BUSINESS Magazin: Trei masuri anticriza – sfatul specialistilor
* Dorin Boboc (Allianz-Tiriac Pensii Private)
1. “Infrastructura! Aproape cu orice risc/cost.”
2. Reducerea aparatului de stat – “chiar daca e nepopulara, trebuie facuta pentru viitor (dar nu cred ca se va intampla inainte de alegerile din noiembrie)”.
3. Simplificarea sistemului de impozitare (“este legata cu punctul anterior”).
* Philippe Platon (Lafarge Ciment)
1. Creditare – (re)crearea conditiilor de creditare pentru IMM-uri.
2. Legislatie in vigoare – control riguros in aplicare si monitorizare incrucisata.
3. Normalizarea situatiei restantelor institutiilor de stat la plata facturilor, in mod special a comunitatilor locale – simplificarea sistemului fiscal.
* Radu Craciun (Eureko)
1. Eliminarea risipei banului public si a datoriilor statului catre sectorul privat.
2. Maximizarea capacitatii de a genera proiecte eligibile pentru finantare europeana.
3. Imbunatatirea incasarilor bugetare, prin pedepsirea aspra a evaziunii fiscale, in paralel cu facilitati fiscale pentru profitul reinvestit.
* Cornelia Coman (ING)
1. Restructurarea salariilor in sectorul public: toate posturile din sistemul public sa fie evaluate si asezate pe o scala in functie de care sa fie stabilite si salariile, astfel incat acestea sa reflecte continutul si contributia reala a fiecarui post in parte.
2. Realizarea investitiilor in infrastructura.
3. Stimularea investitiilor straine, prin reducerea birocratiei si a taxelor cu forta de munca.
* Mihai Marcu (Medlife)
1. Scaderea dobanzii de referinta a BNR.
2. Scaderea nivelului rezervelor obligatorii ale bancilor comerciale.
3. “Redresarea economiei SUA…”
Sursa: aici
Tags: Business Magazine, Cornelia Coman, Dorin Boboc, masuri anticriza, Mihai Marcu, Philippe Platon, Radu Craciun, specialisti
Loading ...
July 21st, 2009 at 11:48 pm
eu am auzit chestia cu Infrastructura de atatea ori…nimeni nu a spus si cu ce bani…e ca si cum ai spune: sunt in faliment, nu am bani, am datorii, ce sa fac? raspuns: cumpara-ti un Ferrari(si eventual fugi cu el…)
ideea, cum o inteleg eu, e ca romania are o descrestere de 4-8%(asa am auzit pe la tv), deficitul la Buget e la minus 4-7%(nici asta nu stiu,dar asa am auzit)… si intrebarea e cum iese Romania din gaura asta? sa spui: Infrastructura!!…problema nu e cum chestuim banii…ci de unde facem rost de ei?
chestia cu scaderea dobanzilor…mi se pare fumata…daca, spre exemplu, toate tarile din lume scad dobanda de referinta(unele nu mai au de unde)…care e efectul in economie? din cate inteleg eu…Statul ia bani de la banci(care ii iau inapoi de la BNR)-deci avem situatia in care politica monetara e relaxata…
asta cu birocratia, mentalitatea etc mi se pare o gargara..capacitatea de reforma se vede in fiecare zi(azi se discuta de Spiru Haret si Geoana si Basescu nu sunt de partea solutie de bun simt…sunt pt status quo..asa va fi si cu sistemul public…nu se va schimba nimic, nimic…
eu cred ca cei de la banci, institutiile financiare din RO…o duc ok…nu au nevoie de schimbari… cei de la stat, din varf..de la PDL vor sa treaca alegerile…restul vor sa castige pe seama crizei…dupa alegeri, pt Guvern criza nu va inseamna mai mult decat deficitul Bugetului…Guvernul nu va incerca sa scoata romania din recesiune…va incerca sa isi acopere deficitul…asta e criza pt Guvern…si acu face tot asta…imprumutand bani…
peste 90% din economie e acolo…sau alftfel spus suntem la nivelul lui 2007…deci nu cred ca e asa o mare tragedie…tragedie era criza perpetua de pana in 1989…
intr-o tara din ce in ce mai polarizata, politicienii si oamenii de afaceri relevanti(care au de fapt toata putetea de decizie) o duc destul de bine, mult peste medie…cred ca foarte multi sunt in vacanta in strainatate acum…
romania e in grafic…in graficul care si l-a propus…nu cred ca cineva important in Romania nu poate dormi noaptea ca avem scadere de 7% sau cat o fi…
July 22nd, 2009 at 8:19 am
Trebuie sa ne gandim ca Romania plateste 8% cu salariile bugetarilor. Oricat i-ai indrepta pe astia, salvari mai mari de 8% n-ai cum sa faci. Asta e perdea de fum cred eu si e posibil sa fie utilizata sa ne ducem pe un drum fals. Pierderea de bani e in alta parte. Ziua.ro zice de o paguba de 1.5 miliarde de euro cu care s-ar putea plati salariile bugetarilor pe cateva luni. Taierea salariilor bugetarilor nu scoate Romania din criza.
Ion, te-am auzit ce zici cu pensiile.
Ca si o problema de OLIMPIADA DE MATE ce trebuie rezolvata e asta: Avem asa
exces de forta de munca = someri
trebuinte de munca in infrastructura, trebuinta de munca pentru constructie de locuinte sociale, trebuinte de munca in agricultura, trebuinte de munca in parcuri si altele
trebuinte de hranire a populatiei sarace
Cum facem sa le combinam astfel incat dupa ce somajul expira sa dam somaj in continuare eventual lasand pe someri sa lucreze la stat 1 , 2 max 3 zile pe saptamana pentru cei sanatosi. Pt putini ceilalti asta e, totul gratis.
