Produsul Intern Brut în zona euro se află în cel de-al patrulea trimestru de contracţie. Ţările din afara zonei euro, precum Ungaria sau Letonia, se află în cel de-al doilea sau al treilea trimestru de contracţie consecutivă. Ritmul de scădere a fost din ce în ce mai mare.
Pe de o parte, aceeaşi tendinţă se regăseşte şi în România, cu un decalaj de circa două luni faţă de zona euro.
Pe de altă parte, efectele crizei economice se resimt mai puţin în România, din cel puţin două motive:
- expunerea mai mică la piaţa externă: ponderea exporturilor în PIB este de 2 -3 – 4 ori mai mică decât în ţările vecine şi baltice mai dezvoltate;
- sistemului financiar-bancar este relativ mai protejat în faţa creditelor restante: ponderea creditelor restante în totalul creditelor a crescut, dar este în prezent de cca. 2,8% în totalul portofoliului de credite.
Abia în trimestrul IV al anului 2009 putem spera la o revenire din căderea economică, fie cu un ritm negativ redus, fie cu o uşoară creştere economică. Trimestrul III ne va da semnalul necesar pentru a oscila în favoarea uneia din aceste talere.
În condiţiile date, două treimi din eforturile Guvernului ar trebui să se focalizeze pe reducerea cheltuielilor publice şi o treime pe creşterea veniturilor. Or, pe primele cinci luni ale acestui an sesizăm o constantă colectare mai mică de venituri faţă de aceleaşi luni din anul precedent, respectiv cheltuieli superioare începând cu luna februarie – ceea ce a dus la creşterea deficitului bugetului general consolidat de 7 ori pe primele cinci luni cumulate faţă de aceeaşi perioadă a anului precendent (vezi tabel 1).
De ce spun că spaţiul de creştere a veniturilor bugetare este mult mai mic decât cel al reducerii cheltuielilor publice? Producţia industrială şi comerţul cu amănuntul s-a dezumflat cu câte aproximativ 10%, iar rata şomajului a crescut la 5,7% la sfârşitului primelor patru luni. 517.700 români sunt în şomaj. Lucrările de construcţii s-au contractat cu aproape 14%, serviciile de piaţă prestate populaţiei cu aproape 20%, iar vânzările de automobile şi motociclete cu peste 30%. Salariul mediu net a scăzut în aprilie la 336 euro faţă de 352 euro în aceeaşi lună din anul precedent din cauza diferenţei de curs valutar, căci în valori nominale în lei raportul este invers. În schimb, pensia medie a celor asiguraţi de stat a crescut la 169 euro (faţă de 155 euro în aprilie 2008), iar pensia medie a agricultorilor la 72 euro (faţă de 66 euro în aprilie 2008), în aceeaşi perioadă.
Soluţii pentru ieşirea din criză:
1. Reducerea risipei cheltuielilor publice şi a numărului de funcţionari publici cu scopul reorientării acestor resurse spre proiecte de investiţii în infrastructură, în mediu şi în resursa umană, în parteneriate public-private, cu efecte de antrenare majore în economie. Transparentizarea tuturor cheltuielilor publice de peste 10.000 de euro, cu detaliile legate de obiectul contractului şi furnizori afisate pe site-urile tuturor instituţiilor publice.
2. Imbunătăţirea mediului de afaceri prin diminuarea numărului de impozite şi taxe, reducerea costurilor administrative cu plata acestora, accelerarea procedurilor de înregistrare a firmelor (e.g. reforma legii falimentului în sensul diminuării puterii debitorilor şi accelerării procesului de realocare a resurselor către industrii mai competitive) şi scutirea totală de impozit pentru formarea profesională continuă a angajaţilor.
3. Prelungirea maturităţii împrumuturilor luate de pe piaţa internă şi lansarea unui Eurobond în valoare cât mai ridicată (4-5 miliarde de euro) cu scopul limitării efectului de crowding out de pe piaţa internă şi disponibilizării unor resurse bancare suplimentare către sectorul privat.
Ce măsuri bune s-au luat până acum?
1. Simplificarea condiţiilor procedurale şi financiare pentru accesarea fondurilor europene. Performanţele administraţiei Boc în doar 6 luni ( până la 19 iunie 2009) aproape o egalează pe cea a domnului Tăriceanu în doi ani în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor comunitare. Astfel, în ultimele 6 luni s-au făcut plăţi către beneficiari aproape câte s-au făcut în 2007 şi 2008 cumulat (504,65 milioane de lei faţă de 583 de milioane de lei în anii 2007 si 2008) şi s-au semnat 1127 de contracte/decizii de finanţare in valoare de 4774,60 lei, faţă de 168 de contracte în valoare de 5094,04 lei în perioada 2007-2008.
Comparaţă ca medie lunară, situaţia absorbiţiei fondurilor stă astfel:
- Au fost depuse un număr de 2057 de proiecte în primele 6 luni faţă de 6708 proiecte cumulat 2007-2008 – se observă o creştere, în medie, cu 23% pe lună a numărului de proiecte depuse.
