta nu poate veni de jos in sus, adica de la cercetatorii de rand, atata timp cat performanta este blocata in mare masura de birocratie si coruptie.
Problemele astea trebuie rezolvate de factorii de decizie (Guvern, in speta) si de-abia dup-aia trebuie venit cu slogane de genul “bani contra performanta”.
‘Pare rau. Militam noi amandoi pentru marirea bugetului, dar doar unul dintre noi face parte din partidul care A TAIAT fondurile cercetarii, si nu cred ca ala sunt eu. Sorry, adica de ce aia dinainte au putut sa dea o suma decenta cercetarii iar voi nu puteti? Si va rog sa nu-mi vorbiti mie despre onoare si dezonoare. Spuneti ca bugetul e mic, desi dumneavoastra l-ati vrea mare? Spuneti ca nu puteti sa-l mariti? Atunci aveti o ultima solutie la indemana: DEMISIA DE ONOARE, cu totii, in frunte cu boc si andronescu. Asta ca sa lasati pe altii care pot…
@ atreides – Ce demisie de onoare domne, care onoare? La Boc onoarea e pe masura inaltimii. Mic la stat, mic si la onoare.
Daca tot vorbim de inovare, o idee anticriza ar fi ca pentru deplasarile in strainatate pe Boc sa-l puna in plic si sa-l trimita cu DHL-ul, ar iesi mai ieftin
)
Cercetarea sacrificata in dansul bugetar. Hm… Dans cu lupi (ca sa parafrazez titlul unui film de Oscar). Guvernul anterior a beneficiat de o perioada de acalmie si de relativa normalitate in economia mondiala. Daca ar fi ramas la putere, Tariceanu et. comp. probabil nu ar fi aflat nici acum ca e criza. Cel mai bine va puteti da seama de acest lucru aruncandu-va o privire pe proiectul de buget al acestui cabinet (aprobat pe la inceputul lui noiembrie 2008). Privit acum, acest buget pare de domeniul SF. Dar cred ca discutiile politice aici nu rezolva nimic. Ceea ce ma mahneste pe mine este lipsa oricarei urme de solidaritati de breasla. Marea majoritate a societatii considera cercetarea un moft costisitor. E o realitate si o stiti la fel de bine ca si mine. Actionand pe baza acestei pareri factorii care decid ne aloca un buget care inseamna falimentul domeniului. In aceasta situatie noi trebuie sa le punem o singura intrebare, la care raspunsul sa fie DA sau NU, si anume: are nevoie cu adevarat Romania de cercetare si cercetatori? Daca raspunsul este DA. atunci bugetul trebuie sa fie conform legislatiei, angajamentelor, pacturilor etc., adica minimum 0,8% din PIB. Orice alt raspuns trebuie urmat de o demisie masiva, de o plecare din sistem. Ce facem noi? Ne punem cenusa in cap. Cautam vinovati, birocrati, dinosauri, domenii performante, promitem reforme. Cred ca demnitatea este ceea ce ne lipseste. Este ca si cum noi insine ne-am indoi de ceea ce facem, de valoarea noastra, de utilitatea activitatii noastre, Cred ca aceste saptamani de incertitudine au facut foarte mult rau breslei cercetarii, au prezentat un tablou jalnic al dezbinarii.
Andreea, aminteai de mediul privat, de transpunerea acolo a unor rezultate veloroase ale cercetarii. Nu stiu la ce nivel cunosti mediul privat dar nu trebuie idilizat. Mai ales acum cand se pare ca se incearca aruncarea costurilor crizei asupra acestuia. Am citit declaratiile oficiale care afirma ca o suma importanta din buget va merge in economie, venind in sprijinul IMM-urilor, pentru a le tine in viata si a salva locuri de munca. Cum se va face asta? Dirijand banii spre infrastructura? Si atunci cum ramane cu IMM-urile inovative? Sau acestea nu au ce cauta la fonduri bugetare?
Deutsche-Welle isi incheie articolul imtitulat “Exodul creierelor, stimulat de noul buget ” asa:
“De altfel, principala măsură anticriză a guvernului este alocarea de fonduri consistente pentru infrastructură. Şoselele mai bune vor permite cercetătorilor români să părăsească mai repede ţara.”.
