Daniel Cazangiu: Idei anti-criza
Economistul Daniel Cazangiu raspunde pentru Concursul de criza pe care l-am lansat, in Daily Business. Detalii aici.
Remarc frecventa ridicata cu care unele dintre propuneri sunt vehiculate de catre majoritatea participantilor. Cred ca merita sa aruncam o privire atenta, fiind adunate in 22 de puncte:
“1. externalizarea investitiilor (ex: concesionarea lucrarilor pt o autostrada unei firme private, care construieste pe banii ei si care urmeaza sa incaseze taxa de autostrada o perioada de timp)
2. scaderea substantiala a fiscalitatii pe salarii pentru a stopa somajul (decat sa tina statul o persoana in somaj, mai bine sa il tina un privat); forta de munca mai ieftina dpdv fiscal poate atrage investitii care sa utilizeze forta de munca
3. ne-impozitarea profitului reinvestit
4. investitia de urgenta int-un soft performant care sa gestioneze online intreaga gama de declaratii fiscale ale firmelor. urmarea: necesar de personal mult mai redus ca in prezent si economie de bani la buget; in plus, in cazul impozitelor diferentiate (tip grila) nu vor mai aparea costuri suplimentare de administrare
5. re-examinarea celor care primesc bani de la buget sub diverse forme de ajutoare sociale
6. impozitarea dividendelor persoanelor juridice pentru a anula activitatea off-shor urilor
7. re-examinarea contractelor de cesiune si concesiune a resurselor
8. un mai bun control al ANRE in ceea ce priveste preturile, stiut fiind faptul ca avem un oarecare monopol
9. modificarea legii privind posibilitatile de acordare de sponsorizari si donatii din banii publici catre proprietati private (ex: ajutoarele catre culte)
10. abolirea impozitului forfetar
11. unele din masurile fiscale de mai sus duc la scaderea temporara a banilor de la buget, dar intrerup cercul vicios al colapsului economic si social in care suntem
12. toate licitatiile publice sa fie online (e-licitatie) pentru transparenta
13. eliminarea pragurilor minime de intrare pe piata pe diverse domenii care limiteaza concurenta (ex: nr farmacii limitate demografic!)
14. re-ajustarea numarului de functionari prin transferul muncii lor unui soft (masura 4) da posibilitatea obtinerii de bani la buget prin vinderea imobilelor respective
15. reducerea CASS ului concomitent cu reducerea volumului de servicii medicale gratuite
16. amenzi uriase pentru folosirea fortei de munca la negru
17. supra-taxarea profitului din publicitatea audio-vizuala cu cateva procente
18. simplificarea formalitatilor birocratice prin infiintarea unui registru unic, informatizat, al cetateanului (similar cu biroul unic de la registrul comertului)
19. inscrierea in cazierul fiscal a abaterii si anularea dreptului de a fi administrator de firme al persoanelor care au detinut aceasta pozitie si, din rea vointa, au cauzat pierderi importante bugetului de stat. in momentul inscrierii mentiunii in cazierul fiscal, orice alta calitate prezenta de administrator se pierde
20. registrul comertului sa revina la ministerul justitiei pentru a aduce bani la buget
21. crearea cadrului legal pentru infiintarea unei piete a aurului. in perioada de criza, aversiunea fata de risc poate scoate lichiditati importante din piata
22. pentru a evita fraudele privind programele garantate guvernamental (ex: prima casa), orice tranzactie sa fie insotita de raportul de evaluare intocmit de un expert.”
Loading ...
July 18th, 2009 at 7:59 pm
Hai să fiu eu cârcotaşul…
1. Nu ştiu dacă termenul corect este “externalizarea investiţiilor”. Poate fi o soluţie în momentul în care se găseşte o soluţie coerentă la nivel naţional de încasare a taxei de autostradă. De exemplu nu se poate să existe concomitent şi rovinieta şi taxa de autostradă. Ori este plătită lor din rovinietă, ori nu mai există rovinieta şi se plăteşte la intrarea pe autostradă. Marea problemă nu este însă aceasta, ci faptul că România încearcă de mult timp concesionarea autostrăzilor care are un dublu scop, pe de o parte construcţia ei cu capital privat, pe de altă parte România scapă de stresul garanţiei lucrării, cu tot cu întreţinerea lui ulterioară, specificând prin contract condiţii precum telefoane de urgenţă, toalete, parcări, benzinării, material reflectorizant… dar nu se găsesc doritori. Bănuiala mea este că nimeni nu riscă în România o cantitate atât de mare de bani, vorbim de miliarde de euro, poate nici traseele scoase la concesionare nu sunt atractive…
Comarnic-Braşov este primul tronson de autostradă care beneficiază de un contract de construcţie în concesiune pe 30 de ani şi a fost câştigată de consorţiul Vinci. Vom vedea dacă se va face.