- Valoare totală:17,883.66 mil RON faţă de 46,267.66 cumulat 2007-2008 – se observă o creştere, în medie,cu 54% pe lună a valorii proiectelor depuse;
- Au fost aprobate 1587 proiecte faţă de 420 proiecte cumulat 2007-2008 – se observă o creştere, în medie, cu 150% pe lună a numărului de proiecte aprobate.
- Au fost luate decizii de finanţare pentru 1127 de contracte faţă de 168 contracte cumulat pe 2007-2008 – se observă o creştere, în medie, cu 168% pe lună a deciziilor luate pentru finanţarea contractelor.
- Plăţi către beneficiar: 504.65 mil RON faţă de 583.65 cumulat 2007-2008) – se observă o creştere, în medie, cu 246% pe lună a banilor ce ajung la beneficiar.
2. Modificarea cadrului legislativ privind achiziţiile publice, în scopul scurtării termenelor şi simplificării procedurilor, pentru accelerarea procesului de atragere de fonduri europene
3. Continuarea şi extinderea programului Rabla : începând cu acest an, sunt acceptate pentru intrarea in program şi maşinile mai vechi de 10 ani, cu doi ani mai “tinere” decât cele admise până anul trecut. Noul program mai aduce, ca noutate, majorarea sumei acordate de la 3.000 de lei la 3.800 de lei, precum şi finanţarea a nu mai puţin de 60.000 de vehicule faţă de numai 40.000 în 2008. Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional pentru anul 2009 se derulează în trei etape, iar prima etapă a fost încheiată.
4. Aprobarea prin HG a indicatorilor tehnico-economici pentru construcţia a 829 apartamente, în 9 localităţi, în cadrul programului de construcţii locuinţe pentru tineri, destinate închirierii.
5. Achitarea datoriilor guvernamentale, a facturilor şi subvenţiilor restante în valoare totală de 8,4 miliarde lei.
6. Compensarea TVA-ului de recuperat cu TVA-ul de plătit sau cu alte impozite datorate bugetului de stat şi în lunile ulterioare lunii în care s-a depus cererea de restituire, precum şi după expirarea termenului legal de 45 de zile. Această măsură este în curs de avizare şi urmează a fi implementată cu ocazia revizuirii Codului de procedură fiscală.
7. Suspendarea ocupării prin concurs sau examen a posturilor vacante din autorităţile şi instituţiile publice, cu excepţia unui procent de maxim 15% din posturile vacantate ulterior – OUG nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.
8. Pentru demnitari şi pentru funcţiile asimilate cu funcţii de demnitate publică, Guvernul a îngheţat salariile pentru anul 2009 prin OUG nr. 41/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar. Măsura a fost extinsă pentru întreg personalul din sistemul bugetar.
9. Simplificarea şi reducerea numărului de taxe şi tarife cu caracter nefiscal: până acum au fost eliminate sau comasate 189 taxe/tarife.
10. Finanţarea programului „Creditele agricole”, prin alocarea unui procent de 30% din volumul creditelor agricole contractate, indiferent de obiectul activităţii agricole desfăşurate (alocare de la bugetul de stat).
11. Compensarea datoriilor la bugetul de stat ale producătorilor agricoli cu sumele acestora cu titlu de susţinere financiară, sume prevăzute în bugetul MAPDR. S-a elaborat un memorandum, avizat de MFP, prin care se propune asigurarea resurselor financiare necesare.
12. Acordarea de sprijin financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal în 2009 echivalent 23 milioane euro, aprobat prin Hotărâre de Guvern.
13. Creşterea alocării bugetare pentru schema de ajutor de minimis pentru dezvoltarea şi modernizarea întreprinderilor mici şi mijlocii, de la 5 milioane Euro pentru perioada 2007-2011, la 100 de milioane Euro, pentru perioada 2009-2011, dintre care 20 de milioane Euro pentru anul 2009. Realizat – alocare de la bugetul de stat. Suma maximă nerambursabilă ce poate fi obţinută de IMM-urile eligibile este 200.000 de Euro pe trei ani fiscali, în baza prezentării unui plan de afaceri.
Tabel 1. aici
Loading ...
Pingback: Din nou Andreea Vass « Turnofftheglory
Doamna ma vad nevoit sa va citez inca odata. Cum trecem hopul de la punctul1?
Dialog social deschis, transparent si foarte, foarte, foarte multa vointa si responsabilitate politica.
Solutia 1: te-ai gandit sa iti dai demisia sau macar sa lucrezi gratis la Guvern pentru a reduce cheltuilile? Sau solutia ta ii priveste pe altii?
Solutia2: Asta cu diminuarea numarului de impozit spusa de cineva din guvernul Boc care a mai inventat niste impozite…suna ciudat, nu?
