Consider ca se impun urmatoarele masuri urgente:
- Alocarea din bugetul de stat, pentru activitatea de cercetare 0,8% PIB.
- Elaborarea unei politici industriale nationale care sa se bazeze pe urmatoarele cerinte:
● eradicarea sistemului de coexistenta a tehnologiilor de varste diferite;
● acordarea transferului de tehnologie cu lista de „produse admise” de Uniunea Europeana;
● redistribuirea activitatilor industriale;
● cresterea randamentelor industriale si a calitatii produselor;
● stimularea investitiilor straine in activitati ce utilizeaza tehnologii de varf;
● initierea si dezvoltarea de nuclee si centre de activitati inovativ-antreprenoriale, ce utilizeaza capital intelectual si financiar romanesc sau mixt;
● asigurarea unui management strategic al pachetului de tehnologii ce se utilizeaza in redresarea industriala a Romaniei, in scopul diminuarii importului si cresterii exportului;
- Realizarea reformei sistemului national de cercetare – dezvoltare – inovare in scopul de a restructura conexiunile dintre stiinta, tehnologie, economie si societatea civila, astfel, incat sa fie lasata piata sa decida distributia primara a resurselor CDI si de a accelera comercializarea rezultatelor stiintifice si tehnologice.
Obiectivele reformei sistemului naţional de CDI ar trebui sa fie:
● Schimbarea structurii organizationale a sistemului national de cercetare – dezvoltare – inovare.
● Trecerea tematicii de CDI de la modelul traditional (defectuos) la modelul emergent, care face apel la transdisciplinaritate si relevanta strategica.
● Multiplicarea resurselor de finantare a CDI si perfectionarea sistemului de finantare.
● Schimbarea sistemului de management al unitatilor de CDI.
● Stimularea formarii si functionarii organizatiilor noi de cercetare (cu capital public sau privat).
● Schimbarea sistemului de evaluare a rezultatelor cercetarii.
● Perfectionarea sistemului de comunicare si diseminare a rezultatelor cercetarii.
● Oprirea fluxului de migrare / emigrare a specialistilor din CDI.
- Scopul fundamental al politicii industriale nationale va fi implementarea rapida a noilor concepte tehnologice, prin stimularea initiativelor organizationale referitoare la productia materiala, operatii si servicii. Obiectivele si sarcinile politicii industriale nationale vor fi:
● corectarea sistemului fiscal si de taxe, precum si a politicii de credite si subventii destinate activitatilor tehnologice inovative din economie;
● optimizarea conditiilor legale pentru infiintarea de noi forme organizationale (in cercetare, productie, servicii), pentru facilitarea si cresterea vitezei de reactie la introducerea tehnologiilor noi;
● dezvoltarea sistemelor de retele informatizate pentru achizitia, procesarea si accesarea datelor, in scopul amplificarii sistemelor suport ale deciziei, incluzand un sistem pentru consultanta tehnologica şi de marketing in folosul intreprinderilor;
● cresterea motivatiei financiare a elaboratorilor si aplicatorilor de tehnologii noi;
● reforma sistemului national de cercetare – dezvoltare – inovare;
● sprijinirea si dezvoltarea organizatiilor independente (neguvernamentale) de transfer tehnologic;
● amplificarea cercetarii tehnologice inventive de performanta, prin cresterea sistematica a fondurilor publice alocate pentru cercetare-dezvoltare;
● dezvoltarea domeniilor de cercetare tehnologica inovativa, ale caror rezultate aduc profit în economie;
● dezvoltarea sectoarelor industriale care sunt semnificative pentru activitatile inovative din economie, in mod deosebit, in domeniul dezvoltarii industriilor „high-tech”;
● restructurarea si privatizarea entitatilor economice corelata cu includerea institutelor de cercetare tehnologica de profil in structura marilor agenti economici de productie sau a universitatilor tehnice;
● dezvoltarea atitudinilor favorabile procesului de inovare in comunitate, prin utilizarea sistemului educational la fiecare nivel. Programele educationale vor cuprinde elemente de asigurare a elevilor si studentilor pentru asimilarea cunoasterii aplicabile in domeniul stiintelor exacte si tehnice;
● dezvoltarea infrastructurilor si a institutiilor care sprijina activitatile tehnologice inovative si conexiunile dintre sectorul de cercetare-dezvoltare si economie;
● dezvoltarea comertului cu rezultatele cercetarii stiintifice si acordarea sprijinului pentru infiintarea si dezvoltarea organizatiilor de transfer tehnologic;
