La rugamintea gazdelor site-ului alegeri.tv am raspuns la cateva intrebari adresate de catre Alianta Familiilor din Romania, care deruleaza campania “Un Parlament moral” prin care doreste sa influenteze alegerea unor candidati cu un profil moral potrivit valorilor sociale, culturale si morale ale poporului roman. Vedeti raspunsurile mele aici
La intrebarile adresate direct de catre administratorii site-ului:
1. Ce calitati/atuuri considerati ca va recomanda pentru a deveni reprezentant al Romaniei in Legislativul Comunitar?
2. Care sunt principalele teme europene de interes pentru electoratul roman pe care le veti aborda in campania pentru alegerile europarlamentare?
3. Care considerati ca sunt prioritatile Romaniei in acest moment pe plan European?
4. Care sunt principalele obiective pe care vi le-ati propus sa le atingeti in Parlamentul European?
5. Cum veti folosi apartenenta la o familie politica europeana in beneficiul Romaniei?
am raspuns si urmeaza a fi postate aici
Va ridic si voua la fileu intrebarile adresate de catre Alianta Familiilor din Romania, la care va invit sa meditati, sa va exprimati opiniile, doleantele si argumentele pentru cele care va starnesc interesul:
1. Ce masuri aveti in vedere sa promovati la Bruxelles pentru protejarea valorilor morale, a libertatilor religioase si a suveranitatii nationale?
2. Tratatul de la Lisabona: Credeti ca submineaza suveranitatea nationala sau ca Romania a procedat bine ratificandu-l?
3. Ce limite concrete credeti ca ar trebui implementate pentru a proteja suveranitatea nationala?
4. Sunteti de acord ca viitoarele tratate privind integrarea europeana sa fie supuse referendumului national?
5. Sunteti de acord ca in Constitutia Romaniei sa se acorde dreptului international prioritate fata de dreptul intern?
6. Ati facut pana in prezent vreo declaratie cu privire la integrarea europeana? Daca da, care anume si cand?
7. Care este pozitia dvs. fata de legalizarea eutanasiei si a sinuciderii asistate la nivelul Uniunii? (in prezent statele au politici individuale in aceasta privinta)
8. Care este pozitia dvs. fata de legalizarea casatoriilor intre persoanele de acelasi sex (homosexuali/lesbiene) la nivelul Uniunii? (in prezent statele au politici individuale in aceasta privinta)
9. Care este pozitia dvs. fata de liberalizarea la nivelul Uniunii a avortului? (unele tari au azi prevederi care limiteaza accesul la avort)
10. Care este ultima carte pe care ati citit-o despre structurile unionale si integrarea europeana?
Loading ...
Stimată domniţă,
Cele 10 întrebări pe care ni le adresaţi nu sunt de competenţa unor cetăţeni care nu au de ce să citească măcar conţinutul Tratatului.
Atunci când adresaţi “poporului” astfel de întrebări sunt necesare informaţiile de background, astfel încât cine este interesat să poate citi documentele şi părerile pe care trebuie să le aprobe/combată. Răspunsul va fi astfel dacă nu competent măcar în cunoştinţă de cauză.
Întrebarea “Care este ultima carte pe care ati citit-o despre structurile unionale si integrarea europeana?” este foarte bună.
Ca simplu cetăţean citesc cel puţin două astfel de cărţi pe săptămână. 
Uneori trei.
Nu vă supăraţi pentru glumiţa de mai sus… dar nu am putut să mă abţin.
Din câte ştiu eu… Constituţia României deja acordă oarecum dreptului internaţional prioritate fata de dreptul intern, pentru că nu vorbeşte despre faptul că ratificarea unui tratat nu poate fi făcută dacă contravine Constituţiei ci vorbeşte despre ratificarea Constituţie.