Daca ii ajutam pe oameni ne ajuta si Dumnezeu pe noi.
July 22nd, 2009 at 8:26 am
Aici e un film http://vatopaidi.wordpress.com/2009/06/10/συγκλονιστικό-βίντεο-amazing-video/ in care ingerul vine si ia sufletul unui om. E important daca in viata noastra ajutam oamenii necajiti:
E important ca la sfarsitul vietii sa avem constiinta impacata si sa ii fi ajutat in viata pe cei mici chiar si cu o bucata de paine, cu haine sau chiar si cu niste apa. Cei de sus au mai multa putere si pot face mult mai mult bine si pot fi rasplatiti mult mai mult:
“31. Când va veni Fiul Omului întru slava Sa, şi toţi sfinţii îngeri cu El, atunci va şedea pe tronul slavei Sale.
32. Şi se vor aduna înaintea Lui toate neamurile şi-i va despărţi pe unii de alţii, precum desparte păstorul oile de capre.
33. Şi va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stânga.
34. Atunci va zice Împăratul celor de-a dreapta Lui: Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii.
35. Căci flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost şi Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi M-aţi primit;
36. Gol am fost şi M-aţi îmbrăcat; bolnav am fost şi M-aţi cercetat; în temniţă am fost şi aţi venit la Mine.
37. Atunci drepţii Îi vor răspunde, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând şi Te-am hrănit? Sau însetat şi Ţi-am dat să bei?
38. Sau când Te-am văzut străin şi Te-am primit, sau gol şi Te-am îmbrăcat?
39. Sau când Te-am văzut bolnav sau în temniţă şi am venit la Tine?
40. Iar Împăratul, răspunzând, va zice către ei: Adevărat zic vouă, întrucât aţi făcut unuia dintr-aceşti fraţi ai Mei, prea mici, Mie Mi-aţi făcut.
“
July 22nd, 2009 at 8:29 am
Trebuie sa ne gandim ca Romania plateste 8% cu salariile bugetarilor. Oricat i-ai indrepta pe astia, salvari mai mari de 8% n-ai cum sa faci. Pierderea de bani poate ca e in alta parte. Taierea salariilor bugetarilor nu cred ca poate scoate Romania din criza. Eu zic ca problema e in alta parte, eventual sustinerea monedei nationale sau altceva.
Ion, te-am auzit ce zici cu pensiile.
Ca si o problema de OLIMPIADA DE MATE ce trebuie rezolvata e asta: Avem asa
exces de forta de munca = someri
trebuinte de munca in infrastructura, trebuinta de munca pentru constructie de locuinte sociale, trebuinte de munca in agricultura, trebuinte de munca in parcuri si altele
trebuinte de hranire a populatiei sarace
Cum facem sa le combinam astfel incat dupa ce somajul expira sa dam somaj in continuare eventual lasand pe someri sa lucreze la stat 1 , 2 max 3 zile pe saptamana pentru cei sanatosi. Pt putini ceilalti asta e, totul gratis.
Daca ii ajutam pe oameni ne ajuta si Dumnezeu pe noi.
July 22nd, 2009 at 9:22 am
Felicitari, dra Vass! E foarte bine ca luati in calcul si sfaturile specialistilor!
July 22nd, 2009 at 10:12 am
Un comentariu referitor la filmul cu ingerul ce ia sufletul omului, ce trebuie facut ca sa ne mearga bine:
Cel putin odata in viata du-te la duhovnici inaintati spiritual ca parintele Arsenie Boca care iti putea spune daca drumul tau duce spre rai si ce trebuie facut ca sa mergi spre rai, unde gresesti. Poti sa faci multe eforturi si sa te invarti si in cerc sau cineva inaintat in credinta te poate pune pe drumul drept ce duce la Rai. Cand ajungi la omul inaintat duhovniceste intreaba ce trebuie sa faci sa mergi in rai. Inainte roagat-te lui Dumnezeu sa puna in gura duhovnicului ce iti trebuie. Un astfel de duhovnic trebuie sa iti vada gandurile cand te duci la el.
Cineva care mergea la 40 de zile la Bucegi la Parintele Gherontie , se ajunge pe jos de la gara si toata lumnea de acolo stie unde e Manastirea Caraiman, spune ca ii merge extraordinar de bine. Acolo poti lua apa sfintita si poti pune pomelnice. Desi normal ele ar putea fi citite o zi, am inteles ca Parintele le citeste in jur de 60 de zile. Poate de aia il si iubeste Dumnezeu de poate parintele vorbi cu Maica Domnului.
Ce e important ca sa ne fie bine e asta:
Matei 25:
“31. Când va veni Fiul Omului întru slava Sa, şi toţi sfinţii îngeri cu El, atunci va şedea pe tronul slavei Sale.
32. Şi se vor aduna înaintea Lui toate neamurile şi-i va despărţi pe unii de alţii, precum desparte păstorul oile de capre.
33. Şi va pune oile de-a dreapta Sa, iar caprele de-a stânga.
34. Atunci va zice Împăratul celor de-a dreapta Lui: Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii.
35. Căci flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost şi Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi M-aţi primit;
36. Gol am fost şi M-aţi îmbrăcat; bolnav am fost şi M-aţi cercetat; în temniţă am fost şi aţi venit la Mine.
37. Atunci drepţii Îi vor răspunde, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând şi Te-am hrănit? Sau însetat şi Ţi-am dat să bei?