Nu mai avem timp de discutii, de analize, dezbateri, investigatii si puneri la punct. In cateva zile bugetul va fi votat si va deveni lege. Si daca nu stiati zilele trecute a fost emisa o Ordonanta de urgenta care, printre altele, plafoneaza bugetul cercetarii in 2009 la nivelul executiei bugetare din 2008. Adica se vor primi cel mult cei 1776 mil. lei pe care puterea actuala i-a acordat cercetarii.
Iertati-ma daca am fost excesiv de “verbose”. Promit sa tac.
Alea jacta est: “Bugetul de stat alocat pentru cercetare ar fi deci 1.533.356 mii lei, 0,26% din PIB” (via ad-astra). Rusine!!! DEMISIA!!!!
Bugetul s-a votat in Parlament. Cine poate sa-mi descifreze si mie textul de mai jos:
Printr-un alt amendament s-au suplimentat creditele de angajament pentru anul 2009 inscrise in bugetul MECI, cu suma de 620.000 lei, la programul “Cresterea competitivitatii economice prin cercetare si inovare”, surse fiind: buget de stat, titlul II “Bunuri si servicii” 300.000 mii lei; venituri proprii titlul II “Bunuri si servicii” 320.000 mii lei (bugetul MECI), potrivit Agerpres.
Se pot semna acte aditionale la contractele existente. avand la baza “creditele de angajament”?
Haideti, stimata doamna, aratati-ne tuturor ca aveti onoare si prezentati-va odata demisia!!!
La adresa aceasta puteti citi un interviu al D-lui Serban Panaitescu, directorul CNMP, in care se discuta despre 4 scenarii de finantare a proiectelor aflate pe rol. Va las sa cititi si apoi sa comentam, daca mai aveti putere.
@tammy Eu sunt membru intr-un proiect Idei, competitia de acum un an, prin noiembrie 2008 am fost anuntati ca suntem finantabili, in ianuarie am depus documentele de contractare (cica oficial proiectul a demarat la 1 ianuarie), si de atunci asteptam ca fraierii sa ia astia o decizie. Din punctul meu de vedere, m-am saturat pana in gat de atata asteptare si nesiguranta, n-au decat sa ne reduca suma la 25% (scenariul 1 al d-lui Panaitescu), sau sa ne puna sa economisim noi, sau ce or vrea ei, numai sa se hotarasca odata. Si toata nebunia asta cauzata de un guvern de doi lei…De, guvern de manelisti si interlopi, ce le pasa lor de cercetare? Nici macar nu pot invoca lipsa de bani, atata vreme cat au alocat sume enorme pentru vacante, dar tre’ sa traiasca si familia cocos, nu?
In rest, astept cu interes demisia doamnei Vass. Haideti doamna, ca se traieste bine si in cercetare, mai castigati un proiect, va mai taie guvernul fondurile, curge adrenalina nene!
@atreides,
Incep cu sfarsitul mesajului tau. Nu cred ca demisia doamnei Vass rezolva ceva in situatia actuala. Din cate “se aude” cheia a stat si sta la ministerul de finante, de acolo a venit reducerea drastica a bugetului cercetarii. Acum, referitor la programul Idei, uite un articol (click aici) aparut sambata in Gandul. Tin sa spun ca pe mine (care nu am nicio treaba cu acest program, sau cu CNCSIS) nu prea m-a convins. Lista de evaluatori CNCSIS este mare, cine stie daca cei ce au aplicat au si evaluat (poti fi pe lista si sa nu evaluezi nicio propunere). In ceea ce priveste scenariile de finantare, niciunul nu e bun cand se asigura 25% din necesarul contractat pe 2009. Nu vad decat reducerea la minim a cheltuielilor cu achizitiile (dotari, materiale) si armonie in consortii in ideea ca toti sa supravietuiasca (adica transferuri de sume intre parteneri in 2009). Adica scenariile 1 + 3. Scenariul 2 mi se pare perfid si va deschide cutia pandorei, cu toate ca ar fi pe placul unora. Se pare ca sindicatele conduse de dl. Minea s-au trezit si au inteles “teapa” suplimentarii cu 620 mil. lei (vezi AICI).