Oricum, problema nu este că nu se doreşte, problema este că nu sunt doritori.
2. Scăderea fiscalităţii care apasă pe salariu este un deziderat interesant. Totuşi… Ce anume se poate scădea? Plata asigurărilor nu poate fi scăzută pentru că şi aşa fondurile de asigurări, mai ales sănătate şi pensii, sunt în dificultate… rămâne impozitul pe salariu? Iată că deja se vorbeşte despre creşterea salariului minim pe economie, deci Guvernul deja s-a gândit la scăderea impozitului, avantajând mai ales salariile mici.
3. Ne-impozitarea venitului reinvestit este un deziderat, dacă nu mă înşel, de pe vremea lui Adrian Năstase. Aici nici nu încape discuţie că este o idee bună. Mai mult, este şi o normalitate să nu impozitezi venitul reinvestit. Guvernul Boc, şi personal domnul Pogea, dovedesc foarte clar că au o problemă cu acest lucru, impozitul minim chiar aici vroia să lovească, în “mascarea” veniturilor prin cheltuieli. Eu sunt curios cine se tot împotriveşte şi tot vrea să impoziteze profitul reinvestit.
4. Din câte ştiu eu, există acest soft, s-au dat parolă şi user secretizate… e drept că cineva s-a gândit că totuşi trebuiesc şi hârtiile cu semnătură şi ştampilă, adică tot faci un drum, tot e arhivă… Nu softul lipseşte, el există şi e funcţional.
5. Nu văd sensul unei reexaminări. Ei sunt reexaminaţi deja periodic…
6. Nu prea înţeleg la ce se referă domnul Daniel Cazangiu la acest punct. Dacă se referă la faptul că ar trebui impozitaţi cu “japca”, bănuiesc că nu sugerează încălcarea legilor internaţionale care permit aceste înregistrări de firme offshore…
7. Re-examinarea contractelor de concesionare a resurselor este o idee bună. Ideal ar fi să le cunoaştem şi noi, pe ele, pe contracte. Eu aici aş spune câte ceva despre modificarea legii care secretizează aceste contracte. Din păcate modificarea acestor contracte nu reprezintă un lucru atât de uşor. Modificarea contractelor trebuie făcută conform legii şi partenerul statului român nu e prost să stea şi să-i zboare banii din buzunare pierzând un bun deja câştigat.
8. Aici sunt perfect de acord
9. Nu am controlat, recunosc, cu atenţie modificările ulterioare, dar LEGE nr.32 din 19 mai 1994 privind sponsorizarea spune:
“Art. 4. – (1) Poate fi beneficiar al sponsorizării:
a) orice persoană juridică fără scop lucrativ, care desfăşoară în România sau urmează să desfăşoare o activitate în domeniile: cultural, artistic, educativ, de învăţământ, ştiinţific – cercetare fundamentală şi aplicată, umanitar, religios, filantropic, sportiv, al protecţiei drepturilor omului, medico-sanitar, de asistenţă şi servicii sociale, de protecţia mediului, social şi comunitar, de reprezentare a asociaţiilor profesionale, precum şi de întreţinere, restaurare, conservare şi punere în valoare a monumentelor istorice;
b) instituţiile şi autorităţile publice, inclusiv organele de specialitate ale administraţiei publice, pentru activităţile prevăzute la lit. a);
c) de asemenea, pot fi sponsorizate, în condiţiile prezentei legi, emisiuni ori programe ale organismelor de televiziune sau radiodifuziune, precum şi cărţi ori publicaţii din domeniile definite la lit. a);
d) orice persoană fizică cu domiciliul în România a cărei activitate în unul dintre domeniile prevăzute la lit. a) este recunoscută de către o persoană juridică fără scop lucrativ sau de către o instituţie publică ce activează în domeniul pentru care se solicită sponsorizarea.
(2) Poate fi beneficiar al mecenatului orice persoană fizică cu domiciliul în România, fără obligativitatea de a fi recunoscută de către o persoană juridică fără scop lucrativ sau de către o instituţie publică, care necesită un sprijin în domeniile prevăzute la art. 1 alin. (3).”
Ce anume ar trebui adăugat?
10. Sunt de acord, dacă acel “impozit forfetar” este recentul impozit minim introdus de domnul Pogea.
11. Nu am înţeles care este măsura.
12. Eu credeam că toate licitaţiile publice care pot fi online sunt deja online… Ar fi rău să nu fie aşa. Cele care nu pot fi online, nu văd de ce ar fi online.
13. Teoretic aceste limitări ar trebui eliminate, trebuie însă ascultaţi şi cei care au introdus aceste limitări pentru că s-ar putea să aibă rostul lor.
14. Mă îndoiesc că reducerile de personal vor fi atât de spectaculoase încât să se ajungă la eliberarea imobilelor în care se lucrează.
