Volatilitatea preturilor la alimente a deschis robinetul promisiunilor electorale. In primele cinci luni ale anului 2009, preturile de consum la alimente au crescut cu 5,36%, ca medie armonizata, fata de media primelor cinci luni ale anului 2008 (comparativ cu 9,88% in aceeasi perioada a anului 2008 fata de primele cinci luni ale anului 2007). Acceptarea propunerii PSD si PC care pretinde ca ar conduce la micsorarea preturile la alimentele prin diminuarea taxei pe valoare adaugata pentru alimentele de baza la 5% cred ca nu este oportuna in Romania. Vedeti sectiunea I pentru argumente contra si sectiunea II pentru argumentele pro. Propunerea PSD este insa conforma cu directivele europene in domeniu (detalii in sectiunea III).
I. ARGUMENTE impotriva diminuarii cotelor TVA la alimentele de baza:
- Aprig dezbatuta in statele membre, semnificatia sa in Romania prinde un cu totul alt contur si nu cred ca isi va arata efectele pozitive la care aspira abordarea teoretica. Nu cred ca producatorii vor reduce preturile cu diferenta de TVA (de fapt, nu le vor reduce deloc), in timp ce bugetul va pierde banii pe care conteaza cel mai mult.
- Chiar si in ipoteza unui efect benefic temporar asupra preturilor, orice majorare a pretului la utilitati, materii prime şi alte consumurile materiale va fi reflectata in intregime de producatori in pret, reducerea de TVA oferindu-le o marja suplimentara.
- Hatisul fiscal romanesc nu trebuie complicat si mai mult. Problemele noastre de fond raman disciplina fiscala si resursa umana slab pregatita si dezinteresata din organismele de control. Reducerea selectiva a TVA la produsele alimentare se va traduce repede intr-un sistem coruptibil de incadrare si rambursare a TVA si in marje superioare ale profiturilor furnizorilor si ale supermarketurilor. Se stie ca acest canal constituie o sursa majora de fraudare a veniturilor statului. Curtea de Conturi reclama adeseori acelasi lucru.
- Sistemul fiscal romanesc este in prezent net favorabil cresterii veniturilor personale, consumului si investitiilor, comparativ cu alte state europene.
- Piata romaneasca agricola si de desfacere a produselor alimentare este lipsita de claritate, transparenta si de distributie echitabila a profiturilor intre producatori, distribuitori si comercianti. Aici gasim solutia de fond si nu in reducerea TVA pentru reglarea preturilor excesive.
- Consumatorul nu va resimti efectele pozitive, iar producatorii locali sau agricultorii nici atat. Lipsa transparentei pietei de produse agro-alimentare favorizeaza praticile neloiale, inca nesanctionate. Cele mai bune conduite in materie sunt redactate doar pe hartie. Preturile la agricultori si fermieri sunt in continuare de 3-8 ori mai mici decat la consumatorul final. Cel putin in cazul painii, exista o pronuntata evaziune şi economie neobservata, care poate creşte daca se va institui obligatia reducerii pretului corespunzator reducerii TVA.
- Vigilenta bugetara este usor sacrificata in aceasta cursa electorala. Instinctul politicienilor pentru gestionarea instabilitatii preturilor la alimente precipita reactiile aparent in favoarea electoratului si devoreaza fara scrupule ratiunea economico-sociala. Veniturile bugetare se reduc undeva intre 0,4% si 0,8% din PIB, in functie de conditiile impuse in scenariile de calcul. Adeptii reducerii TVA propun ca fondurile necesare pentru a acoperi pierderile de venituri sa fie obtinute prin cresterea cu 50% a nivelului accizelor pentru iahturi, alte nave si ambarcatiuni pentru agrement, avioane si elicoptere de uz privat, prin cresterea accizelor la tigarete si tutun, confectii din blanuri naturale, articole din cristal, produse de parfumerie, arme de vanatoare – altele decat cele de uz militar – si la bijuterii din aur, dar nu s-a facut o analiza detaliata in acest sens. Atractive in aparenta, masurile vor accentua povara fiscala in domenii inca nedezvoltate suficient in economia romaneasca si vor induce noi presiuni inflationiste prin cresterea accizelor la tigari, fara a lua in calcul ca ele nici macar nu duc la acoperirea pierderilor de venituri rezultate din reducerea TVA-ului.
