Zeci de tineri trimisi de statul roman sa studieze la cele mai bune facultati din lume nu mai au bani de mancare pentru ca Guvernul nu le-a mai platit bursele si stipendiile.
Dupa ce a terminat liceul, in 2006, Raluca Dorobantu nu a mers la o facultate din Romania, ci a plecat la studii in Anglia, la Universitatea din Liverpool. Dar pentru ca taxele de scolarizare ale universitatii britanice erau uriase pentru o familie din Romania, tanara a obtinut o bursa in valoare de 23.000 de euro pe an de la statul roman pentru a avea acces la o educatie de calitate. „Acesti bani urmau a fi folositi pentru taxele de studii, cazare, masa si un bilet de avion dus-intors pentru Romania“, explica Raluca Dorobantu, una din cei 149 de tineri care au primit finantare in valoare totala de aproximativ cinci milioane de euro pentru a se instrui la cele mai bune facultati din Europa si din Statele Unite.
Dar, asa cum ii este obiceiul in foarte multe situatii, Guvernul Romaniei nu isi respecta obligatiile si de la inceputul acestui an nu a onorat platile catre 38 de bursieri, care in acest moment se afla in imposibilitatea de a-si plati hrana si cazarea. in plus, autoritatile romane au si restante fata de zece universitati de prestigiu privind taxele de scolarizare.
„In mod normal, conform contractului, banii pentru cazare si masa trebuie sa ii primim cu doua saptamani inaintea inceperii fiecarui semestru. Eu ar fi trebuit sa primesc 4.250 de euro in septembrie si restul de 4.250 in ianuarie. In primul semestru universitar, banii mi-au venit la jumatatea lunii octombrie, sub pretextul ca persoana fara semnatura careia nu se putea incheia transferul era plecata in delegatie“, spune Raluca Dorobantu. Pentru semestrul al doilea, insa, nu a mai primit nicio suma de bani, motivele invocate de autoritati fiind dificultatile legate de instalarea noului guvern.
Bursa, dupa buget, lipsa
Programul Bursa Speciala Guvernul Romaniei a fost lansat in anul 2004 si este o initiativa comuna a Guvernului Romaniei si a reprezentantei in Romania a Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Finantatorul principal al programului este Guvernul Romaniei, iar PNUD cofinanteaza intre 7% si 15% din suma si se ocupa de implementarea proiectului. „Bugetul anual al proiectului impreuna cu Planul Anual de Activitati sunt stabilite la inceputul fiecarui an intre cei doi parteneri, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii (MECI) si PNUD, dupa care banii sunt virati de catre MECI in contul PNUD. Avand in vedere ca Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii este o institutie publica, finantata de la bugetul de stat, nu poate incepe negocierile cu PNUD decat dupa ce bugetul national pentru anul respectiv a fost votat si publicat in Monitorul Oficial“, spune Razvan Antonescu, training and academic officer la PNUD Romania. „Cum bugetul de stat a fost adoptat foarte tarziu, procedurile mai-sus mentionate au intarziat foarte mult“, adauga el.
Dar, desi bugetul a fost aprobat de parlament, bursierii nu au primit inca banii si sunt in imposibilitatea de a se intretine. Este si cazul Alexandrei Tomescu, o tanara care este studenta in anul IV la Colegiul St. Hilda‘s din cadrul universitatii Oxford. „Colegiul la care sunt studenta a fost extrem de intelegator cu privire la imposibilitatea mea de a plati cazarea si a decis sa nu impuna penalitati si sa astepte pana cand voi intra in posesia bursei. Avand in vedere ca trimestrul se apropie de sfarsit (se termina peste o saptamana – n.r.), incep si ei sa fie ingrijorati“, spune Alexandra Tomescu.
Studentii romani, in pericol sa nu fie primiti la examene
Raluca Dorobantu, studenta de la Universitatea din Liverpool, sustine ca pana acum si-a achitat datoriile din banii trimisi de parinti, care au facut eforturi mari pentru a o ajuta, avand in vedere ca ambii sunt bugetari. „Nu stiu la ce ajutor as mai putea apela in continuare daca situatia aceasta persista. In primii doi ani de studiu, rezultatele mele au fost cele mai bune din departament, obtinand la sfarsitul primului an chiar si o distinctie din partea universitatii pentru performantele realizate“, spune Raluca Dorobantu.
Cu toate acestea, este usor de inteles ca lipsa banilor, grija ca nu mai ai bani pentru mancare, chirie sau carti poate conduce la rezultate academice sub potentialul studentului. Iar, in cazul sau, desi notele din primul semestru au fost tot bune, nu au fost la fel de bune ca in semestrele anterioare. „Am fost trimisi aici datorita performantelor deosebite obtinute in tara, urmand sa ne perfectionam la universitati de prestigiu. Guvernul s-a angajat sa ne finanteze la timp, si nu s-a tinut de cuvant“, spune Raluca Dorobantu, care adauga ca, in cazul in care va intarzia si mai mult plata taxelor de scolarizare, este probabil ca studentilor romani sa li se restrictioneze accesul la biblioteca sau sa nu fie lasati sa-si sustina examenele de sfarsit de an universitar.
«stiindu-se ca suntem bursieri ai guvernului roman, problemele cauzate dauneaza credibilitatii acestuia si imaginii pe care Romania si-o contureaza in afara.»
Raluca Dorobantu, studenta la Universitatea din Liverpool
10 universitati de prestigiu din strainatate asteapta ca Guvernul Romaniei sa deblocheze aproximativ 60.000 de euro aferente taxelor de scolarizare ale studentilor romani.
Loading ...
Din păcate problema burselor este destul de veche. Mai mult, şi occidentalii sunt destul de cârcotaşi în problema burselor.