Solutia3: Noi cu totii credeam ca de fapt guvernul Boc imprumuta bani de pe piata pentru cheltuielile guvernamentale(care vor fi platiti inapoi din taxe) si ca in felul asta consuma resursele pe care mediul privat le-ar putea utiliza si in felul asta avem un Crowding-out…dar aflu ca e de fapt chiar invers…
daca stau si ma gandesc, romania s-a imprumutat extern de la FMI, UE-sau de unde au venit banii astia anul asta…iar daca se imprumuta pe piata europeana…bag seama ca tot la institutiile financiare care opereaza in RO ajunge…si daca aceasta este o solutie, de ce nu a facut-o de la inceput acest guvern?
Tipica situatia: semnalizam la dreapta si facem la stanga…
Tot ce spui tu…e exact invers in practica Guvernului pentru care lucrezi…
Liviu,
1. Fie ca imi dau demisia, fie ca lucrez gratuit, problema nu este rezolvata. Prima acuza care imi va fi frontal adresata este ca e o decizie populista si nu o solutie sistemica. Ai cazul deputatului PDL Urban care a renuntat la salariul sau de deputat. Ce a rezolvat cu asta? Daca ar fi convins un grup majoritar din colegi pentru a elimina pensiile de lux atunci mi s-ar fi parut o initiativa absolut laudabila. Pentru moment incerc sa induc solutiile in care cred.
2. Guvernul Boc a comasat si eliminat vreo 189 de impozite si taxe. Dezagreez orice sistem haotic fiscal.
3. Si, si.
Nu e chiar asa.
Eu semnalez solutiile care inca nu s-au luat. Multe altele sunt deja asumate si realizate. Pe cele in curs de realizare nu le-am amintit aici. Daca am fi intr-un acord perfect, abia atunci se ridica semnul intrebarii asupra utilitatii mele aici. Inseamna ca nu aduc nici o plus-valoare.
Eeheii, treaba asta cu “trim IV” miroase de la o posta a campanie electorala prezidentiala, pentru Basescu. La fel ca inainte de alegerile europarlamentare, puneti surdina “crizei” ca sa va iasa bine votul. Criza este reala si adanca; am fost in week-end pe Litoral, iar daca te uiti la multitudinea de magazine inchise, de spatii goale “de inchiriat”, in Constanta, te trec fiorii, fara exagerare.
Observ schimbari sau corectari in sistemul de taxe, dar tocmai ce ma interesa mai mult a ramas tot ca la inceput!. Se pare ca vor interveni modificari la taxarea autoturismelor pentru prima inregistrare (asa cum a promis Ministrul Nemirschi!), dar nu exista siguranta ca pe Nemirschi il va apuca anul viitor! Ce mai este sigur la noi? Poate cineva sa-si faca planuri pe termen scurt sau mediu, pe baza legilor si decretelor existente. Traim intr-o harababura totala si ne mai miram de ce fug strainii de noi! Mai nou taxa de poluare este in continua contradictie cu legile europene si de ani de zile nu suntem in stare sa definitivam aceasta lege. Ma intreb, si intreb pe oricine imi poate da un raspuns. Sunt masinile hybrid scutite total de aceasta taxa? Am cautat prin tot internetul dar nicaieri nu exista un paragraf clar care sa mentioneze ca aceste autoturisme sunt scutite de taxa de poluare indiferent de marimea motorului si de vechimea lor! Traim din zvonistica iar soptitul la ureche este inca foarte activ.
Sunt in mare parte de acord cu cele enuntate in articolul de mai sus. Totusi, daca am fi putin obiectivi, ne-am simti nevoiti sa recunoastem ca primele 6 luni de guvernare sub bagheta lui Boc nu pot fi deosebit de concludente. Dat fiind faptul ca in aceasta perioada s-au inregistrat cresteri substantiale in ceea ce priveste atat numarul de proiecte finantate de UE, cat si cuantumul finantarii lor, ne invita mai degraba sa ne gandim la cat de bine au fost asumate posibilitatile de a accesa fonduri europene in al doilea semestru al anului trecut. Un astfel de exemplu putem observa in domeniul educational, acolo unde institutia ARACIS a aplicat inca din vara anului trecut cu doua proiecte in vederea evaluarii a 31 de institutii de invatamant superior. Finantarea pe proiecte a venit jumatate in primavara acestui an si jumatate vor veni in toamna… Intrebarea pe care mi-o pun este urmatoarea: Care este aportul guvernarii Boc la cresterea substantiala a proiectelor finantate de la UE?
Virgil,
S-a înfiinţat Comitetul interministerial pentru gestionarea absorbţiei fondurilor comunitare, aflat în coordonarea directă a primului-ministru. Iti dau cateva exemple de măsuri aprobate în cadrul acestui grup:
- majorarea cotei maxime de prefinanţare de la 15% la 20% din valoarea contractului;
- acordarea de prefinanţare şi beneficiarilor care intră sub incidenţa ajutorului de stat, de până la 35% din valoarea grantului;
- introducerea opţiunii, pentru beneficiarii privaţi, de deschidere a conturilor de proiect şi la bănci comerciale;
- aprobarea procedurii de eliberare a certificatului de atestare fiscală pentru persoane juridice şi fizice în sensul adaptării conţinutului şi structurii certificatului de atestare fiscală cerinţelor contribuabililor care solicită accesarea fondurilor externe nerambursabile, prin înscrierea valorii nete a obligaţiilor;
- s-au elaborat noi ghiduri care prevăd reducerea numărului de documente solicitate aplicanţilor la înscriere şi reducerea termenului de finalizare a procedurii de evaluare. Ghidurile sunt în curs de avizare de către autorităţile de management;
- s-a modificat OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de servicii, modificări ce au ca scop îmbunătăţirea cadrului legal, alinierea lui la cel european precum şi deblocarea procedurilor de atragere a fondurilor europene.