38. Sau când Te-am văzut străin şi Te-am primit, sau gol şi Te-am îmbrăcat?
39. Sau când Te-am văzut bolnav sau în temniţă şi am venit la Tine?
40. Iar Împăratul, răspunzând, va zice către ei: Adevărat zic vouă, întrucât aţi făcut unuia dintr-aceşti fraţi ai Mei, prea mici, Mie Mi-aţi făcut. ”
Ce e mai sus e foarte important. Nu cred ca trebuie neaparat sa treci la extreme, dar daca pe saptamana cumperi 7 paini, mai cumpara una si da-o unui sarac, daca cumperi 7 sucuri, cumpara o apa minerala Borsec si da-o unui sarac, cersetor etc, culegi 7 kg de mere, un kg ia-l si da-l unui sarac. Fa niste pachetele cu mancare cand mergi la Biserica Duminica. Consumi bani pe chirie, a zecea parte pune-i deoparte si cand se strang multi ia o 10X10 mp camera, casa orice si da unui sarac , cumpara cu 500 un mormant si daruieste-l unui spital sa ingroape mortii ce n-au pe nimeni. Daca se poate plateste un preot sa tina o slujba de inmormantare si da 40 Liturghii pt saracii ce n-au pe nimeni. Da pomelnice in fiecare Sambata la vii si la morti si trece si cativa saraci adormiti sau nu. Binele asta ti se va rasplati. Atentie, sa dai alcool sau tigari droguri nu inseamna sa ajuti. Pune pe pomelnice DUMINICAL pe parinti, sefi care te ajuta la servici, prieteni, rude, nasi, rude spirituale si starini saraci, Du-te odata pe luna sau la cateva luni la manastiri si da pomelnice de 40 de Liturghii, care se citesc zilnic, si pune acolo pe vii si adormiti ca unele Liturghii ca astea au scos suflete din iad. La adormiti pune la sfarsit “cu tot neamul lor cel adormit” ca sa beneficieze mai multi si Dumnezeu sa-ti rasplateasca mai mult. Du daruri la Biserica, cumpara lumanari mari care sa stea in fata icoanei lui IIsus si a Maicii Domnului si care reprezinta jertfe. Du flori Duminica la Biserica si pune-le sub icoana lui IIsus sau a Maicii Domnului. O femeie la Biserica unde ma mai duc vine de multe ori cu flori ce sunt puse la Icoana lui IIsus si la Icoana Maicii Domnului. Vezi un cersetor si nu poti sa-i dai ceva in momentul asta, binecuvanteaza-l si zi asa:
Doamne, binecuvanteaza pe omul asta si pe neamul lui cu ce stii tu ca are nevoie .
Du-te la Biserica si spoveste-te si impartaseste-te de 4 ori pe ani si daca e posibil mai des. Impartaseste-te sai iei mancare pentru viata vesnica:
http://www.roportal.ro/discutii/ftopic63080.html
Binecuvanteaza intotdeauna mai ales pe copii “binecuvantaruile parintilor sunt temelia casei copiilor”, pe rude, sefi, prieteni si pe toata lumea. Incearca sa nu zici ceva rau de cineva.
July 22nd, 2009 at 10:51 am
Problema trebuie mai detaliata, de exemplu:
un somer trebuie platit cu x/ora
pentru lucrari de constructie case se platexte cu x/ora si se obtin beneficiile chiride y pe luna sau vanzare cu z.
pentru agricultura se plateste cu c pe ora. Trebuie maximizata posibilitatea de a oferi o viata decenta in primul rand si apoi maximizat profitul pe cat posibil.
July 22nd, 2009 at 11:18 am
Să-mi fie cu iertare, dar “specialiştii” de mai sus se limitează la a cita ce au auzit pe la emisiunile cu profil politic şi economic de pe la televizor.
July 22nd, 2009 at 12:01 pm
Ca sa ne lamurim pentru o perioda, are cineva o situatie cat cheltuie pe salarii de bugetari statele europene, USA, si alte tari?
July 22nd, 2009 at 12:12 pm
Taxarea in lume:
http://en.wikipedia.org/wiki/Tax_rates_around_the_world
http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_tax_revenue_as_percentage_of_GDP
Bugetele in lume:
http://en.wikipedia.org/wiki/Government_budget_by_country
July 22nd, 2009 at 1:48 pm
Daca folosirea fondurilor europene este o prioritate pentru relansarea ecomoniei si a IMM-urilor,
cum este posibil ca decontarea fondurilor europene sa efectuezi, la cursul euro din data intocmirii studiului de fezabilitate , diferenta este in momentul de fata 23 %, pierderi din diferenta de curs valutar.
July 22nd, 2009 at 3:06 pm
*ce am postat si eu acum vreo 2 zile …(pastrand proportia, nu am expertiza doamnei, eu sunt hobbyst ,,,)
, statistica Bd. Libertatii si progonoza la mamica ei ???)
http://www.realitatea.net/guvernul-trebuie-sa-mizeze-pe-energie–agricultura-si-constructii-pentru-ca-economia-sa-si-revina_567912.html
*asa cateva cugetari vizavi de propunerile de mai sus …
-marx a zis o chestie confirmata cumva si de biblie “valoarea NU se creaza in sfera circulatiei marfurilor …” ,numai dumnezeu a reusit
sa faca lumea din nimic …..
*dorin, negresit cu orice cost ! NUMAI ca dupa ce termina drumul “regii asfaltului “, luam un batalion de tancuri (vreo 20) si facem un drum dus
pe noua sosea, la intoarecere punem tancurile pe trailare sa nu zica posesorii de bugatti ca suntem dusmanosi …
(cam asa au facut libienii prin anii 80 cand construiam noi sosele pe acolo …)
*philippe cum doresti, in plus niste legi mai dure antimonopol …
*radu, wonderfull, incepem cu baronii locali ???
http://www.ziare.com/Cine_guverneaza_de_fapt_Romaniai-825970.html
*cornelia , cool , un mail lui geica …
(apropo se aude ca multe persoane din top management care au salarii in euro cu 4 cifre le incaseaza prin off shore ??)