ARTICOLUL 11 – Dreptul international si dreptul intern
(1) Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
(3) In cazul in care un tratat la care Romania urmeaza sa devina parte cuprinde dispozitii contrare Constitutiei, ratificarea lui poate avea loc numai dupa revizuirea Constitutiei.
Ca să spui că un tratat internaţional trece automat peste Constituţie, nu cred că se poate. Aici pot să mă exprim, eu cred că formularea care este în Constituţie este maximul admisibil.
Mi-as fi asumat constructiv critica, dar nu pot pentru ca tocmai in postarea precedenta am discutat despre prioritatile majore ale Tratatului de la Lisabona si am postat link spre sumarul sau.
Cei interesati de detalii au linkurile tot acolo spre documentul integral.
Intrebarile mi-au fost adresate, iar raspunsurile mele devin inutile daca “poporul” nu poate aprecia calitatea sau defectele lor, fiind in necunostinta de cauza. Acum serios, chiar sunt curioasa cum gandesc vizitatorii site-ului meu vizavi de unele intrebari la care poate avea oricine o parere, cum ar fi de pilda intrebarile 7, 8 sau 9. La cele unde nu am expertiza nu am ezitat sa o recunosc deschis. Aici astept opiniile specialistilor in domeniu.
Multumesc oricum pentru raspunsul tau cu privire la constitutie si dreptul international.
Înainte să vorbesc după ce am citit, am să-mi spun părerea despre primul punct.
Marţi, decembrie 30, 2008 scriam pe blogul meu ce aş aştepta de la proaspătul numit la ministerul culturii. Eu mi-a fi dorit de la domnul ministru un singur lucru (de nu am avut noroc, cum se spune). Era vorba despre “Digitizarea resurselor culturale naţionale şi crearea Bibliotecii Digitale a României (inclusiv Planul de acţiuni). Propunere avizată favorabil de de guvern (aviz nr. 16/48/V.G./18.01.2008).”
Am vorbit pe larg şi cu legea în mână… Câte ceva despre Ministerul Culturii şi Cultelor
Din păcate nimic nu s-a întâmplat. În tot acest timp toate statele occidentale au un avans considerabil. Ei bine, eu cred că singura metodă de păstrare a “valorilor morale, a libertatilor religioase si a suveranitatii nationale” este conservarea şi mediatizarea culturii naţionale. Poate nu veţi crede, dar am găsit pe internet cărţi de la 1700 în latină scanate de Google (pentru uzul americanilor) despre istoria Transilvaniei. Aceste cărţi sunt scanate de Google pe banii lui şi sunt puse la dispoziţia tuturor, gratuit, alături de alte zeci de milioane de cărţi. În limba română sunt câteva zeci, majoritatea despre utilizarea calculatoarelor şi care nu pot fi descărcate în format PDF şi incomplete. Noi avem aici o problemă de publicare a individualităţii noastre într-o lume din ce în ce mai globală şi nu un tratat ne va sufoca românismul doar propria noastră indolenţă românească. Uniunea europeană şi-a asumat cheltuielile de stocare a tot ce putem noi transforma digital, avem o bibliotecă virtuală care zace cu aceleaşi câteva cărţi de la momentul în care primarul Adrian Videanu a tăiat panglica, cărţi care nu pot fi descărcate şi sunt dependente de un soft greoi, nimic schimbat de acum foarte mulţi ani (domnul Videanu era încă la început de mandat), avem un portal al memoriei naţionale abandonat şi acesta în stadiu în care a fost lansat.
Un om cu un PC ieftin şi un scaner ieftin, poate scana o carte pe săptămână, în medie, fără alt cost decât munca respectiva a omului şi curentul electric. Cu un dispozitiv mai performant se ajunge la o carte pe zi, cu un dispozitiv specializat merge şi mai repede… Eu vă întreb, ca om de pe stradă… de ce măcar nu sunt preluate cărţile de la edituri? Orice editură din România, ca să publice astăzi o carte, o are mai întâi în format electronic. Nu mai trebuie nici scanare nici nimic…
Problema este că nici un politician nu a dat un semnal la această problemă, un lucru mărunt, ieftin, care are totuşi un impact atât de mare.