- Se stie ca mecanismul ajutorului de stat pentru persoanele fara venituri sau cu venituri foarte mici a devenit un instrument coruptibil. De pilda, in unele primarii (e.g. sectorul 5 din Bucuresti) numarul persoanelor asistate social a crescut de cateva ori in ultimii trei ani, pe criterii aberante si oculte, deformand grav realitatea si eludand spiritul legilor.
- Romania beneficiaza de stocurile de interventie europene de produse alimentare, conform evaluarilor nevoilor proprii ale statelor membre, in favoarea persoanelor cele mai defavorizate. Comisia Europeana a aprobat pentru anul 2008 peste 24 milioane de euro, iar pentru anul 2009 peste 20 milioane euro in acest scop, dar gestionarea corecta a distributiei acestor produse agro-alimentare devine iarasi o problema administrativa si un instrument electoral (sectiunea IV).
- Avertisment: Deficitul bugetului de stat! Derapajele ar fi semnificative şi riscam sa avem un deficit bugetar semnificativ peste 5 la suta din PIB. Carui interes serveste, asadar, aceasta masura? Raspunsul e simplu: celor care stiu sa fraudeze statul si cred ca ei nu sunt putini.
II. Argumente pro reducerii TVA la alimentele de baza
- Produsele paine, carne de pasare şi lapte au un coeficient de ponderare de 10,57% in total marfuri şi servicii. S-a luat in calcul numai pozitia „paine” fara „produse de franzelarie” şi „specialitati de panificatie”. Pentru o reducere de TVA de la 19% la 5%, impactul teoretic al reducerii creşterilor de pret este de 1,2% in luna in care se aplica masura. Aceasta reducere se va putea reflecta in inflatia calculata decembrie/decembrie an anterior (de exemplu: pentru anul 2010, inflatia la sfarşitul anului se va reduce de la 3,5%, la 2,3%), cu doua conditii:
- piata sa reactioneze corect la acest stimulent;
- sa nu creasca compensatoriu accizele la celelalte bunuri de lux.
Evaluarile Comisiei Nationale de Prognoza lanseaza doua scenarii cu privire la impactul asupra inflatiei:
- data de incepere a reducerii TVA – 1 ianuarie 2010 ar diminua rata inflatiei ca medie anuala de la 3,5% la 2,3%.
- data de incepere a reducerii TVA – 1 iulie 2010 inflatia ca medie anuala s-ar reduce de la 3,5% la 2,9%.
- Cu totii platim indirect taxa pe valoare adaugata la produsele pe care le consumam. Cele mai afectate de cresterea preturilor la alimente vor fi gospodariile cu venituri foarte mici, unde ponderea alimentelor se ridica la 60-80% in cosul de consum. Insa aceste nevoi sunt similare tuturor persoanelor, indiferent de nivelul veniturilor. Incidenta masurii de reducere a TVA s-ar repercuta in egala masura asupra consumatorilor cu venituri mari, medii si mici. Jocul echitabil al pietei libere ramane nedistorsionat. Bucuria va fi insa semnificativ mai mare in cazul coanei Tanta decat in cazul lui Patriciu. Masura ar fi salutara, in conditiile reducerii sau stoparii cresterii preturilor in urma unei astfel de relaxari fiscale.
III. Reducerea TVA la alimentele este conforma cu directivele europene
Reducerea TVA la produsele agro-alimentare la alimentele de baza la 5% – paine, carne, lapte, ulei vegetal, zahar este conforma cu politica europeana care accepta derogari de la ratele standard ale TVA in baza Directivei 2006/112/EC din noiembrie 2006. Regulile de baza pe care s-au construit articolele 93 – 130 si anexele III si IV la metodologiile de aplicare a cotelor reduse si hiper-reduse la TVA sunt:
- Cota standard de TVA la bunuri si servicii nu trebuie sa fie mai mica de 15%;
- Statele membre pot avea doua sau chiar trei cote reduse de TVA, care sa nu fie mai mici de 5%, pentru o lista restrictiva de produse si servicii (anexa III). De pilda, Romania aplica cote reduse de TVA la 9% la produse farmaceutice, echipamente medicale pentru persoanele cu dizabilitati, carti, ziare, periodice, servicii culturale si cazare hoteliera.