*mihai , sa nu uiti sa-i notifici pe baietii de la Rothschild, Merrill Lynch,Lehman Bros,BearSterns,Goldman Sax
*iara ma trec fiorii reci , s-a smenuit ‘fondul propietatea’ numai BNR scapase , nationalizare ?? pai e a statului nene …
*candva m-am intersectat cu statistica (nu ca statistician!) sa inteleg ca ‘smenul’ PSD cu prognoza e iarasi pe val !
(nu ar fi bine ptr acuratetea stiintifica sa stea fiecare la casile lor
*sa auzim de bine !
July 22nd, 2009 at 8:02 pm
O masura de corectitudine economica si sociala (nu de criza)
Impozitele si taxele sa nu se verse intr-o oala comuna si sa se utilizeze in zona din care s-au dedus:
Exemplu: Taxele judiciare sa fie folosite in justitie si atat, accizele de la benzina auto la constructia si repararea drumurilor etc
Aceasta sa se petreaca cu transparenta si cand sa zicem ca se ia de la somaj si se da la pensii sau oricum ar fi sensul acestor redistribuiri ele tb facute la vedere ca un imprumut recuperabil adica maine somajul sa primeasca inapoi de la pensii ce i se cuvine etc.
July 22nd, 2009 at 8:18 pm
DE MULTA VREME NU AM SIMTIT O ADIERE DE…..SPERANTA! INCET,INCET…DAR SIGUR!
SA MAI FACEM O RECAPITULARE….SCURTA?!?
1. TOATE DECLARATIILE DEPUSE LA SOMAJ, CAS, CJP,CASS PRIN …INTERNET!
– REDUCERE PERSONAL AFERENT…..LOR…70%.
– REDUCEREA BIROCRATIEI 100%
2.FIRMELE SE CONFORMEAZA..VOLUNTAR…IN CONDITIILE IN CARE SUNT STABILITE …REGULILE JOCULUI.ADICA
UN TEXT DE OG CARE SUNA ASA: NEDEPUNEREA IN TERMEN A ACESTOR DECLARATII ATRAGE DUPA SINE : SUSPENDAREA ACTIVITATII FIRMEI PE O PERIOADA DE ….N…LUNI SI AMENDA DE…….LEI.LA FEL CU PLATILE LA BUGETUL CONSOLIDAT.
3.ATUNCI CAND O FIRMA MARE CUMULEAZA DATORII LA BUGETUL CONSOLIDAT DE ORDINUL ….N…EURO STATUL SA O OBLIGE SA SI LE ACHITE …NU SA O ….IERTE……
4. MEDICII DE FAMILIE SA BENEFICIEZE DE ACELASI… TRATAMENT: SALARIUL DIMINUAT CU …N …PROCENTE…PENTRU FIECARE…” PENSIONAR DE BOALA ” AFLAT IN GRIJA LOR, PENTRU FIECARE BOLNAV PENTRU A CARUI BOALA ( CARE IN LOC SA FIE TRATATA A FOST AGRAVATA) A DEVENIT CRONICA SAU MAI RAU…NETRATABILA.
ACESTEA INSEAMNA CA ACEL MEDIC DE FAMILIE NU ISI FACE MESERIA…..ADICA …NU PREVINE PRIN MUNCA SA APARITIA ACESTOR CAZURI GRAVE…DECI NU LUCREAZA SI NU ARE PENTRU CE SA FIE PLATIT.PREZENTA ATATOR BOLNAVI IN SPITALE …ESTE RODUL….MUNCII…MEDICILOR DE FAMILIE ( 4 ORE/ZI), IAR EI SUNT PLATITI …PER..CAPITA…BOLNAV SAU DECEDAT…
4.PENSIONARII DE BOALA SA FIE DE BOALA SI NU DE ….SANATATE…ADICA: SCLEROZA MULTIPLA,CANCER, BOLI DEGENERATIVE, AUTISM……IN REST NIMIC SI …NIMENI SA NU TRAIASCA BINE MERSI ” SANATOS” FIIND….PENSIONAR DE BOALA…CU ACTE….
5.LA FEL SI CU CONCEDIILE …PENTRU INGRIJIREA COPILULUI…CU HANDICAP ….DE LA 2 LA 3 ANI DAR…SANATOS SI CANDIDAT LA …FORTELE SPECIALE …APOI…
6.PROFESORII…ANGAJATI CU …CONTRACT DE MUNCA PE PERIOADA DETERMINATA….SI PLATITI PENTRU UN CONCEDIU DE ODIHNA LA FEL CA SI NOI TOTI….NORMAL…NU PLATITI IN AVANS PE BANII NOSTRII …3 LUNI IN VACANTA MARE SI IN RESTUL VACANTELOR …INTERSEMESTRIALE….
INTRODUCEREA TESTELOR PISA SI TESTELOR DE EVALUARE INTERNATIONALE LA BACALAUREAT
NEINSUSIREA DE CATRE ELEVI A CUNOSTINTELOR MINIM NECESARE DE CATRE ELEVI SA ATRAGA DUPA SINE….EXCLUDEREA DASCALILOR DIN SISTEM…..
7.DESFIINTAREA DIRECTIILOR DE ORICE FEL….IN ACTUALA STRUCTURA (70% SUNT TAIETORI DE FRUNZE)…..VAMALE, POLITIE DE FRONTIERA (DESFIINTAM GRANITELE DAR …SCOLARIZAM…AGENTI), DE PROTECTIE A COPILULUI, DE…………….
