In postarile precedente, nu de putine ori am invocat rolul masurilor fiscale in atenuarea efectelor crizei globale si pentru revigorarea economica mai rapida. FMI, BM, CE, cu totii au invocat gasirea acelui buchet de interventii temporare sau ad-hoc care se adreseaza direct specificului national, in marja permisa de conditiile fiecarui buget national in parte.
- Deloitte a publicat la sfarsitul saptamanii trecute o sinteza a masurilor fiscale adoptate in 50 de tari ale lumii. Detalii aici
Cele mai consistente masuri au fost adoptate in Singapore. Grecii isi orienteaza stimulentele fiscale spre turism si sectorul hotelier. Portughezii reduc impozitul pe profit in agricultura, sectorul forestier, minerit si majoritatea industriei prelucratoare. Bulgarii scutesc de impozit, pentru o perioada de cinci ani, investitiile din regiunile defavorizate. Cehii reduc contributiile sociale de sanatate pentru angajati si angajatori si flexibilizeaza piata muncii. Belgienii reduc TVA pentru constructia de locuinte noi etc.
- Comisia Europeana a realizat o sinteza a naturii stimulentelor fiscale aplicate in statele membre, in ianuarie 2009. Detalii aici
Stimulentele totale propuse in pachetele anti-criza ale UE se ridica in jurul a 0,9% din PIB (112,5 mld. Euro), in SUA la 1,8% (199,6), iar in China la 7,1% (233,1 mld. Euro) doar pentru anul 2009. In UE, unele tari au optat pentru stimulente fiscale orientate cu precadere spre consum, altele spre investitii, altele spre piata muncii, altele spre anumite sectoare economice, altele le imbina pe cele de mai sus in proportii diferite. Modelele nu sunt totusi clar perceptibile. La o extremă, ţări precum Polonia, Tarile de Jos sau Regatul Unit utilizează numai una sau două categorii de stimulente fiscale. Or, Germania, cu o economie complexa, dar si cu cel mai costisitor pachet de stimulente, a decis sa combine toate formele de mai sus.
In Romania, o decizie foarte desteapta in favoarea mediului de afaceri si a investitiilor, propune ca solutie unitara reducerea impozitului pentru acel profit care este reinvestit in progres tehnologic, intr-un cuantum de maximum 25%. Intr-o situatie ipotetica in care un antreprenor investeste 25% in progres tehnologic sau in cercetare-dezvoltare-inovare, cota unica de 16% se traduce, de fapt, intr-o cota unica de 12%. Alaturi de neimpozitarea profitului reinvestit, Guvernul a decis compensarea TVA-ului de recuperat cu TVA-ul de platit sau cu alte impozite datorate bugetului de stat şi în lunile ulterioare celei în care s-a depus cererea de restituire, dar şi după expirarea termenului legal de 45 de zile. Nu in ultimul rand, la ultima sedinta de guvernse, s-a semnat un memorandum prin care revizuirea Codului Fiscal va urmari reducerea cu circa o treime a numarului de taxe si impozite (de la aproape 500 cate exista in prezent).
Pe partea de venituri ale celor aflati in somaj tehnic, ele vor fi considerate venituri de natura non-salariala pentru o perioada de maximum trei luni si impozitate, in consecinta, la un nivel mai scazut. Firmele care vor trimite in somaj tehnic salariati vor fi scutite de plata contributiilor sociale pentru aceeasi perioada, iar costurile cu formarea profesionala a salariatilor vor fi subventionate in proportie de 50% din bugetul de stat.
Loading ...
Andreea, poti sa-mi arati pe site-ul guvernului cand s’a decis chestia asta, cu 25% reducere la impozit pentru profitul reinvestit in progres tehnologic?!? eu n’am prins stirea asta
iar despre neimpozitarea profitului reinvestit, in general, tot aud de vreo 5 ani, daca nu mai mult (adica de pe vremea cand peceul era pur), si tot nimic nu se-ntampla… poti sa-mi arati si pentru asta linkul de pe site?!? multam 
http://www.gov.ro/alocutiunea-primului-ministru-emil-boc-la-dezbaterea-din-camera-deputatilor-cu-tema-programul-si-masurile-guvernului-de-combatere-a-crizei__l1a104612.html
“2. Neimpozitarea profitului reinvestit începând cu trimestrul al II-lea al anului 2009 – o altă măsură ce vine în sprijinul mediului de afaceri, pentru susţinerea activităţii economice, pentru menţinerea şi crearea de noi locuri de muncă.”
Termenul imprumutului sa fie cel putin 5 ani, nu 2. Parerea mea.
Multa sanatate va doresc!