15. Aici deja vorbim de o măsură pericol public… Asta ar însemna că cei fără asigurare şi fără venituri să nu mai beneficieze de un pachet minim… Sunt TOTAL ÎMPOTRIVĂ! Pachetul de servici valabil în acest moment este deja insuficient. O soluţie mai bună ar fi dezvoltarea asigurărilor de sănătate private pentru cei care au bani mai mulţi.
16. Sunt parţial de acord cu condiţia înfiinţări unor posibilităţi de angajare a oamenilor pentru o zi, o săptămână, o lună, posibilitate deficitară astăzi… Cineva ar trebui totuşi să se gândească că un ţăran care are un hectar de vie va angaja pentru o zi sau două oameni la strânsul viei sau un simplu săpat în grădină… evident fără a le face contract de muncă şi fără a plăti impozite la stat…
17. Supra-taxarea profitului ar însemna în acest caz o taxă suplimentară pentru… chiar pentru ce? Pentru agresiune psihică a telespectatorului?
18. Există deja, chiar dinainte te înfiinţarea CUI şi are la bază Codul Numeric Personal. Nu am idee dacă este şi operaţional.
19. Din câte ştiu eu, anularea unui astfel de drept se poate face numai pe cale judecătorească. Ar fi posibil dacă ar exista o licenţă ce poate fi suspendată de autoritatea care i-a acordat-o.
20. Registrul Comerţului este organizat pe 2 niveluri:
* nivel local, reprezentat de cele 42 de oficii teritoriale, organizate în subordinea Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi care funcţionează pe lângă fiecare Tribunal.
* nivel naţional, reprezentat de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului ce funcţionează în subordinea Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti
Deci… deja este aşa.
21. Există o piaţă a aurului. Banca Naţională stabileşte preţul de referinţă pentru gramul de aur.
22. Nu prea am înţeles ce este cu expertul şi în ce domeniu are el expertiză. De regulă există la bănci un expert care spune dacă dosarul este eligibil sau nu.
July 19th, 2009 at 2:22 am
cred ca, in teorie, mai toate masurile prezentate exista…
nu stiu daca amendarea celor care lucreaza la negru ar ajuta economia etc…
licitatii online existau si pe vremea lui Remes…firma care vroia un proiect se inscria online…primea un numar de inregistrare…il scria cu pixul de pe ecran…apoi il dadea lui Remes…care se ducea(prin spate) la minister si le dadea alora numarul castigator…si aia il publicau online…
interfata era online, aparent transparenta, dar sistemul real era unul manual si corupt…
nu cred ca legile, in cea mai mare parte a lor, sunt problema in Romania…
1. ca mai toate propunerile…e un deziderat mai degraba…cred ca constructorii de autostrazi vor sa ia banii de la guvern, miliarde… si apoi eventual sa incerce sa contruiasca…
de ce sa puna ei bani din buzunar, miliarde, sa se expuna unui risc financiar, politic…cand pot fi platiti de Stat, in avans? Bechtel au venit sa ia banii aia…nu sa faca o autostrada cu banii lor…
Nu cred ca e rentabil pt firmele care contruiesc sa plateasca ele proiectul…cand o poate face statul…asta e realitatea…cati fraieri sunt pe piata sa bage miliarde de euro privati in contructii de drumuri in RO?
cred ca chestia cu concesiune si autostrazi private ar putea fi o varianta realista cand vom avea deja un sistem de autostrazi(facute de Stat)…la acel moment o firma ar putea veni sa ceara sa construiasca in sistem privat un tronson de 100KM care sa preia o parte din trafic etc..sa puna taxa pt acel tronson pe care l-ar folosi aia 20% care vor sa evite aglomeratia…ar exista o logica economica sa vii cu o solutie complementara…
daca faci acum un tronson de autostrada privata…mori in pustiu…daca e inconjurata doar de drumuri de 2 lei care sunt super aglomerate si incete..si tronsonul dintre ele va fi cam tot la fel de blocat…
cred ca cei de la Vinci au luat trosonul de 58km tocmai ca traficul in zona brasov-ploiesti- bucuresti e f aglomerat si folosit de un public relativ afluent etc..dar nu cred ca se poate generaliza…
cred ca decat sa astepte sa vina privatii cu bani de acasa, Guvernul ar putea sa vanda autostrazile si podurile pe care le are la niste privati care sa exploateze si sa puna taxe…dar nu prea are ce sa vanda…si nici nu prea are cine sa cumpere…
sau sa stabileasca niste standarde de constructie…sa stabileasca un tronson de, sa zicem 200km…si sa il imparta in bucati de 20 km…sa il dea la doua firme: una la un capat si alta la celalalt…cand una termina un tronson de 20km…primeste finantere si OK pt inca 20Km…ar exista concurenta intre cele 2 firme..care termina mai repede…daca nu termina intr-un anumit termen un tronson de 20km pt care a primit banii, firma nu mai ia nimic..si plateste dobanda pt banii primiti…
fiind o fantezie a mea, ideea nu poate fi aplicata… Bechtel nu ar mai fi venit in Romania, patronul echipei Unirea Urzicei nu ar fi ajuns in Liga Campionilor…