8.BILETELE DE TRATAMENT SA FIE ACHITATE IN ACELASI CUANTUM ATAT DE PENSIONARI CAT SI DE SALARIATI……ADICA 50 % DIN VALOAREA LOR…..SI NU CUANTUM DIN PENSIE ……SA VEDETI CAT DE PUTINI PENSIONARI ” BOLNAVI DE HIPERTENSIUNE ARTERIALA” …VOR FI PREZENTI IN PLIN SEZON…ESTIVAL LA MARE ( PENTRU SOARE ) SI NU PENTRU…TRATAMENT…. CU BILETE DE TRIMITERE DE LA ACELASI MEDIC DE FAMILIE….CARE-L TRATEAZA DE INIMA DAR IL TRIMITE SA FACA …INFARCT LA MARE ( CU SOARELE-N CAP)
NIMIC NU VOM PUTEA FACE DACA NU REDUCEM SI SECTORUL BUGETAR , DACA NU CONSTIENTIZAM CA LA UN MOMENT DAT NU VOM MAI AVEA BANI SA MAI SUSTINEM…..NEMUNCA, SPORURILE, PRIMELE, PLIMBARILE……
TREBUIE SA AJUNGEM SA NE CONFORMAM VOLUNTAR LA IMPOZITELE SI TAXELE PE CARE LE PERCEPE STATUL DAR TREBUIE SA INVATAM CA IN …OCCIDENT NIMENI NU FACE ATATA SCANDAL DIN FAPTUL CA RAMAN BUGETARI PE…DRUMURI…ACOLO CUI NU-I CONVINE SISTEMUL SAU RETRIBUTIA…PLEACA INTR-UN….LOC MAI BINE PLATIT…NOI AVEM CALE LUNGA PANA ACOLO…….
AVEM NEVOIE DE ORDINE, DISCIPLINA, DE REGULI…PE CARE SA LE RESPECTAM….
SUNT ATAT DE MULTE DE SPUS, DAR O MAI LASAM SI PE ALTA DATA…..
O SA INCHEI CU …O PORUNCA ….DRAGA MIE …DIN VIATA PE UN PERON…DE OCTAVIAN PALER ( CARE SPER SA NU SE ADEVEREASCA…IN CELE RELATATE MAI SUS)
REPETA CA ORICE ASTEPTARE ESTE PROVIZORIE…CHIAR DACA DUREAZA TOATA …VIATA!
July 23rd, 2009 at 7:31 am
Propunerile specialistilor sunt mai mult efecte decat masuri de relansare.
Reducerea aparatului de stat nu poate fi facuta corect printr-o dispozitie administrativa, si ea nu face decat sa transfere costurile de la salarile bugetarilor la fondurile de somaj.
O schimbare a modalitatii de plata a functionarilor, prin plata lucrarilor efectuate si prin licitarea lucrarilor, ar putea duce la o crestere a eficientei fortei de munca din administratie si la o disponibilizare de personal, dar repet pe termen scurt e doar un transfer de costuri.
Eliminarea risipei banului public este un efect, al cresterii flexibilizarii alocarii fondurilor si al motivarii factorilor de decizie sa investeasca in acele obiectieve care au o rentabilitate sau utilitate siociala maxima. Nu poti eficientiza investitia banului public prin investitii in peste 800 de biserici. Nu parlamentarii ar trebui sa stabileasca obiectivele de investitii, ei ar trebui sa stabileasca doar criterilee de alocare si indicatorii de performanta.
Maximizarea capacitatii de a genera proiecte eligibile pentru finantarea europeana, este tot efect al motivarii pe baza eficientei si finalitatii.
Daca cel care avizeaza proiectul ar fi platit partial cu un coeficient al eficientei estimate, si la confirmarea rezultatelor sa primeasca diferenta, ar fi interesat sa urmareasca finalizarea proiectului si selectia acelor proiecte care sunt rentabile. Acum se automotiveaza cu spaga pe care o acorda solicitantul.
Imbunatatirea incasarilor bugetare depinde de stimularea celor care au atributii in colectarea sumelor.
Relansarea cereditarii nu o face statul, ea este o problema a sectorului bancar.
Statul poate creste masa monetara prin scaderea dobanzii BNR si prin reducerea rezervelor si poate acorda garantii, dar lipsa creditarii nu are drept cauza lipsa de lichiditati, ci absenta cerereii.
Putem vorbii de investitii ale statului cand statul are bani nu cand e in criza.
Dupa principiul ca “gospodarul isi face iarna car si vara sanie”, investitile in infrastrucrtura ar fi trebuit facute in periada de infuzie de capital strain, dar atunci atat opozitia cat si guvernantii s-au intrecut care sa fie mai populisti, pentru ca ulterior sa acuze “greaua mostenire” la care au pus umarul cu succes.
Deceneu
July 24th, 2009 at 6:27 pm
@ Bibliotecaru says – sa-mi fie cu iertare, dar “specialiştii” de mai sus se limitează la a cita ce au auzit pe la emisiunile cu profil politic şi economic de pe la televizor.
Aici vin si eu cu o completare, toti cei sus mentionati au solutii pentru a le servi lor insisi, nu pentru a ajuta tara si asta este valabil si pentru multi blogeri care au propus solutii pe acest blog.
Si ca ex. sa-mi stea in picioara ultima propunere: “* Mihai Marcu (Medlife)
1. Scaderea dobanzii de referinta a BNR.
2. Scaderea nivelului rezervelor obligatorii ale bancilor comerciale.
3. “Redresarea economiei SUA…”
Stai si te intrebi, cine este d-l Mihai Marcu? Ce afaceri are? A, e in domeniul farma. Cui interes serveste? Al tarii sau al lui? Dupa cum bine se vede al lui.
*Redresarea economiei SUA”
) Romania sa se implice in redresarea ec. SUA? Sau asta asteptati.
Si acest caz imi foloseste ca sa trag o concluzie – Marius Stancescu (Riff Holding)
1. Reducerea ratelor dobanzii.
2. Reducerea impozitelor.
3.Majorarea cheltuielilor statului (in special cele de natura investitiilor).
Primele doua sunt pentru folosul domniei sale. A doua pentru tara dar nu stiu cat de adancit este in ceea ce crede.