Sper că v-am trezit atenţia şi promit că mă voi gândi şi la celelalte întrebări, în măsura în care timpul îmi va permite să studiez exact despre ce este vorba.
PS.
Această digitalizare vine din partea Europei şi nu contravine Constituţiei. Totuşi…
sper ca temele legate de eutanasie, homosexuali si avort sa nu isterizeze si mai mult agenda publica si politica din romania…nu cred ca o sa rezolve careva problemele astea care exista de mii de ani intr-un mandat de europarlamentar…
am si eu o intrebare: am vazut acum cateva zile pe un tv local pe Adrian Porumboiu plangadu-se ca APIA nu i-a platit subventiile europene si ca i le-a calculat la 3,2 lei pe euro si acum e 4,2 lei etc.
ce nu am inteles eu e de ce statul(roman sau european) il subventioneaza cu milione de euro pe un tip care are deja sute de milioane, e profitabil deja… un tip care isi administeaza afacerile ca si cum nu ar primi subventia, plateste salarii f mici(ca, deh, suntem la tara), nu investeste in tehnologii si conditii mai bune de munca pt aia care sapa si ara la el pe plantatie, de ce mai primeste un bonus financiar de la Stat? as fi inteles asta daca banii (europeni) ar fi influentat afacerea lui, ar fi imbunatatit viata la tara, ar fi avut impact in mediu rural, dar ei sunt doar un transfer catre patronul unei afaceri oricum profitabile financiar…
care e argumentul moral si economic al subvetiilor catre un multimilionar(poate miliardar)?
si daca A.Porumboiu finanteaza o echipa de fotbal si plateste sute de mii salarii la jucatori, vad o stire in care Consiliul Local Timisoara a alocat 4,5 milione de lei anual(spre nemultumirea unora care voiau 9 milione) catre FC Poli Timisoara, echipa de fotbal.
Care e justificarea ca Statul transfera bani unor firme private, sa le ajute sa o duca mai bine, sa plateasca salarii uriase unor jucatori, cand banii din impozite nu ajung pt strazi, scoli etc?
In contextul asta nu ma mira ca Dacia Renault cer si ei ajutor de stat cash de la Stat(nu ne iese mai ieftin sa ne luam TATA Nono cu 2000 de dolari decat sa subvetionam un dinozaur ca Dacia care face masini nici foarte bune nici foarte ieftine?).
In conditiile in care in Romania se impozitieaza si pensiile peste 10 milione lei vechi, remarc ca avem un sistem de stat (legal, coruptia e un alt capitol-sau poate nu…) care face transferuri de la bugetul de stat catre cei mai bogati sau catre dinozauri care merg in pierdere. Eu aveam impresia ca transferurile astea sunt catre aia mai saraci…
Ce teorie economica e ilustrata in subventionarea cu milione din bugetul statului a lui Porumboiu, a cluburilor de fotbal private, a lui Renault?
Nu prea vad pe nimeni deranjat de chestia asta….
Observ o subminare e suveranităţii naţionale prin lovitură “cu manta”. Reducerea numărului membrilor Comisiei Europene în paralel cu creşterea rolului pe care îl are Parlamentul European poate duce, în condiţii limită, la adoptarea unor decizii antinaţionale din punctul nostru de vedere pe baza unor conjuncturi de influenţă. Putem fi siliţi, prin soluţii coercitive de natură materială şi politică la a adopta soluţii neconvenabile în probleme sensibile, cum ar fi problema Ţinutului Secuiesc sau a subvenţiilor pentru agricultură, ori a exploatării resurselor, ori ni se paote impune schimbarea unor prevederi constituţionale. Suveranitatea poporului devine şi aşa mai mult în scriptele legale, prin grija îngăduitoare a politicii româneşti, dar, dacă ar mai exista un şef şi pentru politica românească, poporul român chiar nu ar mai avea nimic de spus.
Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politică de securitate ar putea reprezenta iar un impediment. România are anumite relaţi cu state externe Uniunii Europene care astăzi clădesc o formă conflictuală în mare parte din cauza presiunii NATO şi UE. Mă refer în special la statele arabe, dar şi la statele “socialiste”, Rusia, China, Cuba. În ultimii ani asistăm la o degradare a acestor relaţii “de prietenie” fără a avea un câştig analog, nici de la ţările NATO şi nici de la ţările Uniunii Europene. Firmele noastră dau faliment deşi am fi putut avea o piaţă de desfacere în zona de est. Practic atât zona afacerilor externe cât şi politica de securitate ne sunt dictate astăzi (şi supravegheate) de interese străine României.
Democraţia participativă, în special prin dreptul cetăţenilor la iniţiativă, este prohibitivă. A cere un număr de cel puţin un milion de cetăţeni dintr-un număr semnificativ de state membre pentru solicitarea unei iniţiative Comisiei pe un anumit domeniu, practic exclude acest tip de acţiune. Desigur, numărul mare este justificat, dar nimeni nu va putea să plece la drum cu o astfel de iniţiativă fără să aibă o organizaţie internaţională puternică în spatele lui. Dar în acel moment iniţiativa nu mai este cetăţenească ci, cel mult, non-guvernamentală.
Am să răspund pe scurt şi la întrebări.
2. DA, subminează şi NU cred că România a făcut bine, trebuia să existe o dezbatere publică, adevărată, finalizată cu un referendum.
3. Eu cred că ar trebui ca zona internă a fiecărui stat să fie protejată, activitatea europeană ar trebui să se limiteze la convenţii şi relaţii bilaterale şi multilaterale. Intervenţia în problemele subtile ale unei naţiuni nu va duce decât la pierderea identităţii (lucru care, măcar declarativ, nu este dorit de UE).
4. DA, dar şi cu o dezbatere reală înainte. Este uşor să faci un referendum la care lumea să voteze cum îi spune partidul cutare. Este totuşi important ca lumea să înţeleagă exact ce votează.
5. NU. Sunt de acord cu armonizarea celor două deziderate.
6. În mod oficial, nu. În mod neoficial peste tot şi oricând.
7. Sunt de acord.
8. Sunt de acord. Căsătoria civilă este un contract între două persoane şi nu are legătură cu “moralitatea”. Este însă dreptul bisericii să-şi exprime părerea în cazul căsătoriei religioase.
9. Este o opţiune a fiecărui stat. Uniunea nu ar trebui să se amestece în treburile interne ale statului. Desigur, femeile care doresc să facă avort şi nu pot în ţara lor, pot merge în altă ţară. O soluţie ar fi ca avortul să fie acoperit de asigurarea medicală europeană.
10. Nu am citit.
Liviu,
Din cate stiu eu dul Porumboiu are si fabrici de produse de panificatie, de bio-diesel etc. Subventiile se acorda pentru agricultura, pe hectar, indiferent daca ferma e mare sau mica. Cert este ca problema subventiilor de care se bucura in special fermele mari, in intreaga UE, a starnit si un scandal mediatic in Marea Britanie. In raportul elaborat de catre ei aparea exact aceasta anomalie: subventiile merg in marea lor majoritate spre fermele mari. Inclusiv Printul Charles era unul dintre marii beneficiari mentionati. Strigatul britanicilor a fost unitar: gata cu subventiile pentru agricultura si reforma PAC! Francezii au reactionat rapid: sigur ca da, suntem de acord cu conditia ca UK sa renunte la favoarea contributiilor mai mici la bugetul comunitar (cec in alb, preferential, obtinut pe vremea dnei Thatcher pentru a adera la CE). Din cauza acestei duble conditionalitati lucrurile sunt tinute in sa si nu se modifica. Dezbaterile continua, iar interesul Romaniei declarat este de a se opune eliminarii subventiilor alocate agriculturii (propunere sustinuta si de tarile nordice).