July 19th, 2009 at 8:21 am
23. Accelerarea procesului de absorbtie al fondurilor euroepene.
E foarte important acest aspect. Romania pierde bani zi de zi in ceea ce priveste incapacitatea de a atrage acesti bani. Se fac intr-adevar progrese, dar sunt nesemnificative in raport cu valoarea totala alocata si cu timpul scurt ramas pana in 2013.
July 19th, 2009 at 9:45 am
http://romaniadeieri.blogspot.com/2009/07/money-for-nothing.html
Asta e propunerea anticriza de saptamana asta. N-am stiut unde s-o pun. Are ca scop coeziunea sociala, mostenirea pe care generatia noastra o lasa viitorului si cresterea increderii in Guvern.
July 19th, 2009 at 10:10 am
Bibliotecaru, Liviu, Anca, Dan,
Va multumesc pentru pofta si calitatea dezbaterilor.
Doua mentiuni am pentru moment:
- scutirea profitului reinvestit in progres tehnologic este o masura care se regaseste in programul de guvernare al PDL, apoi in cel al aliantei, dar se amana aplicarea sa de teama scaderii veniturilor bugetare; ideea scutirii acestuia mi-a venit atunci cand propuneam in interiorul grupului de lucru al PDL cota unica de 12%, dar pentru ca ideea nu a fost agreata, am propus-o imbracata in alta forma: scutirea profitului reinvestit in progres tehnologic intr-un cuantum de maximum 25% (cota de 16% s-ar traduce in cota unica de 12% exclusiv pentru cei orientati spre investitii in cercetare, dezvoltare tehnologica sau inovare)
- referitor la instrumentele politicii sociale in Romania, am incercat acum vreo trei ani sa fac acest inventar, iar rezultatul a fost dezarmant: un stufaris alambicat, suprapuneri, lipsa de eficienta, risipa, ajutoare sociale aflate la cheremul primarilor, lipsa monitorizarii etc.; ma tem ca nimeni nu poate spune cu exactitate in acest moment cate astfel de masuri exista, cati beneficiari si care este utilitatea fiecarui instrument a sistemului de securitate sociala.
July 19th, 2009 at 10:55 am
@ Andreea Vass
Să presupunem că acel capital reinvestit este impozitat. Atunci se va plăti:
la 100 de lei 16 lei impozit.
Să presupunem că acel capital reinvestit nu este impozitat. Atunci se va plăti:
16 lei x 19% TVA = 3,04 lei
Să presupunem că acel capital reinvesti este impozitat cu 12%. Atunci se va plăti:
100 lei x 12% + 16 lei x 19% = 15,04%
În concluzie, în varianta pe care o propuneţi modificarea sumelor încasate este de doar 1% în real.
Citind şi eu bugetul, cel care ne este prezentat pe site-ul Ministerului de Finanţe, nu ştiu ce variantă este, înainte sau după rectificare… citesc că din 75.689.755 mii RON, Impozit pe profit de la agenţii economici 12.695.500 (16,77%), Impozit pe venituri din salarii 14.761.042 (19,5%).
Profitul reinvestit merge, pe deoparte, într-un capital care va produce, în viitor, bani care sunt impozitaţi cu 19% (TVA), chiar dacă la rândul lor se reinvestesc şi profitul nu este impozitat, ceea ce va aduce venituri suplimentare la buget, pe de altă parte, investiţiile în capital aduc locuri de muncă care la rândul lor înseamnă venituri la buget şi scăderea cheltuielilor acordate şomerilor, deci iar un surplus la buget.
Concluzia mea este că doar aparent scad veniturile bugetare, în aparenţă scutirea de impozit pe venitul reinvestit duce nu numai la aprecierea veniturilor bugetare, la creşterea stabilităţii lor, dar şi la fixarea capitalurilor, solidificarea lor (utilă mai ales pe perioadele de creştere economică şi valorificate în perioadele de criză), dezvoltarea economiei per ansamblu. Nu mai vorbesc că o asemenea acţiune permite patronului să nu mai mascheze profitul firmei în ratele la casă, la maşină, în bonuri de benzină sau Pampers-ii pentru copii.