Nu am mai citit tot. Dacă dumneavoastră consideraţi că în ultima parte a anului economia îşi va reveni…
Eu am estimat la începutul anului o scădere economică de 15% sau ceva mai mult. Până acum statistica s-a îndepărtat destul de mult de acel +4% prognozat şi se îndreaptă spre cifra prognozată de mine.
Prognoza mea de “revenire”, adică momentul de creştere zero, este la finele lui 2011.
Vom vedea cine intuieşte mai bine, desigur, asta dacă nu vom muri de foame, din cauza crizei, până atunci.
Personal nu cred că sunt prea mulţi funcţionari publici, cred că nu sunt bine alocaţi. Efortul de a susţine funcţionari publici ar trebui să fie în sectoarele aducătoare de bani, cum ar fi absorbţia fondurilor structurale.
Bibliotecarului,
Pesimismul nu a castigat niciodata vreo batalie, iar institutiile publice sunt supra-incarcate cu personal, in special la nivel local.
Andreea,
ZF mai are putin si te scoate vinovata de viitoarea eliminare a cotei unice:
http://www.zf.ro/zf-24/psd-vrea-sa-renunte-la-cota-unica-si-sa-introduca-impozitul-progresiv-vedeti-ce-spune-redactorul-sef-al-ziarului-financiar-4605665/
Bafta maine la seminarul lor!
refrenul asta cu majoararea impozitelor vine de la psd, nu stiu altceva, daca ar pune capat evaziunii fiscale, fiecare judet este un paradis fiscal, baronii fac jocurile cum vor muschii lor , ce ar fi ca in loc de majorari de taxe si impozite sa intrati odata in evaziune, dar serios? cat priveste risipa cu banii publici avem atatea exemple pe sus, la ministere si primarii jaful banului public e o moda, ce ar fi sa incepeti de sus cu incetarea jafului? dati voi exemplu cei de sus, inclusiv prin recalcularea pensiilor nerusinate si subventionate de la buget, e logic si de bun simt sa iei pensie in functie de contributie si vechime nu pe alte criterii, exemple sunt nenumarate, nu puneti povara crizei pe umerii celor ce muncesc cinstit si sunt corecti, sa terminam cu smecheriile, asta e Romania, tara smecherilor!!!
@bibliotecaru
in primul trimestru a fost -4%, in al doilea posibil catre -7%; ca sa iasa previziunea ta de -15%, ar trebui ca pe trim 3,4 sa fie vreo -25% (sau, daca preferi, -15% si -35%); asta e prognoza ta? pe ce te bazezi? (la criza din 29 pibul lor a scazut cu vreo 25% in 3 ani)
@ Andreea Vass
Stimată doamnă,
Dwigt D. Eisenhower, cel care a spus Pesimistul n-a câştigat niciodată vreo bătălie., era ditamai generalul de 5 stele şi totuşi optimismul nu l-a ajutat să câştige în Corea. Dincolo de acest amuzament…
Poate aveţi dreptate în ceea ce spuneţi, pesimismul meu însă, de obicei, se împlineşte. Desigur, nimeni nu-şi mai aduce aminte după aceea că pesimistul de Bibliotecaru a spus una sau alta contrazicând toţi specialiştii. Eu prefer să fiu pesimist gândindu-mă mai întâi la cea mai defavorabilă situaţie pentru a fi pregătit. Astfel orice se întâmplă mai bine decât ce poate fi mai rău, devine un mic cadou sau o surpriză plăcută.