Disclaimer: Nu am avut in intentie sa iau pe nimeni la misto, este doar o demostratie, o analiza. Dupa cum spuneam si data trecuta noi lucram cu perceptia.
Asa ca va las pe dvs. sa propuneti pana cand nu mai puteti solutii.
Si imi inchei pledoaria printr-un citat
“*Trebuie sa facem ceva* este refrenul unanim – *incepe tu* este refrenul descurajator” Walter Dwight
Dupa cum v-am mai spus, va las pe domniile voastre.
July 28th, 2009 at 2:20 pm
Eu vad lucrurile altfel! Prin lipsa de viziune si prin politica gresita de finantare, promovata în bugetul anului 2009, dezvoltarea Romaniei este împinsa accelerat catre recesiune adanca si catre un viitor incert. Este imperios necesara restructurarea relaţiilor dintre societatea civila, stiinta si administraţia publica. Actualul cadru al acestor relatii este puternic perturbat si are efecte negative asupra comunitatii stiintifice si a societatii civile, cu impact de mare risc asupra dezvoltarii societatii romanesti in ansamblul ei. Solutionarea acestei probleme se poate face cu aportul societatii civile, tinand cont de dezideratele acesteia si anume consolidarea democratiei si circulaţia ideilor, in beneficiul dezvoltarii pe termen lung a României. In contextul tranzitiei catre capitalismul democratic, societatii romanesti nu i-a fost inca propusa o viziune integratoare si de perspectiva implicand dezvoltarea prin stiinţă si tehnologie, care sa faca obiectul unui acord social. Acest acord ar putea reprezenta un „acord social al stiintei”. Existenta acordului sugereaza tratamentul privilegiat acordat comunitatii stiintifice de catre guvern. Ca bun public de consum, stiinta este o investitie in cultura si dezvoltare. Dar, pe seama ideologiei guvernamentale si a fondurilor drastic diminuate ale stiintei, constatam ca stiinta nu este considerata un bun productiv. O caracteristica majora a acordului social al stiintei ar fi existenta mecanismelor speciale, care sa asigure echilibrul responsabilitatilor, dintre guvern si stiinta. Acest echilibru ar avea in vedere atat valorile responsabilitatii guvernamentale, cat si pe cele ale autonomiei asociate unei comunitati profesionale independente. Semnificatia acordului social descrie si relatiile din interiorul comunitatilor stiintifice. Pe aceasta dimensiune, acordul social al stiintei ar putea fi perceput si ca un acord in cadrul caruia cercetatorii consimt sa se supuna unor reguli implicite, in productia cunoasterii, reguli cum sunt: acuratetea si adevarul rapoartelor asupra rezultatelor, indatorirea recunoasterii ideilor altora etc. Astfel, apartenenta la comunitatea stiintifica il lasa pe fiecare liber, dar obliga, in acelasi timp, la devotiunea idealurilor muncii stiintifice. Ideea acordului social pentru cercetatori ar fi justificarea normelor privind comportamentul profesional si suportul fundamental al auto-reglementarii. Nerezolvarea acestei probleme strategice va conduce la lipsa unei viziuni de ansamblu necesare fundamentarii politice a dezvoltarii prin stiinţa, la dereglarea procesului democratic, la dezvoltarea coruptiei in stiinta si in administratia publica, la scaderea in continuare a competitivitatii cercetarii stiintifice, cu efecte pe termen lung catastrofale asupra dezvoltarii economice si sociale a Romaniei. Alocarea din bugetul de stat, pentru activitatea de cercetare în anul 2009, a numai 0,18% PIB va conduce în mod dramatic la scaderea contributiei cercetarii la scoaterea Romaniei din criza si la asigurarea dezvoltarii sale in continuare, la compromiterea angajamentelor asumate prin colaborarile si contractele internationale, la distrugerea prin uzura fizica si morala a laboratoarelor echipate ultramodern în ultimii ani, la disponibilizarea unui mare numar de cercetatori, din care multi vor fi cei tineri. Initial, Guvernul României s-a angajat cu finantare de 0,8% din PIB pentru cercetare. In conditiile in care nici reforma cercetarii nu va fi realizata, reducerea finantarii pentru activitatea de CDI este o mare greseala politica, care va avea grave consecinte pe termen mediu si lung.
Obiectivele generale ale politicii industriale ale guvernării postdecembriste au fost:
• Creşterea competitivitatii
• Sporirea rolului cercetarii si dezvoltarii
• Promovarea unui management durabil al resurselor si protecţia mediului
• Imbunatatirea pregatirii profesionale si ocuparea forţei de muncă.
Guvernarea postdecembrista nu a îndeplinit aceste obiective, in economia nationala existand inca puncte slabe, dupa cum urmează:
- industria are inca un grad mare de concentrare in sectoare cu valoare adaugata scazuta;
- nivel redus al cercetarii-dezvoltarii si al inovarii si legatura fragila cu economia;
- cultura antreprenoriala slab dezvoltata / baza IMM slab dezvoltata;
- capitalizare redusa a IMM-urilor;
- acces dificil la finantare si la informatie in domeniul afacerilor;
- grad scazut de sofisticare al pietei;
- intensitate energetica ridicata – tehnologii învechite / costuri mari de productie (mai putin costurile cu forta de munca);
- infrastructura degradata şi insuficienta/ accesibilitate redusa in interiorul si in exteriorul tarii;
- management neadecvat al mediului (inclusiv din punct de vedere al infrastructurii);
- agricultura ineficienta (supraintensiva in munca), suprafaţa agricolă excesiv de fragmentata;
- infrastructura turistica slab dezvoltata şi marketing necorespunzător;
- adaptabilitate redusa a fortei de munca si nivel scazut al invatarii pe tot parcursul vietii;
- segment important al populatiei afectat de saracie si excluziune sociala;
- capacitate administrativa insuficient dezvoltata.