În acelaşi tabel bugetar am observat că TAXA PE VALOAREA ADĂUGATĂ are înscrisă în dreptul ei nu mai puţin de 44.416.400 mii RON (58,68%). Concluzia mea este că soluţiile guvernamentale ar trebui să-şi mute atenţia de la impozitarea unui profit în scădere şi să impulsioneze circulaţia banilor, comerţul, operaţiunile care înseamnă plata TVA-ului, mai ales în zona corect fiscalizată, cum ar fi marile magazine, hipermarketurile… Iată de ce, de exemplu, acel Cod al Bunelor Practici este o prioritate. Apropo, nu am găsit pe nicăieri nici ordonanţa care vorbeşte despre el, nici forma parlamentară, am aflat doar data de 18 februarie… parcă este un fel de Fata Morgana… Probabil că acolo nu apare sintagma Codul Bunelor Practici Retail Cash&Carry.
July 19th, 2009 at 12:02 pm
Criza aceasta se manifesta pe o simptomatologie si cauze cronice (acumulate in timpr), si deasemenea pe manifestari acute, intense si la vedere.
Firesc, ca si in medicina, atenuam puseurile acute si trebuie sa lucram la inlaturarea cauzelor cronice
Problematicile sunt diferite si se trateaza diferit / specific:
- pe termen scurt / ptr. rezolvarea starii acute: sunt toate cele enuntate mai sus, si inca mai multe care inca nu au fost enuntate si sustinute, dar care se pot identifica.,
- pe termen lung, pentru rezolvarea problemelor de fond (cu manifestare cronica): sunt deasemenea cele stiute: …morala, educatie, pregatire profesionala, promovarea meritului, filtrarea politicului (recunosterea activitatii in politica ca o profesie si tratarea acesteia si a practicantilor in consecinta, bineinteles ca merit, tot in politica) modele, etica — implicare, responsabilitate, respectarea legilor, exprimarea ferma, clara si transparenta a autoritatii. Din nefericire ne lipseste un lider carismatic si credibil (asimilat si urmat de populatie) care sa exprime o viziune si in masura sa realizeze un management strategic, sa gestioneze si sa ganteze (moral si orin rezultate) un parcurs prefigurat in care cu totii sa credemm si sa-l acceptam.
July 19th, 2009 at 12:15 pm
Abordarea problematicilor mai sus mentionate trebuie sa fie concomitenta si armonizata.
Din nefericire trebuie sa existe o vointa politica unitara, indiferent ce partid si ce doctrina politica se imbratiseaza de catre liderii actualii a vietii politice, economice si sociale din Romania.
Gasiti “OMUL” providential, port drapelul luptei impotriva crizei si ptr. reansanatosirea mediului romanesc. Toti ceilalti trebuie sa ne aliniem acestei unitati de gandire si actiune atat de necesare momentului.
La momente critice / exceptionale, avem nevoie de oameni exceptionali si masuri exceptionale.
Polarizarea si armonizarea mediului politic responsabil, trebuie sa se realizeze printr-o intelegere profunda a cerintelor acestei conjucturi nefericite.
Mai ales la noi la romani.
July 19th, 2009 at 1:23 pm
Îl aplaud pe domnul Ifrim Sandru.
Aşa este, concomitent cu criza trebuie să reformăm şi mentalitatea, înţelegerea valorilor şi soluţiile pe termen lung. Eu aş adăuga, pe lângă liderul providenţial, care este evident de folos, o colaborare a întregii clase politice pentru stabilirea unor direcţii clare de dezvoltare care să nu fie afectate de evoluţia politicilor economice şi sociale cauzate de schimbarea guvernelor. Au fost câteva încercări precum Pactul pentru Sănătate sau pentru Educaţie… Acum partidele ar trebui să se implice cu adevărat, nu numai pentru ochii electorilor.
July 19th, 2009 at 3:44 pm
7. re-examinarea contractelor de cesiune si concesiune a resurselor
Eu raman la parerea mea, adica, renationalizarea lor.
July 19th, 2009 at 5:24 pm
@ bogdan misaila
Dumneavoastră ştiţi ce înseamnă cesiune?
Şi dacă da, aveţi cunoştinţă ca statul român să ofere un contract de cesiune pentru exploatarea resurselor? Puteţi da un exemplu.
July 20th, 2009 at 8:55 am
Dra Vass,
Aseara inca mai era ca prima postare pe acest fir, o postre de-a mea foarte scurta, in care spuneam ca sunt contra reducerii tva la alimente si ptr masuri punctuale de sprijin celor in nevoie, postare care acum a disparut.Ce s-a intamplat?
Cred ca macar Bibliotecarul, care a postat imediat dupa mine si de mai multe ori la acest fir in timpul cat si a mea era vizibila, a observat-o si poate confirma existenta ei.
Nu tin la nici-o ordine anume, caci exista una reala pe care nimeni nu o poate modifica, asa ca daca apare macar asta sunt multumit, caci repet acum opinia pe care am comunicat-o si in cea disparuta.
Multumesc.