Mare parte din veniturile mele au venit din cercetare, e adevarat insa ca multe dintre ele din strainatate. Oare mai e nevoie sa adaug vreun argument dului/dnei Atreides? Ma intreb de ce nu-mi cere sa virez primul salariu pe care il voi obtine in curand de la Guvern cercetarii? Ma intreb de ce nu discerne acelasi interlocutor cine a decis reducerea bugetului pentru cercetare si de ce? Ma intreb ce se v-a intampla in continuare daca pleaca si ultimul om din echipa cancelariei care crede ca cercetarea trebuie prioritizata si reformata din temelii? Atreides, pot sa te intreb direct si concret de ce imi ceri demisia? Care e de fapt nemultumirea ta fata de ce am facut pana acum? Sau e pur si simplu o chestiune personala si atunci nu avem nevoie de niciun argument.
@ Andreea Vass “Ma intreb de ce nu discerne acelasi interlocutor cine a decis reducerea bugetului pentru cercetare si de ce?” As vrea eu sa discern, dar n-am cum, de unde sa stiu eu de ce au redus bugetul? De fapt, asta tot intreb si eu pe aici fara sa primesc nici un raspuns: DE CE AIA DINAINTE AU PUTUT SI VOI NU PUTETI? Ca doar veniturile prognozate la buget pentru anul asta sunt mai mari decat anul trecut.
Tin sa va asigur ca nu am absolut nimic personal cu dumneavoastra, pana de curand nici nu stiam ca existati. In privinta demisiei, din punctul meu de vedere as fi incantat sa plece tot guvernul si sa ramaneti doar dumneavoastra, cu conditia desigur sa asigurati bugetul corespunzator cercetarii. Sigur ca responsabilitatea principala pentru bugetul asta de acum e a altora, nu a dumneavoastra. Numai ca aveti totusi o mica problema: acea ca faceti parte din acelasi partid cu toti ticalosii astia (si sper ca sunteti de acord ca micimea bugetului cercetarii a fost o decizie strict politica, nemotivata de cine stie ce legi economice implacabile). Sincer, va simtiti bine alaturi de ei? Pe de alta parte, va asigur ca voi aplauda orice succes pe care il veti putea avea la guvern in privinta cercetarii. Vedeti ca anul viitor aveti obligatia PRIN LEGE sa dati 1% din PIB, astept sa vad si minunea asta…
@tammy Merci mult pentru link, nu citisem articolul ala. Problemele semnalate acolo sunt partial reale, partial nu. De exemplu, exista intr-adevar problema asta cu tipi care pot fi si membri in proiecte si evaluatori pentru alte proiecte (oare cat de obiectivi pot fi cand evalueaza niste concurenti?). Probabil de asemenea ca au fost propuse spre finantare si proiecte cu teme lipsite de semnificatie, sau tipi care au castigat prin metode necurate. Pe de alta parte, in domeniul meu si la competitia de anul trecut, cred ca cele mai multe dintre cele vreo 30 de proiecte alese pentru finantare chiar meritau sa castige…In fine, discutia este imensa, dar esential este ca deficientele nu se rezolva taind finantarea globala. Adica expresia “bani contra reforma” eu o inteleg astfel: dati mai intai banu’, in buget, si apoi faceti reforma in felul cum il alocati pe proiecte…In ce priveste partea finala a mesajului tau, ce zici acolo se aplica la proiecte gen CEEX, de-alea mari cu consortii si parteneri, in IDEI sunt doar colective mici, cu maximum 6 oameni, deci pentru astea vor trebui gasite alt tip de solutii. Eu acum imi mai doresc doar sa faca orice-ar face, numai s-o faca mai repede…
Pana una alta, revin asupra unui element pe care l-am pomenit intr-un post anterior. Zilele trecute Guvernul a emis o Ordonanta de Urgenta, OUG 4/2009 (accesabila AICI) care, la Art. 7 spune:
“Art. 7. – Prevederile art. 49 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările ulterioare, referitoare la creşterea alocaţiilor bugetare, nu se aplică în anul 2009. “.