Din pacate, astea nu sunt stimulente anticriza ci frectii la picioare de lemn. Cate companii vor hotara sa investeasca in retehnologizare, cand majoritatea sunt in pragul falimentului, cand nici macar nu au lichiditatile necesara ca sa’si plateasca furnizorii ? Mai mult de atat, Romania nici macar nu are un sistem fiscal eficace ca sa “alimenteze” bugetul, iar cu cat criza se va accentua, cu atat deficitul va fi mai mare. Care ar fi cauza acestui “Manque à gagner. sau Revenue shortfalls” ? Incompetenta Min de Finante sau reavointa cauzata de cotizatia de protectie de stil mafiot, pe care cei care fac tranzactii cu valize cu bani cash trebuie s’o plateasca Mafiei institutionalizate prin vot democratic.
Primul pas in crearea unui sistem fiscal eficace, ar fi legiferarea obligatiei de deschidere a unui cont bancar pentru fiecare cetatean al Romaniei, diminuand la maximum circulatia biletelor de banca pe piata, in felul acesta, fiecare tranzactie comerciala va “lasa urme” usor de detectat de agentii fiscului, iar si bancile, la randul lor, vor avea posibilitatea maririi activului, ceea ce va antrena si o posibilitate mai mare castig……
Atata timp cat un asemenea sistem nu se va implementa in Romania, toti banii de la FMI vor intra in conturile MAFIEI alese pe cale democratica, dupa care vor lua drumul adaposturilor fiscale, iar generatiile viitoare de cetateni romani, vor fi obligate sa munceasca in strainatate……
@ Andreea Vass
Stimată domniţă,
Cuvintele dumneavoastră mă mâhnesc în mare măsură. Descoperisem în dumneavoastră un om care nu cântă imnuri politicii… şi acum parcă simt nisip în ochi.
Aş începe cu acel punct doi. Eu nu văd acolo să scrie ceva cu “25% din”, eu văd că acolo se spune “neimpozitarea profitului reinvestit”, adică 100%. Dar să trecem peste asta, că această neimpozitare a profitului reinvestit este deja o idee mai veche de 10 ani…
Eu am ascultat discursul premierul Boc, am citit şi textul alocuţiunilor şi… nu am descoperit decât direcţii de eficientizare a actului de guvernare, direcţii de “relansare a economiei” despre care se vorbeşte de ani de zile (de exemplu construcţia de autostrăzi, reabilitarea termică…) fără a se schimba ceva, nici o soluţie împotriva crizei propriu-zise. Se vorbeşte de scăderea numărului de taxelor şi impozitelor, dar nu despre scăderea valorii taxelor şi impozitelor.
Spuneţi de exemplu:
“Pe partea de venituri ale celor aflati in somaj tehnic, ele vor fi considerate venituri de natura non-salariala pentru o perioada de maximum trei luni si impozitate, in consecinta, la un nivel mai scazut.”
Din moment ce astăzi este o cotă unică de impozitare, impozitul nu este acelaşi dacă este de natură non-salarială sau salarială? Unde este nivelul mai scăzut al impozitului? Diferenţa este că nu se plătesc taxele, mai ales cele spre asigurări, ceea ce este în prejudiciu pentru salariat.
Spuneţi de exemplu:
“costurile cu formarea profesionala a salariatilor vor fi subventionate in proportie de 50% din bugetul de stat.”
Şi totuşi există deja o lege, LEGEA nr. 76 din 16 ianuarie 2002 (şi modificările ulterioare) privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, lege care spune deja acelaşi lucru, doar că nu este vorba de sursa bugetară Bugetul de Stat, ci Bugetul Asigurărilor Sociale:
“ART. 48.1
(1) În scopul prevenirii somajului si consolidarii locurilor de munca prin
cresterea si diversificarea competentelor profesionale ale persoanelor încadrate
în munca, angajatorilor care organizeaza, în baza planului anual de formare
profesionala, programe de formare profesionala pentru proprii angajati, derulate
de furnizori de servicii de pregatire profesionala, autorizati în conditiile
legii, se acorda, din bugetul asigurarilor pentru somaj, o suma reprezentând 50%
din cheltuielile cu serviciile de formare profesionala organizate pentru un numar
de cel mult 20% din personalul angajat.”
Întreb şi eu, există măcar o soluţie de combatere a crizei şi nu a efectelor crizei sau totul este un discurs politic generalizat de care m-am cam plictisit? Eu unul nu am auzit până acum nici un plan coerent al clasei politice româneşti (indiferent de partid) care să facă ceva concret pentru această situaţie fără precedent. Tare mi-e teamă că în loc să rezolve ceva, politica românească, prin luptele ei intestine şi electorale, va mări cât se poate efectele acestei crize.
Bine ar fi ca lumea să observe că această criză pleacă nu de la bănci, ci de la politică, mai precis de la greşeli doctrinare.
Priorităţile concomitente ale României ar trebui să fie, după părerea mea:
1. Refacerea sistemului doctrinar şi al organigramei tuturor partidelor din România.
2. Consolidarea unui sistem cultural complet şi eficient, sistem care să aibă ca obiective conservarea memoriei culturale şi, pe de altă parte, impulsionarea creaţiei culturale.
3. Refacerea sistemului de învăţământ astfel încât să răspundă la nevoile actuale
4. Conversia modalităţii de implicare a statului în economie, în special în domeniul agro-industrial.
Dacă este necesar, pot dezvolta aceste patru puncte.