July 20th, 2009 at 9:13 am
Ion adrian,
Este acolo, doar trebuie cautata cu atentie.
July 20th, 2009 at 9:31 am
Dra Vass o si gasisem si mi-am si cerut scuze in postarile urmatoare. Va multumesc ca v-ati ostenit si dvs sa-mi raspundeti . Asa este atentia bat-o vina la care deasemeni ma referisem foarte autocritic .
Postarea asta, deasemeni este numai ptr dvs, dar decizia va apartine, si eu sunt la fel de multumit in ambele variante
July 20th, 2009 at 9:37 am
Si ca sa ma mai scuz odata si deasemeni cum m-ati facut sa-mi aduc pe firul cu pricina aminte de olimpiadele de matematica, cred ca la prima olimpiada si singura la care am participat la fizica( la mate ma opream la cea judeteana) am auzit prima oara acest frumos cantec pe care vi-l dedic :
http://www.youtube.com/watch?v=Lbi2i0j0k9M&feature=related
July 20th, 2009 at 12:26 pm
@bibliotecarul,
m-am uitat sie eu pe www si am gasit definitia cesiunii:
CESI’UN//E ~i f. jur. 1) Transmitere de către o persoană altei persoane un drept de creanţă în baza unui contract. 2) Drept sau bun material cesionat. ~ea bunurilor. [Sil. -si-u-] /<fr. cession, lat. cessio, ~onis
Sursă : NODEX (327477)
acuma ca exemple, ma gandeam la afacerea Sterling…
Nu prea inteleg unde “bateti” cu intrebarile dumneavoastra…
July 20th, 2009 at 12:34 pm
@bibliotecarului din nou,
daca stau sa ma gandesc, si Rompetrolul ar mai putea fi dat ca exemplu. Ce sa mai zic de Rosia Montana?
July 20th, 2009 at 7:40 pm
@ bogdan misaila
V-am întrebat pentru că eu ţin minte că cesiunea implică un act oneros sau gratuit. Pe de altă parte ştiam că concesiunea implică nişte beneficii. Având această bănuială, m-aş fi aşteptat ca România să concesioneze resursele dar nu să le cesioneze… de aceea v-am întrebat. Nu sunt un specialist, dacă mă înşel, îmi cer scuze.
July 21st, 2009 at 12:17 am
@bibliotecaru
punctul 7 nu-mi apartine ci este al domnului Cazangiu. cesiune sau concesiune, in ceea ce propun eu, din punctul meu de vedere e semantica, pentru ca oneros sau neoneros, eu propun renationalizarea resurselor naturale. Prin urmare, definitiile cesiunii si ale concesiunii nu mai au importanta. “Niste beneficii” rezultate dintr-o concesiune nu este suficient. TOT ceea ce rezulta din exploatarea resurselor naturale ar trebui sa fie gestionate/controlate de stat.
July 21st, 2009 at 9:40 am
@ bogdan misaila
Aici nu pot spune că nu sunt de acord cu dumneavoastră. Şi mi-aş dori ca resursele României să fie ale României. Mai mult, eu mi-aş dori ca ele să nu fie exploatate, pentru că în o sută sau două de ani ele vor fi infinit mai valoroase.
Pe de altă parte, renaţionalizarea nu este un lucru atât de uşor. Sigur, când au venit comuniştii la puterea României, lucrurile s-au întâmplat peste noapte. Astăzi avem nevoie de posibilitatea existenţei unei posibilităţi cumsecade de a înceta contractele semnate cu aceste firme, altfel plătim nişte despăgubiri imense. După cum probabil înţelegeţi, nici avocaţii firmelor nu sunt proşti, ba cred că de multe ori sunt mai “deştepţi” decât cei ai ministerelor, pentru că sunt mai bine plătiţi.
În sfârşit, trebuie să ne gândim de ce statul, orice stat, îşi concesionează resursele şi nu le utilizează chiar el. Există un singur răspuns, pentru a nu face investiţiile necesare exploatării. Socoteala pe care şi-o face statul este următoarea… Vine o firmă, plăteşte raportul geodezic, cercetarea, stabilirea zăcământului… cheltuielile de înfiinţare a exploatării, utilajele, toate cheltuielile conexe, inclusiv salariile oamenilor şi, după ce face toate acestea, după ce-şi asumă riscul de a cheltui un porcoi de bani fără să găsească nimic concret, dă şi o redevenţă statului român din ce exploatează. Singura problemă reală este că zăcămintele se epuizează şi atunci, cum am mai spus, eu aş prefera să le exploatez peste 200 de ani când ele vor însemna un atu serios.
July 21st, 2009 at 11:31 am
Nu am sa ma leg decat de punctul 1 – plata autostrazilor din taxa.
Un tronson de autostrada de 100 km costa vreo 1.5 miliarde de Euro in Romania.