Personal, cred ca o agricultura libera are sanse mult mai rapide de dezvoltare, asa cum a castigat in competitivitate, de pilda, Noua Zeelanda cand si-a liberalizat complet agricultura. Doar ca procesul a durat vreo doua decenii. Daca Romania avea aceeasi optiune acum 20 de ani traiam alte vremuri in agricultura romaneasca. Dar noi continuam sa discutam si astazi despre lipsa cadastrului unitar, despre faramitarea terenurilor, despre teama agricultorilor mici care refuza sa se asocieze de teama hotiilor si a inselaciunilor, de piata neagra de pe piata produselor agricole, de diferentele uriase intre preturile de producatori si cele de la consumatori etc.
Bibliotecarului,
Ii multumesc mult pentru rabdarea de a raspunde la intrebari. Utile opiniile tale si unele in dezacord cu raspunsurile mele! Merita lansate dezbateri publice.
Evenimente derulate recent prin implicarea politica a fiicei presedintelui demonstreaza odata in plus necesitatea implementarii unui cod deontologic legat de conflictele de interese nu numai pentru functionarii publici dar si pentru mediul politic si cel academic. De exemplu, in conflict de interese s-au aflat si se afla toti ministrii si consilierii presedintelui care au declarat deschis ca sustin candidatura fie ea pe listele PDL sau ca independet a fiicei presedintelui. Daca o fac premeditat sau nu este in acest moment doar problema lor de constiinta deoarece inca nu exista reglementari care sa protejeze societatea de aceste deviatii. In conflict de interese s-a aflat si presedintele deoarece este problema dansului personala ce parerea are despre calitatile intelectuale ale fiicei domniei sale. In calitate de presedinte trebuie sa fie garantul libertatii de exprimare a fiecarui cetatean. Deci atitudinea corecta legata de implicarea politica a fiicei domniei sale ar fi fost o delimitare clara, venita chiar din momentul lansarii candidaturii politice in PDL, dublata de incurajarea societati civile si a presei sa-si spuna deschis parerea. In conflict de interese s-a aflat si inca se afla fiica presedintelui deoarece se expune premeditat unei evaluari subiective venite din calitatea publica a unui parinte. Raportata la realitatile societatii romanesti intentia de a candida ca independent inca o expune la situatia de a exporta oportunism in parlamentul european.
O solutionare a acestor probleme care se regasesc in aceasi masura si in alte partide politice sau institutii publice nu poate veni decat prin acceptrea de catre intreaga clasa politica a necesitatii unui pact national anti-nepotsim. Degeaba aveam un pact national pentru educatie daca nepotismul il otraveste prin scoaterea sistematica in fata a celor care nu-si pot castiga singuri bataliile politice, civice sau academice. Invit deci clasa politica si academica la o reflectie serioasa pe aceasta tema care sa fie urmata de pasi concreti, benefici pentru societate in ansamblul ei.
Pentru detalii vezi Modelul Bush Jr. inspiră încă nepotismul politico-academic autohton:
http://www.observatorcultural.ro/Modelul-Bush-Jr.-inspira-inca-nepotismul-politico-academic-autohton*articleID_21478-articles_details.html
andreea,
. eu vad lucrurile mai pe romaneste, cu explicatii autohtone…
perspectiva ta e una “politicoasa”
cred ca beneficiarii CAP-ului au influenta foarte mare si reusesc sa isi atraga fondurile respective. fermierii francezi se dovedesc foarte abili.
nu cred ca principiul proportionalitatii justifica ca cineva, posesorul unui averi de sute de milione, sa obtina subventii in functie de cate hectare are sau cultiva(daca are suprafete mari, ar putea reduce costurile medii…asta mi s-ar parea logica economica a parcelelor mari si nu primirea de subventii si mai mari).