Si ce prevedea OG 57/2002 la art. 49 alin. (3)? Iata:
“(3) Din bugetul de stat se aloca fonduri pentru actiuni finantate pe baza de programe, precum si pentru celelalte cheltuieli, stabilite in conditiile legii, in cuantum minim de 0,8% din P.I.B., asigurandu-se, in perioada urmatoare, o crestere
a acestora in concordanta cu tendintele inregistrate in tarile din Uniunea Europeana.*)”
Ce avem aici? O ordonanta care spune ca prevederile unei alte ordonante nu se aplica in 2009. De ce nu a abrogat dl. Pogea acest articol blestemat care obliga statul roman sa intre in sincronism cu UE? Era mai simplu pentru toata lumea.
Revenind la discutie, a vorbi de reforma unui domeniu caruia ii acorzi firimiturile bugetului este o dovada de cinism (scuze Andreea). Putem chiar crede ca am primit acest procent jenant deoarece nu ne-am “reformat”. Pe langa faptul ca eu unul m-am saturat de reforma fara de sfarsit din Romania in ultimii 19 ani, vreau sa intreb: turismul s-a reformat? cultura si cultele? internele? transporturile? Categoric nu. Doar ca, probabil acolo sunt tunurile care conteaza. De acolo nu se poate taia, ca sa nu nemultumim clientela. Si, la urma urmei, procentul alocat in 2009 cercetarii va rezolva destul de rapid problema reformarii sistemului. Sistemul se va goli si va fi mult mai usor de administrat. Atunci sa vezi strategii, gandiri adanci, politici si altele asemenea.
Andreea, chiar nu ai de ce sa-ti dai demisia.
Atreides, imi pare rau sa te dezamagesc, dar obiectivul 1% din PIB pentru cercetare deja a fost impins in 2012. An electoral, deh.
@tammy Nici chestia cu ordonanta asta recenta nu o stiam (ca si treaba cu 1% pentru 2012, e pe bune? E tot prin vreo OUG?)…Baietii sunt diabolici, ca sa evite sa incalce o lege care nu le convine pur si simplu o suspenda, amana sau abroga. Halal stat de drept…Dar si reversul medaliei este valabil: am vazut-o in urma cu cateva zile pe madam andronescu, vorbind despre legea 221 (aia cu maririle de salarii la profesori), zicand cam asa: dom’le, noi am vrea sa aplicam legea asta, numai ca in vigoare este ordonanta aia data de Tariceanu care amana aplicarea legii 221. Adica noi am vrea sa dam banu’, da’ nu ne lasa Tariceanu!! Pai de ce nu abrogati nene ordonanta aia, daca chiar vreti sa aplicati legea 221? Adevarul este ca desi l-ati injurat de mama focului pe Tariceanu pentru ordonanta aia in campania electorala, acum va foloseste de minune ordonanta lui…Revenind insa la cercetare, cred ca cea mai mare dovada de fariseism a dat-o comisia aia prezidentiala, care plangea si ea ca vai ce buget mic a primit cercetarea…Cu alte cuvinte, toata lumea, de la presedintie la parlament si guvern, ar vrea ca cercetarea sa aiba buget mai mare, si totusi nu are…Adica noi suntem chiar atat de fraieri incat sa credem ca daca basescu ii dadea ordin lui pogea sa creasca suma, asta nu se conforma? Ca doar stim cu totii cum merg lucrurile in partidul prezidential…Adevarul este ca pe toti ii doare undeva de cercetare, interesul lor pentru domeniu este doar la nivel verbal…
@ atreides – Astia sunt maestrii ai demagogiei. Atata demagogie cata o sa vedeti in urmatorii ani nu ati vazut in 45 de ani de comunism.
Este o tehnica perversa de manipulare, care se poate rezuma la fraza “Sa facem totu’ ! “.