- Cotele hiper-reduse de TVA pot fi acceptate in conditii specifice pentru sectoarele intense in forta de munca (anexa IV). Este de pilda cazul Spaniei, Italiei, Lituaniei, Irlandei sau al Poloniei (in ultimul caz doar pentru produsele agro-alimentare neprelucrate) cu cote reduse de TVA la produsele agro-alimentare, intre 3 si 5%.
- O estimare simplista a corelatiei pozitive intre TVA redus la alimente si dinamica preturilor in statele membre este puternic infirmata de realitatea pietei si a mixului fiscal.
- Pe de o parte, Franta aplica cota redusa de 5,5% la alimente, dar a cunoscut preturi mai efervescente decat in Romania. Sa nu mai vorbim ca economia franceza nu ar trebui sa constituie un model pentru Romania.
- Pe de alta parte, statele care au reusit sa absoarba mai eficient socurile preturilor internationale au cote reduse de TVA la alimente, dar si poveri fiscale mult mai mari pe veniturile personale. Factorii explicativi sunt mult mai variati, iar corelatia TVA redus – ritmuri de crestere a preturilor la alimente nu este suficienta.
Realitatea Romaniei celor multi este cu totul alta, cum bine spuneau si comentatorii de la Concursul de criza:
- Tara unde bancile au cele mai mari si mai multe comisioane si cele mai mari dobanzi la credite. Locul unde datorita lipsei de reglementari, bancile, supermarketurile etc., fac cel mai mare profit. De obicei nu platesc taxe sau le platesc in alta parte/tara.
- Tara in care supermarketurile au cele mai multe comisioane si dicteaza preturile autoritar.
- Tara in care benzina, motorina, gazele, apa, sunt scumpe, desi avem resurse proprii. Redeventa pentru exploatarea petrolului, apei, etc. este una din cele mai mici din lume.
- Tara cu cel mai scump kilometru de autostrada, dar de calitate proasta.
- Tara cu cele mai multe taxe si impozite, chiar daca situatia s-a imbunatatit eforturile raman inca insuficiente.
IV. Hotărârea Guvernului nr. 600/2009 privind stabilirea beneficiarilor de ajutoare alimentare care provin din stocurile de intervenţie comunitare destinate categoriilor de persoane cele mai defavorizate din România
Pentru exerciţiul financiar al anului 2009, Comisia Europeană a adoptat în 2008 Regulamentul (CE) nr. 983/2008 al Comisiei de adoptare a planului de repartizare către statele membre a resurselor imputabile exerciţiului financiar 2009 pentru furnizarea de produse alimentare din stocurile de intervenţie persoanelor celor mai defavorizate din Comunitate, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene L 268 din 09.10.2008.
Prin acest Regulament se finanţează, din Fondul European de Garantare Agricolă, din finanţarea aferentă exerciţiului financiar al anului 2009, Planul de furnizare a produselor alimentare către persoanele defavorizate din România, denumit în continuare Plan, în valoare totală de 28.202.682 Euro (20.262.000 Euro pentru achiziţia de produse pe piaţa comună – făină şi 20.000 tone zahăr din stocurile de intervenţie comunitare din Slovacia).
Criteriile de eligibilitate în vederea identificării persoanelor defavorizate, beneficiare ale acestui Plan sunt: beneficiarii de venit minim garantat, şomerii indemnizaţi, pensionarii de asigurări sociale de stat şi agricultori cu o pensie de până la 400 lei/lună, persoanele cu handicap grav şi accentuat neinstituţionalizate.
Pentru implementarea planului, consiliile judeţene şi consiliul general al municipiului Bucureşti sunt responsabile cu depozitarea şi distribuirea ajutoarelor alimentare. Cheltuielile aferente acestor activităţi sunt decontate, pe bază de documente justificative, din bugetul MAPDR, reprezentând cheltuieli neeligibile FEGA, derulate ca şi cheltuielile de prefinanţare, prin APIA.
Loading ...