● dezvoltarea relatiilor de cooperare stiintifica si tehnologică cu strainatatea si crearea conditiilor optime (politice, juridice si economice) favorabile investitiilor cu capital strain si importurilor / exporturilor de tehnologii.
Pentru realizarea acestor obiective si sarcini, se vor utiliza instrumente manageriale si fiscale, precum si alte instrumente care sa asigure eficienta practica a politicii industriale prefigurate.
In ceea ce priveste instrumentele manageriale, este important sa se creeze mecanismul de stimulare a formarii de structuri manageriale de grup si de gestionare profesioniste, care sa preia conducerea unitatilor cu capital majoritar de stat, pana la incheierea procesului de privatizare din industrie, cercetare, agricultura.
In ceea ce priveste instrumentele fiscale, acestea ar vor fi:
● perfectionarea sistemului prin care cheltuielile pentru asigurarea performantei tehnologice sa fie incluse in costurile beneficiilor obtinute;
● deducerea totala, din beneficiul ce face subiectul impozitarii, a cheltuielilor pentru investitii de capital in implementarea tehnologiilor noi, intr-o perioadă mai mare de un an fiscal;
● scutire de impozit pentru persoanele fizice si juridice creatoare de noi tehnologii si, mai ales, de invenţii;
● corelarea, pe domenii tehnologice, a regimului de taxe si de scutiri de impozit pentru stimularea exportului de produse competitive.
Alte stimulente vor fi:
● asigurarea de garantii entitătilor economice care contracteaza credite, pe termen mediu sau lung, cu banci autohtone, cu conditii prefertentiale, daca aceste credite urmeaza a se folosi la implenetarea tehnologiilor noi, mai ales la acelea rezultate din activitatea de cercetare-dezvoltare nationala;
● introducerea de noi reguli juridice si institutionale pentru stimularea aplicatiilor productive bazate pe tehnologii noi, prin dezvoltarea fondurilor de capital de risc si prin abilitarea bancilor comerciale pentru acordarea creditelor pe baza unui plan de afaceri sau garantii morale si nu numai pe baza garantiilor materiale;
● asigurarea investitiilor impotriva riscului in legatura cu implementarea noilor tehnologii;
● coordonarea politicii de acordare de licente cu politica stiintifica si industriala, in domeniile economiei in care restructurarea si dezvoltarea tehnologica sunt sprijinite cu mijloace bugetare;
● stimularea inventivitatii si mărirea protectiei inventatorilor, inventiilor si a legislatiei muncii;
● dezvoltarea sistemului de cofinantare din fonduri bugetare la implementarea noilor tehnologii selectionate si care au fost realizate cu participarea sistemului naţional de cercetare – dezvoltare;
● sprijinirea dezvoltarii organizatiilor neguvernamentale cu profil de inovare si acordarea de subventii pentru proiecte tehnologice inovative.
In acord cu o asemenea politica industriala nationala, se impun de urgentă masuri de restructurare a sistemului naţional de cercetare – dezvoltare – inovare, cum ar fi:
● realizarea in cadrul Autoritatii Nationale de Cercetare Stiintifica a unei baze de date, cu acces liber, care sa cuprinda toate abordarile tematice de cercetare pe domenii, efectuate de entitatile de cercetare – dezvoltare pe ultimii 20 de ani;
● analizarea periodica a corelatiei reale dintre necesitatile societatii romanesti si obiectivele programelor prioritare de cercetare din cadrul PNCDI;
● cresterea ponderii proiectelor adjudecate prin licitatie publica in realizarea obiectivelor de interes comunitar;
● simplificarea metodologiei de participare la competitia de proiecte, evaluarea urmand a fi efectuata pe baza ofertei stiintifice si a planului de afaceri;
● formarea de colective independente multidisciplinare pentru evaluarea propunerilor de proiecte;
● eliminarea coruptiei din sistemul competitiei publice de proiecte;
● restructurarea si marirea bugetului alocat cercetarii, in scopul optimizarii calitatii finantarii si al simplificarii operatiunilor de decontare;
● inventarierea riguroasă a aparatelor si dotarilor achizitionate de entitatile de CDI, pentru transformarea acestora in baze cu utilizatori multipli;
● perfectionarea sistemului de comunicare – diseminare a rezultatelor cercetarii, prin amplificarea subventiei pentru publicatii stiintifice si editarea unui anuar al rezultatelor cercetarii stiintifice din Romania.