In anii de dupa revolutie, s-au acumulat mai multe esecuri guvernamentale si anume:
- Romania nu a adoptat o politica industriala bazata pe un model de dezvoltare prin stiinta si tehnologie, prin realizarea unei reale reforme a cercetarii, in scopul racordarii acesteia la cerintele economiei.
- Guvernul a facut greseala politica de a subordona cercetarea aplicativa domeniului educatiei, cand logic si firesc ar fi fost ca aceasta să fie parte componentă a domeniului industrial.
- Balbaielile autoritatilor in a fundamenta Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare, Inovare si Programele Operaţionale au condus la incapacitatea de a subventiona dezvoltarea infrastructurii de cercetare si la obtinerea de rezultate ale cercetarii nesemnificative pentru economia nationala.
- Sistemul de cercetare – dezvoltare – inovare (CDI) existent in Romania, nu este in masura sa asigure promovarea dezvoltarii industriale, datorita unor slabiciuni ale acestuia, printre care cele mai importante sunt:
● cheltuieli CDI extrem de mici, in comparatie cu tarile industrializate;
● absenta totala sau aproape totala a cercetarii – dezvoltarii in sectorul intreprinderilor, care este, in fond, principalul factor de inovare;
● fragmentarea CDI din sectorul public si insuficienta orientare a acesteia spre nevoile sectorului industrial;
● slabiciunea institutelor CDI finantate din fonduri publice;
● prioritate excesiva acordata, de unele din aceste institute, cercetarii fundamentale, in detrimentul cercetarii aplicative, fragmentarea cercetarii stiintifice, cu efect in structurarea unor mijloace nespecifice de finantare a universitatilor si sectoarelor academice;
● lipsa stimulentelor adecvate in favoarea CDI;
● gestionarea defectuoasa a fondurilor de cercetare;
● valorificarea superficiala a rezultatelor CDI;
● dotarea precara a activitatii CDI;
● lipsa unei analize periodice a corelatiei reale intre necesitatile societatii romanesti si programele prioritare ca directie de cercetare in cadrul PNCDI, astfel incat sa se asigure o crestere a ponderii proiectelor prioritare, ce se vor adjudeca prin licitatie publică si in special al celor de interes comunitar (ex. apa potabila, apa uzata, gestionarea deseurilor, poluarea aerului si solului, energia, sanatatea);
● descurajarea activitatilor de inovare prin aplicarea unor taxe exagerate in raport cu venitul inventatorilor;
● criterii de evaluare la licitatia de proiecte CDI in neconcordanta cu scopul propus si cu optiunile asociatiilor profesionale de ramura.
Consider ca se impun urmatoarele masuri urgente:
- Alocarea din bugetul de stat, pentru activitatea de cercetare 0,8% PIB.
- Elaborarea unei politici industriale nationale care sa se bazeze pe urmatoarele cerinte:
● eradicarea sistemului de coexistenta a tehnologiilor de varste diferite;
● acordarea transferului de tehnologie cu lista de „produse admise” de Uniunea Europeana;
● redistribuirea activitatilor industriale;
● cresterea randamentelor industriale si a calitatii produselor;
● stimularea investitiilor straine in activitati ce utilizeaza tehnologii de varf;
● initierea si dezvoltarea de nuclee si centre de activitati inovativ-antreprenoriale, ce utilizeaza capital intelectual si financiar romanesc sau mixt;
● asigurarea unui management strategic al pachetului de tehnologii ce se utilizeaza in redresarea industriala a Romaniei, in scopul diminuarii importului si cresterii exportului;
- Realizarea reformei sistemului national de cercetare – dezvoltare – inovare in scopul de a restructura conexiunile dintre stiinta, tehnologie, economie si societatea civila, astfel, incat sa fie lasata piata sa decida distributia primara a resurselor CDI si de a accelera comercializarea rezultatelor stiintifice si tehnologice.
Obiectivele reformei sistemului naţional de CDI ar trebui sa fie:
● Schimbarea structurii organizationale a sistemului national de cercetare – dezvoltare – inovare.
● Trecerea tematicii de CDI de la modelul traditional (defectuos) la modelul emergent, care face apel la transdisciplinaritate si relevanta strategica.
● Multiplicarea resurselor de finantare a CDI si perfectionarea sistemului de finantare.
● Schimbarea sistemului de management al unitatilor de CDI.
● Stimularea formarii si functionarii organizatiilor noi de cercetare (cu capital public sau privat).
● Schimbarea sistemului de evaluare a rezultatelor cercetarii.
● Perfectionarea sistemului de comunicare si diseminare a rezultatelor cercetarii.
● Oprirea fluxului de migrare / emigrare a specialistilor din CDI.