Personal nu cred ca este bine sa se reduca cota TVa la alimente.
Daca este o problema cu anume categorii defavorizate si desigur ca este, sa fie acelea ajutate punctual si nominal.
*aici va sustin ! vrajeala electorala ! (scot astia bani si din incalzirae globala
))
-in 2 saptamani inventeaza baietii de la supermarket ceva si cresc preturile .. (de pilda creste euro=creste pret ..)
(nu stie lumea ce preturi sunt la bursele de grau cafea etc ..) dar impozitati luxul !!!…
(e off topic dar citesc ziarele zilnic ..)(ce viseaza unii…)
*marirea timpului de lucru nu e masura anticriza ci va duce automat la cresterea somajului ….
-un mix de legi va duce la un program de lucru la care nici ceausescu nu indraznea sa viseze ..
nu mai vorbim de plata , sa tot fi patron in romania ….
http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/859726/Sambete-libere-doar-cu-bilet-de-voie/
-asta e tara doamna (de pilda in paza/santiere se lucreaza circa 260 de ore pe luna ptr 8/16 milioane ..)
sincer stupefiat si dezolat …(am spus acum 3 zile ca se coace ceva ….)
-ps1 chiar nedocumentat articolul are un talc …..
-ps2 la televiziunea de garsoniera sau a poporului nu am retinut exact titulatura se dau vreo 5 milioane pe luna la palmasi in timp ce ‘fratii tribuni’ nu mai pribidesc sa schimbe masinile barcile elicopterele …. pai ar cam trebui impozitati !
Daca se reduc taxele si nu scad preturile insemna ca nu exista concurenta . Daca nu exista concurenta exista probabil fie carteluri fie monopol. Sa renuntam la a micsora taxele la alimentele de baza din cauza lipsei concurentei nu e OK. Sa facem concurenta si sa vedem ce sta in calea ei. N-am inteles de ce trebuie sa luam faina din Slovacia. Aia din Romania ce are?
N-am nimic impotriva in a ajuta punctual cei ce au nevoie. America da de mancare la 28 de milioane de oameni garantat, fara limita de timp am impresia bazat pe venitul ce il au. Noi de ce nu putem?
Nici eu nu cred că este o soluţie reducerea TVA, nici la alimente şi nici la orice altceva, mai ales că această soluţie fiscală nu încurajează în nici un fel producătorul autohton fiind o soluţie egal aplicabilă atât producătorul român cât şi celui extern. Eu cred că mai corectă este o facilitate fiscală pentru producţia agro-alimentară autohtonă, prin subvenţii, prin scutirea temporară de impozite pe profit la anumite produse.
România are 40% din terenuri necultivate pentru că nu este foarte rentabil să le cultivi. Este mai rentabil importul de produse pe care statele vecine, şi mai puţin vecine, le subvenţionează. Acordând şi noi subvenţii pentru activitatea agricolă (şi nu direct pe produse), producţia internă va creşte, echilibrând balanţa comercială şi ieftinind produsele agro-alimentare prin cantitate şi calitate. Nu este foarte complicat, o discuţie cu agricultorii care apar în mod obişnuit pe la Viaţa Satului sau Ferma, oameni pe care ministrul Agriculturii îi cunoaşte în mare parte. În principiu cred că ar fi nevoie de un ajutor la sămânţa selecţionată (ţăranul român foloseşte îndeobşte sămânţa din producţia de anul trecut, şi caracteristicile de selecţionare se pierd în doi sau trei ani), achiziţia de mică şi mare mecanizare, irigaţii, depozitare, eliminarea intermediarilor la achiziţie.