Este adevărat, institutiile publice sunt supra-incarcate cu personal, in special la nivel local, dar această armată de oameni care suprapopulează inutil anumite servicii şi asta pentru că există şi o supraîncărcare a birocraţiei poate fi folosită. Daţi afară, ei devin o problemă, trebuie asistaţi, nu mai au bani deci nu mai se strâng nici taxe şi impozite… Dar dacă ei ar fi mobilizaţi în domenii care aduc bani României, ar deveni brusc productivi. De exemplu, dacă funcţionarii care sunt în plus ar face dosarele pe care un ţăran nu ştie să-l întocmească pentru o investiţie în agricultură din fonduri europene, sau dacă ar munci cot la cot cu primarii pentru obiective zonale inter-judeţene care să smulgă iar nişte bani de la doamna Europa… Ne plângem că nu reuşim să absorbim fondurile europene dar avem pretenţia ca ţăranul să audă informaţii de la MONEY CHANELL sau de pe site-uri INTERNET… păi ţăranii credeţi că stau toată ziua în casă ca la oraş, pot bate instituţiile ca să se intereseze ce acte au nevoie, pot alerga de colo-colo ca o găină cu capul tăiat ca să strângă acte şi semnături, credeţi că ştiu cum să ia semnăturile pentru a face un dosar şi să se califice în criteriile respective? Personal, băiat de oraş care ştiu să intru pe un site, recunosc că nu aş avea curaj să mă apuc de aşa ceva, prea sunt puţini care reuşesc (şi aia plătesc o firmă specializată care le ia cam un sfert din investiţie). Alţi funcţionari ar putea fi inspectori ITM, că tot este aici o problemă, sau inspectori fiscali, sau orice altceva care să ajute cetăţeanul, să-l elibereze de stresul statului la cozi şi de spinarea frântă în faţa unui ghişeu…
http://www.cosminalexandru.ro/2009/06/as-vrea-romanesti-sincer/#more-329
deci am aflat la ce ati lucrat in week-end …
@ murphy
Ce legătură are produsul intern brut din ’29? Atunci economia era preponderent agrară, legăturile dintre punctele de afaceri erau foarte puţin dezvoltate, nu exista această societate de consum care umflă economia ca o gogoaşă şi nici sistemul “multinaţională” care prăbuşeşte economia ca un castel de cărţi de joc. Mai era şi o revenire grea de după război…
Spuneţi:
“in primul trimestru a fost -4%, in al doilea posibil catre -7%;”
-4% şi -7% din ce anume? Sau relativ la ce anume?
La început se preconiza o creştere economică mai moderată ca în 2008 de +4% (3,5% în ianuarie intuiţi de specialiştii de la finanţe în frunte cu domnul Pogea). Primul proiect de buget pus la punct marca Emil Boc s-a făcut pe o creştere economică 2,5%.
Institutul Naţional de Statistică a raportat, prin mai. o scădere economică de 6,4% pe primul trimestru faţă de primul trimestru din 2008.
Eu spun că faţă de anul trecut, anul acesta vom avea o scădere economică de 15%.
Sincer eu nu înţeleg cum faceţi domnia voastră calculele, pentru că înţeleg că ajungeţi cumva la o medie aritmetică, sau ceva asemănător, ori nu este cazul, pentru că aici vorbim despre evoluţii dinamice, atât pe 2008 cât şi pe 2009.
Anul trecut creşterea economică de 7,1% a fost asigurat de prima perioadă a anului, pentru că pentru final deja se constatase o contracţie de 3,4% în ultimul trimestru 2008. Nu cred că puteţi gândi scăderea economică ca sumă de scăderi economice… Dar poate aţi vrut să spuneţi altceva şi m-am înşelat eu.
Marea Recesiune ( The Great Depression) din SUA , intre anii 1929 si 1933 s-a caracterizat prin faptul ca productia fabricilor , minelor si utilitatilor a coborat mai mult de jumatate , venitul efectiv al oamenilor a scazut cu 28% , actiunile au ajuns la cotatii de 10% din valoarea lor dinainte de criza , numarul somerilor s-a ridicat de la 1,6 milioane in 1929 la 12,8 milioane in 1933 , unul din patru muncitori fiind somer .
Analizand productia industriala totala , putem face cateva observatii privind durata recesiunii pe tari si momentul intoarcerii de trend . Astfel luam momentul de varf 1929 , din punct de vedere economic , si remarcam ca [1] :
- in Marea Britanie au urmat doi ani de scaderi (1930,1931) , ca in 1932 sa inceapa revenirea economica ;
- in Canada au urmat trei ani de scaderi (1930,1931,1932) si a cunoscut intoarcere de trend in 1933 ;
- in Franta au urmat trei ani de scaderi (1930,1931,1932) , ca intoarcerea de trend sa se produca in 1933 ;
- in Germania au urmat trei ani de scadere dramatica (1930,1931,1932) , ca intoarcerea de trend sa se produca in 1933 ;
- in Italia au urmat 3 ani de scadere (1930,1931,1932) , cu intoarcere de trend in 1933 ;
- in SUA au urmat trei ani de scadere dramatica (1930,1931,1932) , cu intoarcere de trend in 1933 .
si la noi sifurile ajunsesera la 10% din valoare .
In SUA , pentru conceptul de recesiune exista doi termeni : « recession » si « depression » ;
Diferenta intre acesti doi termeni este data de amplitudinea crizei , daca aceasta presupune o cadere a PIB-ului de peste 10% este « depression » , daca aceasta este mai redusa este vorba de « recession » .
Stabilirea daca o tara se afla in recesiune se poate face in doua modalitati . Modalitatea practica , uzitata este aceea a compararii PIB-ului a doua sau mai multe trimestre consecutive , astfel daca se constata un declin la nivelul PIB-ului timp de doua trimestre consecutive , inseamna ca ne confruntam cu o recesiune .
Aceasta abordare insa s-a dovedit a fi simplista intrucat nu tine cont de o serie de alti factori , cum ar fi : rata somajului , sentimentul consumatorilor , deciziile de dobanda monetara , comenzile de bunuri durabile , deficitul comercial , autorizatiile noi de constructie , productia industriala , salariile , etc .