Au inceput prin a critica fostul guvern, dup-aia se iau unii de altii, Stolojan de propriul partid cum ca nu l-ar lasa sa faca ce vrea, dar nici demisia nu si-o da, se ia Boc de Geoana si Geoana de Boc, Basescu de amandoi, Andreea Vass de Boc, Dan Nica de interlopi, Comisia prezidentiala de Basescu, niste chestii demne de Comedia del Arte.
In final, nu se schimba nimic. Scopul este ca electoratului sa i se faca lehamite si in final sa zica, lasa ca-i alegem tot pe astia, ca uite, altii mai buni nu avem…
@atreides,
In Legea Bugetului pe 2009 (proaspat votata in Parlament), in capitolul bugetului Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, cap.II – Politica în domeniul cercetare-dezvoltare si inovare (ANCS)
se spune:
“Programul de guvernare prevede cresterea rolului cercetarii in dezvoltarea si transferul
în economie al tehnologiilor avansate pentru a asigura rolul competitiv al unor sectoare pe
plan international si majorarea cheltuielilor publice destinate sectorului de cercetaredezvoltare
la 1% din PIB pâna în 2012“.
De aici se intelege ca Programul de guvernare impinge obiectivul cu pricina in 2012.
Ce ar mai fi de spus? A, da. In plenul dezbaterilor a existat un amendament de crestere a procentului la 0,5% din PIB, prezentat de senatorul Robu (cinste lui!), amendament respins de plen. Cred ca situatia este cunoscuta si la Bruxelles, dar nu stiu daca si cum comisarul pentru cercetare Potocnic ar putea exercita ceva presiuni pentru aducerea Romaniei in rand cu celelalte state EU. Asa cum bine spuneai: Alea jacta est!. De-acum, scapa cine poate.
Cititi in Programul de guvernare (AICI) capitolul 12.
@Horea Intr-adevar, astia emana un damf ingrozitor de demagogie si pupulism. Tragic este ca foarte multi romani au pus botul la minciunile lor, si cred ca o vor face in continuare, si ii vor vota tot pe ei…
@tammy Hahaha, curat crestere a rolului cercetarii! Oricum, tot e bine ca nu au abrogat inca ordonanta aia privind 1% pe 2010, dar am inteles acum ca nu vor avea nici o jena sa o faca in viitor. Deci, am renuntat sa imi mai fac iluzii…Vorba ta, scapa cine poate.
Draga Andrea,
Poate nu are legatura directa cu cercetarea, dar totusi incerc si eu sa arunc o intrebare, probabil matale ai ceva cunostinte despre ce vorbesc eu.
Deci ma impiedic si eu asa, hoinarind pe internet de situl unui “economist” si pravoslavnic pe deasupra in care respectivul vehiculeaza ideea ca asigurarile de viata sunt opera necuratului si ca un crestin adevarat , sa se fereasca. Ma rog, aberatii de astea sunt multe, desi un absolvent de ASE, totusi, ar trebui macar sa stie care sunt argumentele economice reale pentru asigurari, nu prostiile care le debita el acolo. Asta tine cat de cat de o anumita cultura.
Dar dincolo de aberatiile unui absolvent de ASE pe blogul personal, ii tine isonul un “profesor doctor” in economie pe numele lui Radu Mihai Crisan care afirma ca asigurarile respective tin de interesele financiare “iudaice.,Dupa ce am dat cu google dupa mnealui aflu ca doctyorul in specializarea istoria gandirii economice si-a publica aberatiile legionare la prestigioasa editura cartea universitara, editura “acreditata” de consiliul national al cercetarii … samd
Pai sa-mi ierti intrebarea, dar daca mediul academic admite atata impostura, la ce bun sa te legi de puterea politica ca nu investeste bani mai multi ? Daca guvernul baga bani in cercetare, e sigur ca nu ajung si la astfel de “doctori” ?
Nu ar trebui mai intai facuta curatenie in ograda proprie ?
Ce se mai cerceteaza in lume, pe bani grei? Iata AICI ce au mai “descoperit” cercetatorii americani (o fi fost vreun grant NIH?).