Întâmplarea face că urmăresc deseori emisiunile legate de agricultură şi sunt deosebit de interesante. Sunt absolut convins că dacă cei care fac programele prin ministerul Agriculturii ar vorbi mai des cu agricultorii, multe soluţii s-ar găsi. Ceea ce vreau să spun este că, în covârşitoarea majoritate a cazurilor, investiţia în utilaje, de orice tip ar fi ele, de la semănătoare şi combină la instalaţie de muls, ajung la final să producă profit. Astăzi, de exemplu, l-am ascultat pe un profesor de la Fundulea vorbind despre grâu. Domnia sa spunea ceva interesant, anume că cercetarea lor a ajuns la concluzia că un anumit soi de grâu (Boema, specia Triticum Estivum) este mai puţin sensibilă la secetă şi se adaptează mai bine noilor schimbări climatice. Poate că agricultorii ar trebui să ştie toate aceste lucruri, evident, fiecare cu soluţia optimă pentru zona lui. De aceea ar fi benefică dezvoltarea unui sistem de Institute Cercetare – Dezvoltare Agricolă (multe există deja) în scopul ameliorări soiurilor de plante agricole şi producerii de sămânţă selecţionată şi, în cealaltă dimensiune agricolă, în scopul ameliorării raselor zootehnice, toate coordonate ştiinţific de un Institut central. Din câte ştiu eu, conform HG nr. 1.882/2005 privind înfiinţarea unor institute naţionale de cercetare-dezvoltare agricolă, astfel de instituţii au statutul de entitate de drept public, cu finanţare extrabugetară, adică, cu alte cuvinte, ele nu primesc nici un ban de la guvern, prin atribuire directă, deşi sunt “de stat”, finanţarea realizându-se din venituri proprii obţinute prin contracte, prin valorificarea rezultatelor cercetării şi a produselor obţinute prin cercetare. Poate că ar fi o idee de relansare a agriculturii. Asta dacă tot veni vorba… nu pentru concursul cu cina.
“medie armonizata” ?
stiu ca am terminat acum multi ani o facultate de matematica dar sincer n-am auzit de aceasta medie, ori am un lapsus imens, ori s-a schimbat intre timp matematica 
Sunt unele argumente la limita simtului comun (bunului simt) dar oare cine-i de vina pentru faptul ca o reducere a TVA nu se va reflecta prea curand in buzunarul cetateanului ? Sau cine-i de vina pentru indisciplina fiscala ? Stiati de faptul ca un control de la Garda Financiara se finalizeaza, indiferent cat de impecabila ar fi situatia, se finalizeaza cu o amenda de minim 1.000 lei ? Credeti-ma ca n-am gasit pana acum o firma care sa fi scapat de a fi amendata de garda financiara indiferent cum se prezenta situatia in urma controlului (daca nu gasesc nimic concret se leaga si de faptul ca nu-i sters praful pe dosare). Ori in conditiile in care un organ de control se preteaza la abuzuri in serviciu, evaziunea fiscala e, printre altele, o consecinta a atitudinii legiuitorului si a unei fiscalitati impovaratoare… Statul inca e destul de naiv sa creada ca da lovitura cu taxe si impozite sufocante de la bunii platnici, cand de fapt ar putea miza pe ideea de a aduna mai putin (luat individual) de la mai multi…
Alter Ego Blog,
Ai cam uitat matematica: e o medie aritmetica, o medie geometrica, o medie ponderata etc. si, incredibil, mai e si o medie armonizata. Eu nu am facut facultatea de matematica, dar am fost olimpica nationala in liceu
. Indicele armonizat al preturilor de consum (lb. engleza HICP) = indicele de preturi de consum (IPC) a carui metodologie a fost armonizata intre tarile din Uniunea Europeana; pe baza acestui indice se determina rata inflatiei in zona euro si obiectivul de inflatie al Bancii Centrale Europene. IPC = media ponderata a preturilor curente pentru un cos de bunuri si servicii, reprezentative pentru consumul populatiei. Pretul fiecarui bun este ponderat in functie de importanta sa. Indicele reflecta o imagine statica asupra preturilor la un anumit moment. In timp, cresterea preturilor la bunuri si servicii face ca acest indice sa se majoreze. Acest indicator este folosit pentru a calcula inflatia.
Sunt cateva tipuri de medie dupa stiinta din Google(desi am fost si eu olimpic cred ca mediile se aprofundau mai mult la ASE si pe la fizica in prelucrarea datelor de observatie) si anume:
- Media aritmetica
- Media patratica
- Media geometrica forma simpla sau
- Media armonica ponderata
- Media cronologica
PS.