In al doilea rand , folosind aceasta definitie putem trece , din punct de vedere teoretic , printr-o recesiune de 10 luni fara ca aceasta sa fie detectata .
Exista insa si o alta modalitate de a identifica o recesiune urmarind indicatori cum ar fi : rata de angajare , productia industriala , venitul efectiv si vanzarile . Se urmareste astfel activitatea economica in scopul observarii momentelor de inflexiune , cand economia cunoaste modificari in evolutie . Pe aceasta linie recesiunea se defineste ca fiind momentul de cand activitatea economica si-a atins varful si incepe sa scada , pana in momentul in care a atins punctul cel mai de jos .
In SUA recesiunea a inceput conform celei de-a doua definitii la sfarsitul anului 2007 iar la noi in octombrie 2008 cand a aparut o panta descendenta abrupta in colectari .
la noi punctul de maxim economic a fost prin septembrie 2008 , deci a compara aprilie cu aprilie nu e chiar relevant . o sa fie foarte clar cand vom compara septembrie cu septembrie .
In opinia mea nu vom reusi sa scapam pana la urma de depresiune . Desigur nu trebuie sa stam cu mainile in san .
In trimestrul IV lucrurile exista probabilitatea sa scape de sub control . Oamenii dau o buna parte din bani pe alimente . Vara consumam de la noi foarte multe lucruri , ne dam banii unii altora . Din trim IV incepem sa-i dam strainilor , adica ies din economia locala . 70% din alimente se importa .
Si apoi o sa mai fie si problema alegerilor .
Legat de fondurile europene am ascultat un primar care explica ca el poate sa desfasoare niste proiecte dar intampina o dificultate in faptul ca daca atrage o sursa externa nerambursabila el trebuie sa aiba si TVA-ul aferent acelei sume pe care sa-l plateasca statului . Asteptand mai tarziu recuperarea lui .
Legat de programul rabla , desi in legislatie explicit se spune ca are ca scop reducerea noxelor , daca o masina are 15 ani vechime dar acum 7 ani i-a fost schimbata caroseria , acea masina nu este acceptata in program .
andreea,
1. nu cred ca demisia ta ar fi o solutie…ce am semnalat prin “propunerea” mea e faptul ca solutia ta intransigenta propune cu foarte mare usurinta concedierea altora care lucreaza in administratie. Masura greu de realizat.
2. Imaginea “fiscala” guvernului Boc e legata de Forfetarul lui Pogea…chiar daca, tehnic, guvernul a eliminat tot felul de taxe..nu cred ca a remarcat careva o Politica Fiscala de Stimulare(dinspre partea taxarii- ca poate la cheluieli o fi fost)…nu s-a redus cota unica de la 16% la 12%…cred ca de fapt guvernul a stat pe loc…
3. Solutia ta e: am imprumutat 5 miliarde, ar fi bine sa mai imprumutam 5…Inteleg ca Romania a imprumutat deja 20mld…care au intrat in tara(sau o sa intre-nu ma pricep)…astea 20 de miliarde au sau trebuie sa aiba un impact direct sau indirect…
Guvernul are puterea sa hotarasca: da banii la bancile comerciale si ele imprumuta statul(bancile vor iesi castigatoare), da drumul la pensii private si obliga cetatenii sa contribuie la pusculita Asset Managerilor in Pilonul 2 de pensii…ii ajuta si Guvernul cum poate pe ING, Allianz(Guvernul poate sa vanda obligatiuni catre fondurile private de pensii…ca ele au bani de imprumutat-daca tot au primit pomana…acum pe zona de Equity si Real Estate nu merge, asa ca Bonds e cea mai buna varianta)…
am auzit ca guvernul vrea sa vanda sutele de mii de hectare de le Agentia Domeniilor Statului…banuiesc ca vrea sa finanteze educatia in romania si nu sa dea moka terenurilor la cativa smecheri latifundiari gen Taracila.
Guvernul a avut tot timpul resurse: privatiza, patrimoniu, terenuri etc…daca voia sa faca ceva serios, putea…numa ca miza nu e asta…e cum sa fure cat mai mult de la stat sa dea la cativa smecheri..
Buna ziua,
am si eu o intrebare.
Mi-aduc aminte ca inainte sau dupa campania electorala pt. parlamentare, a existat din partea PDL
propunerea ca TVA sa fie achitata abia DUPA incasarea facturilor.
se mai discuta despre asta ceva?
nu ar fi o masura corecta pentru firmele private?
multumiri,
Categoria cea mai interesanta in administratie sunt “Vacile Sacre”. Iar impotriva acestui personaj generic nici o instanta nu are putere. Asa ca doar Schimbarea Religiei din mintea majoritatii poate detrona Vaca Sacra.
Sper ca uneori cand iti privesti harnicii si inteligentii colegi de servici ai senzatia ciudata ca “nu inteleg nimic din ce fac”.
Descrierea realitatii pe care o ofera cuvintele tale este valabila doar pentru cei care traiesc in interiorul paradigmei “progesului si civilizatiei” , daca te muti o secunda sau un centimetru mai la dreapta este complet incoerenta.