- Scopul fundamental al politicii industriale nationale va fi implementarea rapida a noilor concepte tehnologice, prin stimularea initiativelor organizationale referitoare la productia materiala, operatii si servicii. Obiectivele si sarcinile politicii industriale nationale vor fi:
● corectarea sistemului fiscal si de taxe, precum si a politicii de credite si subventii destinate activitatilor tehnologice inovative din economie;
● optimizarea conditiilor legale pentru infiintarea de noi forme organizationale (in cercetare, productie, servicii), pentru facilitarea si cresterea vitezei de reactie la introducerea tehnologiilor noi;
● dezvoltarea sistemelor de retele informatizate pentru achizitia, procesarea si accesarea datelor, in scopul amplificarii sistemelor suport ale deciziei, incluzand un sistem pentru consultanta tehnologica şi de marketing in folosul intreprinderilor;
● cresterea motivatiei financiare a elaboratorilor si aplicatorilor de tehnologii noi;
● reforma sistemului national de cercetare – dezvoltare – inovare;
● sprijinirea si dezvoltarea organizatiilor independente (neguvernamentale) de transfer tehnologic;
● amplificarea cercetarii tehnologice inventive de performanta, prin cresterea sistematica a fondurilor publice alocate pentru cercetare-dezvoltare;
● dezvoltarea domeniilor de cercetare tehnologica inovativa, ale caror rezultate aduc profit în economie;
● dezvoltarea sectoarelor industriale care sunt semnificative pentru activitatile inovative din economie, in mod deosebit, in domeniul dezvoltarii industriilor „high-tech”;
● restructurarea si privatizarea entitatilor economice corelata cu includerea institutelor de cercetare tehnologica de profil in structura marilor agenti economici de productie sau a universitatilor tehnice;
● dezvoltarea atitudinilor favorabile procesului de inovare in comunitate, prin utilizarea sistemului educational la fiecare nivel. Programele educationale vor cuprinde elemente de asigurare a elevilor si studentilor pentru asimilarea cunoasterii aplicabile in domeniul stiintelor exacte si tehnice;
● dezvoltarea infrastructurilor si a institutiilor care sprijina activitatile tehnologice inovative si conexiunile dintre sectorul de cercetare-dezvoltare si economie;
● dezvoltarea comertului cu rezultatele cercetarii stiintifice si acordarea sprijinului pentru infiintarea si dezvoltarea organizatiilor de transfer tehnologic;
● dezvoltarea relatiilor de cooperare stiintifica si tehnologică cu strainatatea si crearea conditiilor optime (politice, juridice si economice) favorabile investitiilor cu capital strain si importurilor / exporturilor de tehnologii.
Pentru realizarea acestor obiective si sarcini, se vor utiliza instrumente manageriale si fiscale, precum si alte instrumente care sa asigure eficienta practica a politicii industriale prefigurate.
In ceea ce priveste instrumentele manageriale, este important sa se creeze mecanismul de stimulare a formarii de structuri manageriale de grup si de gestionare profesioniste, care sa preia conducerea unitatilor cu capital majoritar de stat, pana la incheierea procesului de privatizare din industrie, cercetare, agricultura.
In ceea ce priveste instrumentele fiscale, acestea ar vor fi:
● perfectionarea sistemului prin care cheltuielile pentru asigurarea performantei tehnologice sa fie incluse in costurile beneficiilor obtinute;
● deducerea totala, din beneficiul ce face subiectul impozitarii, a cheltuielilor pentru investitii de capital in implementarea tehnologiilor noi, intr-o perioadă mai mare de un an fiscal;
● scutire de impozit pentru persoanele fizice si juridice creatoare de noi tehnologii si, mai ales, de invenţii;
● corelarea, pe domenii tehnologice, a regimului de taxe si de scutiri de impozit pentru stimularea exportului de produse competitive.
Alte stimulente vor fi:
● asigurarea de garantii entitătilor economice care contracteaza credite, pe termen mediu sau lung, cu banci autohtone, cu conditii prefertentiale, daca aceste credite urmeaza a se folosi la implenetarea tehnologiilor noi, mai ales la acelea rezultate din activitatea de cercetare-dezvoltare nationala;
● introducerea de noi reguli juridice si institutionale pentru stimularea aplicatiilor productive bazate pe tehnologii noi, prin dezvoltarea fondurilor de capital de risc si prin abilitarea bancilor comerciale pentru acordarea creditelor pe baza unui plan de afaceri sau garantii morale si nu numai pe baza garantiilor materiale;
● asigurarea investitiilor impotriva riscului in legatura cu implementarea noilor tehnologii;
● coordonarea politicii de acordare de licente cu politica stiintifica si industriala, in domeniile economiei in care restructurarea si dezvoltarea tehnologica sunt sprijinite cu mijloace bugetare;
● stimularea inventivitatii si mărirea protectiei inventatorilor, inventiilor si a legislatiei muncii;
● dezvoltarea sistemului de cofinantare din fonduri bugetare la implementarea noilor tehnologii selectionate si care au fost realizate cu participarea sistemului naţional de cercetare – dezvoltare;
● sprijinirea dezvoltarii organizatiilor neguvernamentale cu profil de inovare si acordarea de subventii pentru proiecte tehnologice inovative.
In acord cu o asemenea politica industriala nationala, se impun de urgentă masuri de restructurare a sistemului naţional de cercetare – dezvoltare – inovare, cum ar fi:
● realizarea in cadrul Autoritatii Nationale de Cercetare Stiintifica a unei baze de date, cu acces liber, care sa cuprinda toate abordarile tematice de cercetare pe domenii, efectuate de entitatile de cercetare – dezvoltare pe ultimii 20 de ani;
● analizarea periodica a corelatiei reale dintre necesitatile societatii romanesti si obiectivele programelor prioritare de cercetare din cadrul PNCDI;
● cresterea ponderii proiectelor adjudecate prin licitatie publica in realizarea obiectivelor de interes comunitar;
● simplificarea metodologiei de participare la competitia de proiecte, evaluarea urmand a fi efectuata pe baza ofertei stiintifice si a planului de afaceri;
● formarea de colective independente multidisciplinare pentru evaluarea propunerilor de proiecte;
● eliminarea coruptiei din sistemul competitiei publice de proiecte;
● restructurarea si marirea bugetului alocat cercetarii, in scopul optimizarii calitatii finantarii si al simplificarii operatiunilor de decontare;
● inventarierea riguroasă a aparatelor si dotarilor achizitionate de entitatile de CDI, pentru transformarea acestora in baze cu utilizatori multipli;
● perfectionarea sistemului de comunicare – diseminare a rezultatelor cercetarii, prin amplificarea subventiei pentru publicatii stiintifice si editarea unui anuar al rezultatelor cercetarii stiintifice din Romania.