Referitor la ce spune dra Vass ref laIndicele armonizat al preturilor de consum (lb. engleza HICP) = indicele de preturi de consum (IPC) a carui metodologie a fost armonizata intre tarile din Uniunea Europeana va recomand spre aprofundare:
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2007-03-01/rata-inflatiei-cum-iesim-din-capcana-confuziilor.html
Dra Vass: Sper sa fie corect ce scrie acolo?
ion adrian,
Este corect. Mersi pentru link-ul de pe 9am.
Dra Andreea,
Nu am incotro, caci vad ca nu functioneaza rubrica Contact. Nu doream sa postez pe blog fiind o chestie care nu-i priveste pe altii, si nedorind in nici-un fel sa-mi semnalez textele, nefiind insa desigur ceva secret. Asadar vreau sa spun ca mi-am permis sa dau de exemplu acest brainstorming de aici, la finele unui articol politic, de ieri 2009.07.19 la ora 12:45, de pe blogul PDL la care vad ca este si aici un link.
Ce-mi plac mie certurile ştiinţifice…
Dacă mi se permite o scurtă intervenţie de mediere (aş fi bun de preşedinte
).
Armonizată nu este acelaşi lucru cu Armonică. Termenul armonizat nu ţine de teoria matematicii ci de teoria muzicii şi de… temperare.
Domnul Alter Ego Blog, în timpul facultăţii de matematică, probabil că a parcurs câteva capitole despre teoria undelor, un domeniu care implică un instrument matematic foarte complex şi îşi mai aduce aminte despre simple noţiuni ca lungime de undă, perioadă, frecvenţă… Ei bine, în muzică există o întreagă teorie de formare a notelor şi gamelor prin compunerea oscilaţiilor, obţinând anumite frecvenţe, calculul armonicelor… Teoreticienii muzicii s-au lovit însă de o problemă. Această problemă o numim astăzi spunând că re diez nu este acelaşi lucru cu mi bemol. Atunci când cânţi la vioară, un instrument netemperat, nu e o problemă să faci diferenţa dintre re diez şi mi bemol, pui pur şi simplu degetul un pic mai alături, ce te faci însă la pian, unde ai o singură clapă şi pentru diez, şi pentru bemol…? Pe vremea când s-a inventat clavecinul, clapa neagră a pianului s-a pus exact la mijloc, între cele două frecvenţe… şi totuşi nu suna foarte bine… şi aşa s-a inventat pianul, ce purta numele de clavecin bine temperat.
Cam aici se explică termenul de armonie. Sunt sunete care pot construi un sunet complex total plin de armonie sau, dimpotrivă, dizarmonic, cacofonic chiar…
Ce este cu acest Indice armonizat al preţurilor de consum… Indicele preţurilor de consum reprezintă o medie ponderată a preţurilor de la un moment dat pentru un “coş de bunuri şi servicii”, pe care “savanţii” îl consideră reprezentativ. Ei bine, aceste produse sunt importante, dar nu la fel de importante. În consecinţă preţul fiecărui bun are o anumită pondere în funcţie de importanta sa… de unde şi media ponderată. De ce se face acest lucru? Simplu. Pentru că preţurile nu cresc/scad toate în acelaşi timp şi cu acelaşi procent încât să spui că dacă preţul laptelui a crescut cu 10% şi inflaţia a crescut cu 10%. Stabilind deci o astfel de medie, se poate stabili cam cum simte populaţia scumpirile de pe piaţă. În consecinţă inflaţia se calculează prin intermediul acestui indice.
De ce este indicele preţurilor de consum şi armonizat? Nu pentru că se face un calcul matematic asupra lui, ci pentru că specialiştii ţărilor europene s-au întâlnit, au pus pe birou fiecare coşul lui şi au negociat un coş comun tuturor, ca să nu umble fiecare cu un indice de inflaţie propriu, care înseamnă altceva şi are o valoare proprie, şi pentru a ajunge la un singur indice al Băncii Centrale Europene pentru întreaga zonă EURO.
Este adevărat, nu am spus nimic în plus… dar ce frumos am povestit…
Doamna Vass, trebuie spus că şi domnul Alter Ego Blog are dreptatea lui. Nu este vorba despre o “medie armonizată”, pentru că nu există o formulă de calcul a unei medii, ci de o “mediere armonizată”, pentru că s-a stabilit un coş comun.