Aici vin si eu cu o completare, toti cei sus mentionati au solutii pentru a le servi lor insisi, nu pentru a ajuta tara si asta este valabil si pentru multi blogeri care au propus solutii pe acest blog.
Si ca ex. sa-mi stea in picioara ultima propunere: “* Mihai Marcu (Medlife)
1. Scaderea dobanzii de referinta a BNR.
2. Scaderea nivelului rezervelor obligatorii ale bancilor comerciale.
3. “Redresarea economiei SUA…”

Stai si te intrebi, cine este d-l Mihai Marcu? Ce afaceri are? A, e in domeniul farma. Cui interes serveste? Al tarii sau al lui? Dupa cum bine se vede al lui.

*Redresarea economiei SUA” ) Romania sa se implice in redresarea ec. SUA? Sau asta asteptati.

Si acest caz imi foloseste ca sa trag o concluzie – Marius Stancescu (Riff Holding)
1. Reducerea ratelor dobanzii.
2. Reducerea impozitelor.
3.Majorarea cheltuielilor statului (in special cele de natura investitiilor).

Primele doua sunt pentru folosul domniei sale. A doua pentru tara dar nu stiu cat de adancit este in ceea ce crede.

Disclaimer: Nu am avut in intentie sa iau pe nimeni la misto, este doar o demostratie, o analiza. Dupa cum spuneam si data trecuta noi lucram cu perceptia.
Asa ca va las pe dvs. sa propuneti pana cand nu mai puteti solutii.

Si imi inchei pledoaria printr-un citat

“*Trebuie sa facem ceva* este refrenul unanim – *incepe tu* este refrenul descurajator” Walter Dwight

Dupa cum v-am mai spus, va las pe domniile voastre.

Reducerea aparatului de stat nu poate fi facuta corect printr-o dispozitie administrativa, si ea nu face decat sa transfere costurile de la salarile bugetarilor la fondurile de somaj.
O schimbare a modalitatii de plata a functionarilor, prin plata lucrarilor efectuate si prin licitarea lucrarilor, ar putea duce la o crestere a eficientei fortei de munca din administratie si la o disponibilizare de personal, dar repet pe termen scurt e doar un transfer de costuri.

Eliminarea risipei banului public este un efect, al cresterii flexibilizarii alocarii fondurilor si al motivarii factorilor de decizie sa investeasca in acele obiectieve care au o rentabilitate sau utilitate siociala maxima. Nu poti eficientiza investitia banului public prin investitii in peste 800 de biserici. Nu parlamentarii ar trebui sa stabileasca obiectivele de investitii, ei ar trebui sa stabileasca doar criterilee de alocare si indicatorii de performanta.