Skorpion,
Una dintre masurile guvernului in curs de avizare este compensarea TVA-ului de recuperat cu TVA-ul de plătit sau cu alte impozite datorate bugetului de stat şi în lunile ulterioare lunii în care s-a depus cererea de restituire, precum şi după expirarea termenului legal de 45 de zile. Propunerea urmează a fi implementată cu ocazia rescrierii Codului de procedură fiscală. Totodata s eurmareste mplementarea sistemului de urmărire şi monitorizare a stadiului de soluţionare, la nivel individual, a deconturilor cu sume negative de TVA cu opţiune de rambursare.
Cetateanul Kane,
Am colegi care inteleg foarte bine ce se intampla si nu sunt putini la numar. Doar ca realitatea noastra trebuie imbracata intr-o haina potrivita a comunicarii. Aici apar micile noastre divergente.
Ca sa apreciem contractia trebuie sa stim si comportamentul oamenilor . Uneori facem greseli de apreciere dar cata vreme reevaluam , ne asezam pe noua pozitie si mergem mai departe este ok . Asa ca in lumina noilor date sa ma adaptez si eu .
Presa internationala anunta ca Bulgaria este pe punctul de a solicita un imprumut de la FMI imediat dupa alegerile de pe 5 iulie.
Detalii mai jos:
Bulgaria to be next EU nation to get IMF aid, Raiffeisen says
Bloomberg, 29 June 2009
The Bulgarian government that emerges after July 5 elections will seek an international bailout to repay the country’s short-term debt, Raiffeisen Centrobank SA Chief Economist Peter Brezinschek predicted.
The ruling coalition of Socialist Prime Minister Sergei Stanishev may be defeated by GERB, a party set up by Sofia Mayor Boiko Borissov, who won European Parliament elections on June 7, polls show. Borissov said on June 18 his country needs to “immediately” sign a deal with the IMF.
“There are informal discussions with the IMF — this is not official yet, they haven’t reached a conclusion,” Brezinschek said in a June 26 interview in New York. “After the elections, a new government will be in power and we’ll have an official announcement that Bulgaria will get assistance from the IMF in conjunction with the European Union.”
Bulgaria, like Latvia and Belarus, lacks sufficient reserves to cover debt coming due this year and may have to tap “official sources” for more capital, the World Bank said on June 22. The Balkan state, which joined the EU in 2007 and pegs the lev to the euro in a currency board, will have “the majority of the short-term refinancing needs met by the financial aid from the IMF,” Brezinschek said.
Gross foreign debt is equivalent to 107 percent of the economy and foreign reserves slumped 16 percent in the second half of last year. The budget surplus fell 83 percent in the first four months to 352 million lev ($249 million) and may be wiped out by year-end.
New Government
The government and the central bank have rejected calls for an international bailout similar to those received by fellow EU states Hungary, Latvia and Romania and by Belarus, Serbia and Ukraine outside the bloc. Bulgarian officials maintain the currency peg is backed by central bank reserves of $16 billion.
GERB led in a June 24 opinion poll by Mbmd agency, with 24 percent, while the Socialists were second with 18.5 percent, and the Movement for Rights and Freedoms, a junior coalition partner that represents ethnic Turks, were third with 14 percent. The survey of 1,202 people was conducted between June 18 and June 22 and had a margin of error of 2.8 percentage points.
“The development for Bulgaria principally depends on the new government, how the new government will create an environment for foreign direct investors to invest,” Brezinschek said.
The country’s investment inflows “are diminishing, and the risks to Bulgaria’s ability to access the external financing it needs to cover its external debts have risen,” the Economist Intelligence Unit said in a June 26 report.
Foreign direct investment shrank to 955 million euros from 1.92 billion euros in the same period a year ago, the central bank said on June 17.
Most of Bulgaria’s FDI is channeled toward industries that support domestic demand such as banking, real-estate and utilities. The country must divert FDI flows into more industries that support exports to achieve more a sustainable expansion, Brezinschek said.
“If they can manage that, and maintain the currency board until this change in the industrial structure takes place, I would feel confident,” he said. “Otherwise they have to give it up because it’s too confident.”
Croatia Bailout
Croatia will also “definitely” need an IMF bailout, Brezinschek said, adding there are “some indications there have been contacts” between the government and the IMF.
“We have packages for Hungary and Romania of about $25 billion,” he said. “I would say it’s half to two-thirds of that amount that would be sufficient to stabilize them. It’s a question also of how long the aid will be provided. If it’s just two years, like Hungary, then it’s not more than $15 billion to $20 billion.”
Bulgaria’s economy shrank an annual 3.5 percent in the first quarter, the first contraction in 11 years. Croatia’s gross domestic product may drop as much as 4 percent this year as consumption and investments decline, central bank Governor Zeljko Rohatinski said in May.
East European nations have received more than $90 billion in international aid since September to avoid defaults.