poate in teorie dezideratele CAP-ului suna frumos, dar daca in practica fac ca cineva cu sute de milione sa mai primeasca alte zeci de milione…ceva e putred. unul din obiective al CAP era si dezvoltarea rurala, sustinerea unora implicati intr-o zona de activitate traditional mai putin dinamica, cumva mai ramasa in urma, care(prin natura ei) adopta mai greu progresul tehnologici si poate nu era productiva…am mari indoieli ca modelul asta de distributie al banilor va ridica pe prea multi(la noi in tara).
cred ca majoritatea banilor europeni vor ajunge la cativa, deja foarte bogati gen Porumboiu, la firmele care o sa faca drumuri din fonduri europene(la un cost mult mult mai mic decat pretul care o sa-l ceara).
daca mai adaugam si concesiunile de tip Sterling, cele 220ha din Baneasa, am imaginea unui sistem social cu elemente feudale in care orice surplus aparut e impartit de baietii destepti…si ramanem cu paturi largi ale populatiei foarte sarace…
sa ii subventionam pe cei din Top300 mi se pare bizar. daca afacerile lor sunt profitabile, atunci de ce sa mai primeasca sprijin? daca nu sunt profitabile, primesc subventii ca sa ajunga in Top300?
transferurile masive de cash din bugetele publice catre agenti economici privati(cativa, cei mai mari, mereu aceeasi cei mai bogati din RO) mi se par imorale si ineficiente in conditiile in care proiectele publice sunt subfinantate in Romania… ma uit pe strazi, prin provincie, si imi dau seama ca nu au fost reparate de 15-20 de ani..trotuarele s-au scufundat, nu mai exista,sunt sparte(inclusiv in fata hotelului domnului Porumboiu
), am mers pe o sosea din asta “europeana” prin Romania…plina de gropi…ma gandeam la fondurile europene si cum o sa le suga cativa smecheri…
asta e…mi se pare o magarie(intr-o serie mai larga).
@Eugen Stamate
Nepotism ar fi daca Presedintele ar angaja’o pe EB pe post de consiliera, sau oricare alt post unde decizia apartine strict de presedinte, dar in cazul de fata, fotoliul ei in P E depinde de votul cetatenilor. Daca este fata presedintelui, ar trebui sa lucreze neaparat intr’o tesatorie, pentru a da satisfactie adversarilor politici ? Cum poate cineva demonstra, chiar si in fata unui tribunal sau comisii parlamentare, ca cei care’i sustin candidatura sunt in conflict de interese ? Chiar si sustinand aceasta idee este neconstitutional, pentru ca in Constitutia Romaniei este prevazut dreptul de a alege si a fi ales:
ARTICOLUL 38
În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii români au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în Parlamentul European.
E cam grea adaptarea la democratie, dar in 100 de ani, probabil ca si romanii se vor adapta.
“DEMOCRATIA DE PARTID, IN ACTIUNE”: http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/845871/Inca-un-candidat-independent-pentru-Parlamentul-European/
Cum arata Revista 22 de pe locul 22 al listei PDL?
Pentru Katrina:
Presedintele semneaza revocarea din functie a unui ministru. Acest fapt justifica afirmatia mea ca ministrii care s-au exprimat public asupra abilitatilor politice ale fiicei presedintelui s-au pus intr-o situatie de conflict de interese. Problema tine de impartialitatea cu care un ministru ar putea face aprecieri negative sau pozitive asupra fiicei presedintelui stiind ca acest lucru va putea avea repercursiuni directe asupra pozitiei lui.
Pentru consilierii prezidentiali conflictul de interese este evident.