1. Ceea ce spune Boc la televizor nu are valoare. Omul si-a pierdut ultimul dram de credibilitate prin demagogia pe care o practica zi de zi.
2. As vrea sa vad niste specificatii metodologice ale acestei reduceri de impozit pe profitul reinvestit. Cine anume decide daca ceea ce pretind eu ca am investit in inovatie sau R&D se califica intr-adevar pentru acea scutire de impozit? Ca altfel, o sa inceapa toti sa-si cumpere spoilere la masini, si alte scobitori straine iar frauda fiscala va creste ca urzicile in luna mai. La fel cum, daca procedurile de scutire sunt prea complicate, o sa renunte firmele la manevra asta, pentru ca nu au chef de umplut n’shpe mii de hartzoage pentru 4% reducere, you get it?
@ Horea
Întrebaţi:
“Cine anume decide daca ceea ce pretind eu ca am investit in inovatie”
Răspunsul este bilanţul contabil.
http://www.contacont.ro/plan_conturi
Iată un link către structura planului de conturi. Dacă studiaţi acest plan de conturi veţi vedea numeroase conturi care au legătură cu investiţiile. Contabilul completează aceste rubrici după cum este cazul. Din Planul de conturi se extrage exact ce face o firmă.
Tabloul stimulentelor fiscale este rece. Diagnosticul favorizeaza, in mod evident, doar pe cei cu inclinatii spre investitii. Noi doar ii incurajam si le punem la dispozitie o felie mai mare din propriul profit pentru aceste investitii. Sectoarele economice rigide la investitiile in progres tehnologic se bucura de modificarile in colectarea TVA, dar isi asteapta celelalte stimulente si raspunsuri in noul Cod Fiscal care va fi supus in curand dezbaterii publice. La randul meu, il astept cu sufletul la gura! E una dintre cele mai alambicate si prost gandite politici fiscale din lume, cum ne spune si raportul Doing Business, cu exceptia doar a cotei unice. Scopul major asumat de acest Guvern este simplificarea si eficientizarea relatiei dintre Stat si contribuitor, in favoarea ambilor parteneri.
Andreea Vass
Ca economist, nu cred ca veti fi in masura sa dati o explicatie la masura anti-criza al Guvernului, cu privire la marirea bugetului alocat “cultelor” si diminuarea bugetului alocat institutiilor de sanatate si asistenta sociala. In primul rand, religia, credinta, este ceva personal, nu de stat, fiecare cetatean fiind liber sa creada sau nu, de aceea consider ca ajutorul acordat cultelor, contravine drepturilor omuluil, iar din punct de vedere social, Guvernul nu’si indeplineste mandatul pentru care a fost ales, principalul sau rol fiind bunastarea sociala, ori acea bunastare nu se asigura prin construirea de biserici. Intr’o postare anterioara ati prezentat o statistica despre imbatranirea populatiei, de care constat ca nu ati tinut cont cand ati hotarat sa reduceti bugetul spitalelor, considerand, probabil, ca persoanele in varsta au nevoie de preot si nu de doctor.
Din punct de vedere strict economic, trebuie sa recunoasteti ca persoanele care au hotarat aceasta “masura anticriza” fac parte din beneficiarii care au dobandit diplomele contracost.
In perioada de criza, principala preocupare al unui guvern este crearea locurilor de munca, prin investitii majore in infrastructura, dar Guvernul Boc s’a gandit ca e mai rentabil sa investeasca in constructia bisericilor decat in spitale, case de batrani, orfelinate, care ar fi creat locuri de munca de calitate si dupa terminarea constructiilor.
Cred ca o explicatie pentru aceasta masura ar fi necesara…..
“masura anti-criza a Guvernului”
Ori de cate ori iei un ban de la Ion si il dai lui Gheorghe, Gheorghe te va vota. Cand fenomenul ia amploare, castigi alegerile.
Pe fond, cele mai mari investitii publice s-au alocat de catre Guvernul actual infrastructurii. Parlamentul este cel care a venit cu duiumul de amendamente ecumenice la bugetul Romaniei pentru a-si justifica votul uninominal.
Stiintific abordand lucrurile, realitatea politica si interventionismul statal se justifica cam asa in cele trei mari curente de gandire:
- Neoclasicii şi neokeynesiştii sustin ca politicienii la putere si instituţiile statului acţionează în sensul maximizării bunăstării sociale;
- Schumpeter et al.: mobilul de acţiune al reprezentanţilor puterii = menţinerea puterii politice;
- Şcoala opţiunilor publice (eg Buchanan): reprezentanţii puterii urmăresc maximizarea bunăstării personale sau de grup.
Realist vorbind, cele trei curente se imbina in proportii diferite. Depinde care este dominanta.
Multumesc Andreea, mi’ai dat raspunsul exact, acuma stiu de unde vine si turismul ecumenic…popii au jucat rolul de agenti electorali.