@Biblio
Este o mare diferenta intre studentii romani si cei occidentali. Studentilor romani le este rusine sa munceasca, sunt obisnuiti sa fie considerati cu un statut special, de viitori “ganditori”in societate, in timp ce studentii occidental ( majoritatea) sunt obisnuiti de mici sa’si castige banul de cheltuiala, muncind prin macdonalduri, restaurante, etc. Ba mai mult, am vazut studente la filozofie, care dansau in baruri pentru a’si putea plati studiile….
Mai mult de atat, Guvernul ar trebui sa le plateasca studiile sub forma de imprumut, rambursabil cu o dobanda preferentiala, asa cum se procedeaza in Occident, in loc nu dea cadou o cariera; adica unii isi fac cariere pe spatele contribuabilului in timp ce pensionarul nu are cu ce sa’si plateasca medicamentele ?
Andreea Vass ar trebui sa intervina pe langa PM ca sa sisteze aceasta forma de risipa si in acelasi timp de descriminare.
@ Katrina
Cei plecaţi cu burse ar trebuie să primească bani de la stat pentru rezultatele academice… Toate cunoştinţele mele care au plecat la post universitare, cu bursă, prin Canada, Statele Unite, Franţa… ş.a., au muncit pe perioada studiilor începând de la munci de tipul debarasor, descărcat de lăzi, instalatori, operator calcul, laborant… Probabil că sunt şi dintre cei care nu muncesc, cei pe care i-am auzit eu vroiau să plece în străinătate tocmai pentru a munci şi aşi atinge un obiectiv, fie un apartament, fie o maşină, o motocicletă. Repet, poate că aşa au fost cei pe care îi cunosc eu, nu neg că ar putea fi şi alţii care nu sunt aşa.
Eu nu vorbeam despre studenţii occidentali că ar fi cârcotaşi, ci despre oficialităţile occidentale. Când primeşti de la ei o bursă, ai impresia că ai câştigat un Jackpot. După ce ajungi acolo lucrurile încep să se nuanţeze şi nu mai este chiar aşa o binefacere precum părea acasă. De multe ori bursa este condiţionată de un job în campus pe care nu este atât de simplu să-l găseşti… dacă ai noroc şi te angajezi într-un loc unde ai nevoie mai mult de inteligenţă decât de forţa fizică, există acolo cineva care te exploatează la maxim şi, când termini treaba, ţi se aplică principial un şut în turul pantalonilor (pentru că se reduc fondurile).
În final, din câte ştiu eu, există şi la noi împrumuturi pentru studii, fie sub formă directă, prin bănci, fie venite de la o firmă cu care studentul semnează un precontract de colaborare pe termen determinat. Din câte ştiu eu, aceste burse nu au fost niciodată prea populare în rândul studenţilor români.
Andreea, iti scriu tie pentru ca stiu ca unul din subiectele de interes pentru tine este calitatea invatamantului in Romania. Iti voi povesti pe scurt o intamplare.
Sunt masteranda la doua institute de invatamant, Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative (SNSPA) si respectiv Universitatea Nationala de Aparare (UNAp). Problema mea are legatura cu ultimul institut, UNAp-ul. Pe 13 februarie am avut “examenele” care de fapt au constat intr-un singur examen pentru 3 cursuri. Nu mare mi-a fost surpriza sa constat ca eram cea mai “tocilara” din toata sala, fiind singura care nu copia cu foile pe masa. Stiam de la cei care dadusera cu o saptamana inainte acest examen ca se poate copia, dar am refuzat sa ma uit pe orice material, mai mult decat atat nici macar nu m-am obosit sa le iau de acasa. Toata lucrarea (care a constat in 3 subiecte, cate unul pentru fiecare curs) a fost facuta de mine din cunostintele pe care le-am acumulat pe parcursul semestrului. Nu am comentat nimic, am stat cuminte in banca mea si am astept sa imi aflu notele.
Abia astazi am reusit sa le aflu: deoarece sunt “confidentiale”, nu au fost afisate nicaieri si nici comunicate prin telefon, am fost nevoita sa il caut pe reprezentatul grupei mele (mai exact unul din profesorii care ne-a si predat un curs) si am aflat ca am luat niste note mult mai mici decat cei care au copiat CUVANT CU CUVANT. Am stat o ora jumatate (pe ceas) in biroul profesorului de “relatii internationale” (si reprezentatul grupei mele) sa imi explice de ce lucrarea mea care aborda subiectul “realismului” a luat doar nota 8.75, fiind o lucrare buna, in care, asa cum am fost invatata in trei ani de facultate, am explicat si analizat acest concept. Mi s-a atras atentia ca lucrarea mea nu are 10 pagini asa cum are colegul meu care a si luat nota maxima – dar, stupoare, lucrarea respectivului era aceeasi pe care dl “profesor” ne-a trimis-o pe internet pentru a o “studia”. Ca sa il citez insa pe dl profesor “eu nu am cum sa dovedesc acum ca el a copiat, si deci nu pot sa ii dau 2″…nu cred ca mai este necesar sa analizam acest argument, cred ca stim cu cine avem de-a face…
Ideea este ca lucrarea mea, in continuare sustin ca este buna (drept urmare nici “dl profesor” nu a avut nimic de obiectat cand mi-a citit-o, dar a considerat de cuvinta sa imi puna intrebari in plus sa imi demonstreze ca nu stiu, bineinteles), a avut de pierdut in fata celorlalte lucrari copiate. Nu vin sa ma plang ca vreau 10, in niciun caz. Dar vreau o evaluare corecta, care daca intr-adevar ar fi existat, lucrarea mea nu ar fi primit 8.75 doar pe motiv ca ceilalti “nu au omis” absolut nicio informatie, lucru aproape imposibil intr-un examen scris in care se respecta niste minime reguli.