Daca pui taxa de 5 Euro, pe acei 100 km vor circula vreo 5.000 de masini pe zi, sa zicem. Asta inseamna 25.000 Euro pe zi sau 9.000.000 Euro pe an.
Pentru ca firma constructoare sa-si recupereze investitia de 1.5 miliarde, i-ar trebui vreo 160 de ani, fara sa tinem cont de alte cheltuieli curente. Cine credeti voi ca se baga la astfel de “investitii” ?
Ca atare, inainte sa va dati mari economisti, puneti domnilor si doamnelor mana pe un calculator si ganditi un pic, nu inghititi tot ce auziti pe la televizor.
Cica idei anticriza, dar parca sunt luate dintr-un brainstorming de gradinita… Economistul Daniel Cazangiu… probabil absolvent al Spiru Haret sau al vreunui curs online…
July 21st, 2009 at 12:36 pm
@bibliotecaru
Scrieti dumneavoastra:
“Vine o firmă, plăteşte raportul geodezic, cercetarea, stabilirea zăcământului… cheltuielile de înfiinţare a exploatării, utilajele, toate cheltuielile conexe, inclusiv salariile oamenilor…”
Pai tocmai asta-i spilul, se creaza locuri de munca. De aia si guvernele tarilor puternic dezvoltate au pompat bani in infrastructura in aceasta perioada de criza.
si apoi continuati:
“…şi, după ce face toate acestea, după ce-şi asumă riscul de a cheltui un porcoi de bani fără să găsească nimic concret, dă şi o redevenţă statului român din ce exploatează”.
nu pot sa fiu decat putin caustic vis-a-vis de afirmatia dumneavoastra, saracele firme implicate in exploatarea petrolului, tare se mai chinuie!
July 21st, 2009 at 1:31 pm
@ bogdan misaila
Eu încercam să vă fac să înţelegeţi că, de obicei, există nişte cheltuieli iniţiale foarte mari, poate sute de milioane de euro, poate un miliard chiar, bani care sunt riscaţi, pentru că resursa ar putea fi prea mică, sau prea “rarefiată” pentru a fi rentabilă, caz în care acei bani sunt pierduţi de firma care investeşte şi apoi nu poate emite nici o pretenţie de la statul român. După ce totul este gata, abia apoi încep să se scoată bani din exploatare. Eu nu-i plâng pe cei care investesc în astfel de concesionări, este evident că au profit din asta, altfel ar sta acasă. Trebuie însă să spun că înţeleg, din punctul de vedere al statului, nevoia de a concesiona resursele, iar din punctul de vedere al firmelor, concesiunea nu este tocmai un cadou.
July 21st, 2009 at 1:41 pm
@bogdan misaila spune:
“TOT ceea ce rezulta din exploatarea resurselor naturale ar trebui sa fie gestionate/controlate de stat.”
Pentru a elimina statul din economie s’a facut o asazisa revolutie. Ce facem, ne intoarcem la 11 iunie 1948 ?
July 21st, 2009 at 3:02 pm
@Biblio
Constat ca “economistii” nostri dau retete pentru iesirea din criza, fara macar sa cunoasca “definitia” crizei economice. Din cele 22 de puncre, doar “impozitul forfetar”, ca masura luata de guvern pentru iesirea din criza, are ceva in comun cu criza economica, restul fiind doar practici pentru un climat economic sanatos, chiar daca multe puncte din expunere sunt de origine socialista, neaplicabile intr’un sistem economic de piata….Si ne mai intrebam de ce economia romaneasca nu merge…….
July 21st, 2009 at 4:00 pm
@Katrina
Acum vreo 6 luni ascultam la radio BBC un comentariu al unui specialist din economie de pe Wall Street. In esenta, tipul zicea ca toata lumea de pe Wall Street recunoaste ca noul sistem arata si “miroase” a socialism insa nimeni nu are curajul sa pronunte termenul.
Altfel spus, Katrina, doar ca un punct de expunere ar putea fi de “origine socialista” nu ma convinge ca fiind nefunctional/invechit/nerentabil si in nici un caz nu inseamna ca este neaplicabil in economia de piata.
July 21st, 2009 at 4:02 pm
@Katrina
.
In Taiwan, statul detine monopolul asupra trei produse:
energia,
petrolul si
orezul
July 21st, 2009 at 4:09 pm
@ Katrina
Aveţi dreptate.