Maximizarea capacitatii de a genera proiecte eligibile pentru finantarea europeana, este tot efect al motivarii pe baza eficientei si finalitatii.
Daca cel care avizeaza proiectul ar fi platit partial cu un coeficient al eficientei estimate, si la confirmarea rezultatelor sa primeasca diferenta, ar fi interesat sa urmareasca finalizarea proiectului si selectia acelor proiecte care sunt rentabile. Acum se automotiveaza cu spaga pe care o acorda solicitantul.

Imbunatatirea incasarilor bugetare depinde de stimularea celor care au atributii in colectarea sumelor.

Relansarea cereditarii nu o face statul, ea este o problema a sectorului bancar.
Statul poate creste masa monetara prin scaderea dobanzii BNR si prin reducerea rezervelor si poate acorda garantii, dar lipsa creditarii nu are drept cauza lipsa de lichiditati, ci absenta cerereii.

Putem vorbii de investitii ale statului cand statul are bani nu cand e in criza.
Dupa principiul ca “gospodarul isi face iarna car si vara sanie”, investitile in infrastrucrtura ar fi trebuit facute in periada de infuzie de capital strain, dar atunci atat opozitia cat si guvernantii s-au intrecut care sa fie mai populisti, pentru ca ulterior sa acuze “greaua mostenire” la care au pus umarul cu succes.

Deceneu

SA MAI FACEM O RECAPITULARE….SCURTA?!?

1. TOATE DECLARATIILE DEPUSE LA SOMAJ, CAS, CJP,CASS PRIN …INTERNET!
– REDUCERE PERSONAL AFERENT…..LOR…70%.
– REDUCEREA BIROCRATIEI 100%

2.FIRMELE SE CONFORMEAZA..VOLUNTAR…IN CONDITIILE IN CARE SUNT STABILITE …REGULILE JOCULUI.ADICA
UN TEXT DE OG CARE SUNA ASA: NEDEPUNEREA IN TERMEN A ACESTOR DECLARATII ATRAGE DUPA SINE : SUSPENDAREA ACTIVITATII FIRMEI PE O PERIOADA DE ….N…LUNI SI AMENDA DE…….LEI.LA FEL CU PLATILE LA BUGETUL CONSOLIDAT.

3.ATUNCI CAND O FIRMA MARE CUMULEAZA DATORII LA BUGETUL CONSOLIDAT DE ORDINUL ….N…EURO STATUL SA O OBLIGE SA SI LE ACHITE …NU SA O ….IERTE……

4. MEDICII DE FAMILIE SA BENEFICIEZE DE ACELASI… TRATAMENT: SALARIUL DIMINUAT CU …N …PROCENTE…PENTRU FIECARE…” PENSIONAR DE BOALA ” AFLAT IN GRIJA LOR, PENTRU FIECARE BOLNAV PENTRU A CARUI BOALA ( CARE IN LOC SA FIE TRATATA A FOST AGRAVATA) A DEVENIT CRONICA SAU MAI RAU…NETRATABILA.
ACESTEA INSEAMNA CA ACEL MEDIC DE FAMILIE NU ISI FACE MESERIA…..ADICA …NU PREVINE PRIN MUNCA SA APARITIA ACESTOR CAZURI GRAVE…DECI NU LUCREAZA SI NU ARE PENTRU CE SA FIE PLATIT.PREZENTA ATATOR BOLNAVI IN SPITALE …ESTE RODUL….MUNCII…MEDICILOR DE FAMILIE ( 4 ORE/ZI), IAR EI SUNT PLATITI …PER..CAPITA…BOLNAV SAU DECEDAT…

4.PENSIONARII DE BOALA SA FIE DE BOALA SI NU DE ….SANATATE…ADICA: SCLEROZA MULTIPLA,CANCER, BOLI DEGENERATIVE, AUTISM……IN REST NIMIC SI …NIMENI SA NU TRAIASCA BINE MERSI ” SANATOS” FIIND….PENSIONAR DE BOALA…CU ACTE….