O situatie sensibila exista deja in guvern intre ministerul agriculturii si cel al relatiei cu parlamentul deoarece nu putem avea convingerea unui raport obiectiv intre doua ministere atata timp cat ele pun fata in fata un socru si un ginere. Despre Daciana Sarbu am tot vorbit si acum nu facem altceva decat sa culegem roadele nepasarii in sesul ca lumea s-a „obisnuit” deja cu ideea. Ceea ce probabil urmaresc si alte persoane odata confirmate cu semnul intrebarii in functii publice.
Invocarea dreptului constitutional de a alege si a fi ales nu este suficient. Pentru a fi aleasa, o persoana trebuie sa aiba xx ani impliniti, sa fie propusa de un partid sau sa stranga 100000 de semnaturi. Fie si numai primele trei conditii cer destul de mult intr-un sistem cu adevarat democratic. Daca te propune un partid atunci spiritul acestei conditii este ca prin munca si calitati profesionale ai determinat un partid care primeste peste x% din voturile exprimate de electorat se te nominalizeze pentru aceasta pozitie. Daca persoana strange 100000 de semnaturi se presupune ca acestea ar fi rezultatul unui efort propriu venit dintr-o aprecire publica pozitiva proportionala cu respectabilitatea pozitie pentru care se candideza. Imi este teama aceste criterii nu se verifica in cazul d-rei Basescu.
Pentru o documentare suplimentara asupra nepotismului recomand definitia din wikipedia si abstractul unui articol stiintific publicat anul trecut. In treaca fie spus nepotismul este si un subiect stiintific. Fiind determinat instinctual nepotismul se manifesta orisicate precautii ne-am lua. Expunerea constienta este insa o dovada de neseriozitate. Este deci de datoria celor care isi doresc sa ne reprezinte in functii publice la cel mai inalt nivel sa evite situatiile discutabile, si aceasta deoarce credibilitatea ar trebui sa fie una din calitatile majore ale unui politician.
Eugen
PS1 Scuze pentru intarziere dar abia acum am vazut postarea ta.
PS2 Adaptarea la democratie trebuie dovedita nu doar aclamata.
http://en.wikipedia.org/wiki/Conflict_of_interest
A conflict of interest occurs when an individual or organization (such as a lawyer, insurance adjuster, politician, engineer, executive, director of a corporation, medical research scientist, physician, writer, editor, or an individual or organization cited as a source) has an interest that might compromise their reliability. A conflict of interest exists even if no improper act results from it, and can create an appearance of impropriety that can undermine confidence in the conflicted individual or organization. A conflict can be mitigated by third party verification or third party evaluation noted below – but it still exists.
NEPOTISM, FAVORITISM AND CRONYISM: A STUDY OF THEIR EFFECTS ON JOB STRESS AND JOB SATISFACTION IN THE BANKING INDUSTRY OF NORTH CYPRUS
Author(s): Arasli H, Tumer M
Source: SOCIAL BEHAVIOR AND PERSONALITY Volume: 36 Issue: 9 Pages: 1237-1250 Published: 2008
Ulf Sandström and Martin Hällsten
Department for Studies of Social Change and Culture, Linköping University, 58183 Lingköping, Sweden
Department of Sociology & Swedish Institute for Social Research, Stockholm University, Stockholm, Sweden
Source: SCIENTOMETRICS Volume: 74 Issue: 2 Pages: 175-189 Published: FEB 2008
Received: 12 February 2007 Published online: 28 November 2007
Abstract In a replication of the high-profile contribution by Wennerås and Wold on grant peer-review, we investigate new applications processed by the medical research council in Sweden. Introducing a normalisation method for ranking applications that takes into account the differences between committees, we also use a normalisation of bibliometric measures by field. Finally, we perform a regression analysis with interaction effects. Our results indicate that female principal investigators (PIs) receive a bonus of 10% on scores, in relation to their male colleagues. However, male and female PIs having a reviewer affiliation collect an even higher bonus, approximately 15%. Nepotism seems to be a persistent problem in the Swedish grant peer review system.