Cu atât mai mult aveţi dreptate cu cât România pare să fi trecut de o “banală” criză şi se pregăteşte de o adevărată depresie cronică, atât la nivel economic, dar şi la nivel social. Presiunea care apasă astăzi pe populaţie, atitudinea total indolentă a liderilor politici care par să nu priceapă ce se întâmplă de parcă ar conduce România aflaţi în concediu de odihnă undeva la umbra unor cocotieri, se acumulează cu repeziciune până ce totul va irumpe, în lipsa unor dovezi certe de profesionalism şi maturitate, cu o deosebită violenţă, într-o atitudine anti-politică a populaţiei, asemănătoare cu momentul revoluţiei. În acest moment criza politică, dezvoltată pe fondul neprofesionalismului celor care ne conduc, este un moment de pericol mult mai mare pentru România decât căderea economiei mondiale. Dacă nu este foarte atentă, dacă nu-şi sacrifică structura de interese, clasa politică se va prăbuşi în curând, poate chiar cu ocazia votului pentru preşedinte.
July 21st, 2009 at 8:55 pm
@Biblio
Daca facem o analiza atenta a situatiei economice, Romania este in criza economica dintotdeauna, daca stam sa analizam comportamentul cumparatorului roman pesimist, fara educatie de “cumparator”…..Unde mai pui ca pana si Curtea Constitutionala s’a exprimat, si considera ca plata salariilor in conturi bancare, cica, incalca dreptul la proprietate si micsoreaza salariile muncitorilor:
http://www.ziua.net/news.php?data=2009-07-21&id=33826
Adica in America de Nord, unde nu poti fi platit cash, incalca drepturile omului ? Judecatorii de la CCR care au dat asemenea verdict, ar trebui destituiti in cel mai scurt timp, pentru incompetenta si subminarea intereselor guvernului.
July 22nd, 2009 at 11:39 am
@ Katrina
Criza înseamnă o dificultate temporară. România nu este nici astăzi într-o criză economică, pentru că economia este în dificultate din cauze care nu ţin de procesele economice al României, ci doar ca răspuns-reacţie la o criză socio-politică venită pe substratul crizei mondiale. Faptul că România şi românii “îşi iau ţepe” de mii de ani, nu implică o criză continuă, doar un “bad karma”.
Relativ la CCR… aici este vorba că angajatul pierde bani, anume comisionul băncii, fără să poată alege să nu piardă bani. Eu nu ştiu cum este în America, totuşi la noi cardul bancar şi bancomatul sunt încă un fel de gadgeturi. Gândiţi-vă ca se face o plată pe card a unui consilier din Consiliul comunei Almaşul Mare, judeţul Alba. În Statele Unite nu există sate sau comune ci doar orăşele, orice localitate are o instituţie bancară de unde poate opera un card. Gândiţi-vă însă că un consilier din Almaşul Mare se duce în birtul din comună şi vrea să plătească cu cardul… l-ar râde şi găinile din faţa birtului. Omul are bani pe card dar nu-i poate folosi pentru că nu poate achita cu cardul. Ce poate face? Poate merge până în oraşul învecinat, Zlatna (acolo au bancomate băncile Carpatica şi Transilvania), şi scoate toţi banii de pe card pentru a-i putea cheltui. Mai mult, marea majoritate a celor care primesc salariile pe card îi transformă în secunda 2 în cash. Şi atunci, ce rost are? Numai pentru ca să încaseze banca un comision? Principalul avantaj al unui card de credit este că nu mergi cu bani la tine, dar dacă nu-l poţi folosi la plată, unde mai este avantajul? Ce spune CCR? CCR spune că salariatul ar trebui să poată cere bani cash, dacă vrea.
July 22nd, 2009 at 4:01 pm
@Katrina,
Nationalizarea resurselor naturale e tot aia cu nationalizarea economiei? Asa o fi, ca prea o spuneti cu foc! In “lumea mea”, nationalizarea resurselor inseamna…….. nationalizarea resurselor si atat.
July 22nd, 2009 at 8:10 pm
Resursele naturale nefiind rezultatul muncii cuiva este incorect sa fie in prpprietate privata ci doar in arenda sau concesiune. Ce ar fi daca cineva s-ar face proprietar pe aer sau pe nori sau pe oceane etc.?
Dar in stadiul de mamifere cerebralizate cu computer, in care se afla inca majoritatea regnului uman, nu se va intelege ce spun eu.
July 24th, 2009 at 7:16 pm
@all
Va multumesc pentru sinceritate. Sunt convins ca ceea ce ati scris reprezinta punctul vostru de vedere, exprimat cu intentii bune si care reflecta gradul de educatie al fiecaruia. Ma asteptam la comentarii mult mai haotice, mult mai pline de nuante si “pareri” (in care romanii sunt experti). Apreciez faptul ca ati comentat pe marginea articolului meu din dailybusiness.ro . Asta dovedeste ca in Romania oamenii au inceput sa-si puna intrebari. O continuare fireasca ar fi abordarea unei laturi constructive in gandire, dar probabil, mai trebuie sa mai treaca ani buni pana atunci.
@ Andreea
Un demers interesant, care necesita muuulta rabdare. Spor!