Mariti TVA-ul, urgent! Aveti nevoie de o contrabalansare la (relativa) relaxare a dobanzii de referinta si RMO. Veti asigura astfel o resursa suplimentara (aproape) sigura pentru un buget in suferinta; veti misca putin preturile, pentru ca aveti si perspectiva unei inflatii aproape nule, daca ne gandim un pic la ultimele date statistice. Ideea asta de a nu misca nici cota unica nici TVA-ul este la fel de naiva ca si aceea care se vehicula cu 6 luni in urma, ca nu am avea nevoie de FMI. Cred ca o politica prudenta si responsabila ar trebui sa-si asume o cota TVA de 22%.
Intre optimism si narcotice e o diferenta nu doar de grad, ci si de esenta. Cum la fel este intre pesimism si realism.
A fi realist in vremurile astea nu inseamna neaparat ca esti pesimist, ci doar ca nu esti pe droguri. Tocmai asta trebuie sa ne faca optimisti, si anume faptul ca in ciuda fanfaronadei guvernamentale oamenii simpli nu sunt (chiar) cu totii drogati, ceea ce ne da sperante ca vor exista capete suficient de clare in gandire care sa scoata situatia “cacarisita” – dupa expresia unui ministru – la liman.
Acum, atacand un pic si subiectul, cred ca situatia e mai mult decat tragica si indiferent ce masura se va adopta, intr-o prima faza se va accentua depresia economica. Dam afara functionari? Subscriu!… dar astia vor trece pe somaj si isi vor reduce cheltuielile personale, deci consumul se va deprima si mai mult… Marim TVA? Foarte bine! S-a intrebat insa cineva cu cat va creste economia la negru, mai ales in sfera serviciilor? Etc.
“Letonia” scrie pe fruntea noastra si asta o stim prea bine cu totii, inclusiv presedintele, care a declarat ieri franc ca vom iesi din criza… cand or sa iasa ceilalti, mai bine zis la 2-3 trimestre dupa ei. Altfel spus, suntem dupa cum bate vantul. Practic, ieri dl. Basescu a confirmat ceea ce oamenii destepti din tara asta intelesesera deja de multa vreme: putinii ani mai acatarii de care s-a bucurat Romania in ultima vreme s-au datorat unei conjuncturi internationale. Si nu, Romania nu e “altfel”; aici raurile nu curg de la mare la munte, nici legea gravitatiei nu e pe dos, cum le placea multor narcisisti sa creada.
Spuneti la un moment dat in articol ca mediul de afaceri trebuie stimulat. Din pacate tot ce l-ar stimula acum ar fi o regasire a cererii. Cererea s-a comprimat incredibil, suntem cazuti nu la nivel de 2006, ci de 2002. Puteti reduce taxele la 0, tot “dijeaba”. E ca si cum oferi un mar unui cal mort. Dati-ne cererea inapoi… e tot ce cerem
Masura de stimulare a formarii profesionale, domeniu in care v-am spus mai demult ca am oarece competente, dati-mi voie sa remarc ca e pompieristica. Nu trebuie incurajata formarea profesionala aiurea, ci doar in acele domenii care pot avea cautare pe piata muncii si in urmatorii 2, 5, 7 ani. Daca scutiti de impozit orice tip de formare profesionala, pai atunci oricine isi va deschide firma de training si isi va baga angajatii la traininguri ca sa scape de impozite. Trebuie incurajata numai formarea profesionala care ofera angajatilor competente IT pentru ca noi, romanii, suntem varza la capitolul asta, inca mai lucram cu pixul si rigla intr-o multime de domenii, iar din internet 97% din populatie intelegi numai jocuri, manele si p0rn . De la stat dati-i afara in primul rand pe functionarii care nu si-au luat ECDL-ul.
Daca vreti sa scapati si de altii, informatizati. Faceti naibii (functionale!) e-guvernare, e-licitatii, e-impozite, e-taxe, e-tva, e-dracipemasa. Colectati informatic banii, problemele oamenilor, organizati teleconferinte, nu conferinte, pentru problemele minore, suntem in secolul 21. Daca madam Udrea vrea sa vada pestisori in apa la Sulina e suficient sa-l roage pe primarul de acolo sa-i puna un webcam pe malul apei, nu e nevoie sa se deplaseze cu toata suita la fata locului si sa-l ia si pe Paleologu cu ea.
Intrati cu drujba pe piata imobiliara. Aici trebuie taiat in carne vie. Tot romanul are cate ceva de inchiriat, si inchiriaza fara sa plateasca nimic la stat. Scoateti odata indicele ala imobiliar pentru ca obscuritatea care domneste pe piata asta impiedica aparitia unui lucru esential in orice economie dezvoltata: mobilitatea. Nimeni nu-i nebun sa se mute cu serviciul de la Bucuresti la Iasi sau de la Constanta la Cluj stiind ca desi acum salariul oferit acolo poate fi bun si acoperitor pentru plata unei chirii si a vietii de zi cu zi, de luna viitoare se poate trezi ca proprietarul s-a sculat cu fata la cearsaf si ii mareste chiria cu 50%. Faceti lumina in imobiliare, si multa lumina se va face in Romania.