5.LA FEL SI CU CONCEDIILE …PENTRU INGRIJIREA COPILULUI…CU HANDICAP ….DE LA 2 LA 3 ANI DAR…SANATOS SI CANDIDAT LA …FORTELE SPECIALE …APOI…

6.PROFESORII…ANGAJATI CU …CONTRACT DE MUNCA PE PERIOADA DETERMINATA….SI PLATITI PENTRU UN CONCEDIU DE ODIHNA LA FEL CA SI NOI TOTI….NORMAL…NU PLATITI IN AVANS PE BANII NOSTRII …3 LUNI IN VACANTA MARE SI IN RESTUL VACANTELOR …INTERSEMESTRIALE….
INTRODUCEREA TESTELOR PISA SI TESTELOR DE EVALUARE INTERNATIONALE LA BACALAUREAT
NEINSUSIREA DE CATRE ELEVI A CUNOSTINTELOR MINIM NECESARE DE CATRE ELEVI SA ATRAGA DUPA SINE….EXCLUDEREA DASCALILOR DIN SISTEM…..

7.DESFIINTAREA DIRECTIILOR DE ORICE FEL….IN ACTUALA STRUCTURA (70% SUNT TAIETORI DE FRUNZE)…..VAMALE, POLITIE DE FRONTIERA (DESFIINTAM GRANITELE DAR …SCOLARIZAM…AGENTI), DE PROTECTIE A COPILULUI, DE…………….

8.BILETELE DE TRATAMENT SA FIE ACHITATE IN ACELASI CUANTUM ATAT DE PENSIONARI CAT SI DE SALARIATI……ADICA 50 % DIN VALOAREA LOR…..SI NU CUANTUM DIN PENSIE ……SA VEDETI CAT DE PUTINI PENSIONARI ” BOLNAVI DE HIPERTENSIUNE ARTERIALA” …VOR FI PREZENTI IN PLIN SEZON…ESTIVAL LA MARE ( PENTRU SOARE ) SI NU PENTRU…TRATAMENT…. CU BILETE DE TRIMITERE DE LA ACELASI MEDIC DE FAMILIE….CARE-L TRATEAZA DE INIMA DAR IL TRIMITE SA FACA …INFARCT LA MARE ( CU SOARELE-N CAP)

NIMIC NU VOM PUTEA FACE DACA NU REDUCEM SI SECTORUL BUGETAR , DACA NU CONSTIENTIZAM CA LA UN MOMENT DAT NU VOM MAI AVEA BANI SA MAI SUSTINEM…..NEMUNCA, SPORURILE, PRIMELE, PLIMBARILE……
TREBUIE SA AJUNGEM SA NE CONFORMAM VOLUNTAR LA IMPOZITELE SI TAXELE PE CARE LE PERCEPE STATUL DAR TREBUIE SA INVATAM CA IN …OCCIDENT NIMENI NU FACE ATATA SCANDAL DIN FAPTUL CA RAMAN BUGETARI PE…DRUMURI…ACOLO CUI NU-I CONVINE SISTEMUL SAU RETRIBUTIA…PLEACA INTR-UN….LOC MAI BINE PLATIT…NOI AVEM CALE LUNGA PANA ACOLO…….
AVEM NEVOIE DE ORDINE, DISCIPLINA, DE REGULI…PE CARE SA LE RESPECTAM….
SUNT ATAT DE MULTE DE SPUS, DAR O MAI LASAM SI PE ALTA DATA…..
O SA INCHEI CU …O PORUNCA ….DRAGA MIE …DIN VIATA PE UN PERON…DE OCTAVIAN PALER ( CARE SPER SA NU SE ADEVEREASCA…IN CELE RELATATE MAI SUS)

REPETA CA ORICE ASTEPTARE ESTE PROVIZORIE…CHIAR DACA DUREAZA TOATA …VIATA!