Domnul Alter Ego Blog a vrut să fie un pic răutăcios, doamna Vass a răspuns tăios… uite aşa ne pierdem noi liniştea lovindu-ne unii pe alţii pentru lucruri mici.
Am o dedicaţie pentru domniile voastre, un dar de împăcare:
http
www
trilulilu.ro/DMG60/ec9386c2db82fe?video_google_com=
Verse
Things have come to a pretty pass
Our romance is growing flat,
For you like this and the other
While I go for this and that,
Goodness knows what the end will be
Oh I don’t know where I’m at
It looks as if we two will never be one
Something must be done:
Chorus – 1
You say either and I say either, You say neither and I say neither
Either, either Neither, neither, Let’s call the whole thing off.
You like potato and I like potahto, You like tomato and I like tomahto
Potato, potahto, Tomato, tomahto, Let’s call the whole thing off
But oh, if we call the whole thing off Then we must part
And oh, if we ever part, then that might break my heart
So if you like pyjamas and I like pyjahmas, I’ll wear pyjamas and give up
pyajahmas
For we know we need each other so we , Better call the whole off off
Let’s call the whole thing off.
Chorus – 2
You say laughter and I say larfter, You say after and I say arfter
Laughter, larfter after arfter, Let’s call the whole thing off,
You like vanilla and I like vanella, You saspiralla, and I saspirella
Vanilla vanella chocolate strawberry, Let’s call the whole thing off
But oh if we call the whole thing of then we must part
And oh, if we ever part, then that might break my heart
So if you go for oysters and I go for ersters, I’ll order oysters and cancel
the ersters
For we know we need each other so we, Better call the calling off off,
Let’s call the whole thing off.
Chorus – 3
I say father, and you say pater, I saw mother and you say mater
Pater, mater Uncle, auntie, let’s call the whole thing off.
I like bananas and you like banahnahs, I say Havana and I get Havahnah
Bananas, banahnahs Havana, Havahnah, Go your way, I’ll go mine
So if I go for scallops and you go for lobsters, So all right no contest we’ll
order lobseter
For we know we need each other so we, Better call the calling off off,
Let’s call the whole thing off.
Ei hai, mai am una… că nu dau de la mine
http
www
trilulilu.ro/kelly_family/f9b7d357973725
Cum spunea bunicu’… dar asta altă dată.
e clar si evident… reducerea TVA nu va duce la reducerea preturilor ci doar la reducerea veniturilor la buget. compensarea cu modificarea taxelor la produsele de lux e o gluma. e de dorit sa avem un sistem fiscal cat mai simplu posibil astfel incat sa fie usor de administrat, cu un aparat birocratic redus si usor de controlat pentru evitarea evaziunii fiscale.
eu prefer o viziune liberala… nu sa ne gandim la masuri de ieftinire a alimentelor (care sa-i ajute mai mult pe cei defavorizati) si sa supra-taxam luxul (care-i afecteaza mai mult pe cei mai avuti) astfel incat sa incercam egalizarea paturilor sociale ci sa stimulam crearea de locuri de munca suficient de bine platite astfel incat sa nu mai avem categorii defavorizate.
@ Andreea Vass
Numai ce am vorbit despre cambie că cei de la guvern s-au şi gândit la soluţia similară cu “Biletul la ordin”. Ce pot să spun? Sunt mulţumit de operativitate.
Deci pana la urma nu e nici o medie armonizata… ci indice
Voi discuta pe rand “ARGUMENTE impotriva diminuarii cotelor TVA” pe care le sustii:
Aliniatul I: “Aprig dezbatuta….” (“Nu cred ca producatorii vor reduce preturile”)
Aliniatul II: „Chiar si in….” (“orice majorare a pretului la utilitati, materii prime şi alte consumurile materiale va fi reflectata in intregime de producatori in pret”)
Raspuns la ambele aliniate: Nu exista nu cred… sau cred ca…, exista in schimb date statistice care pot raspunde intr-o masura mult mai sigura decat credinta ta. Invatati sa luati decizii in politica pe baza datelor si nu a credintelor (indiferent de partid)
Aliniatul III: “Hatisul fiscal romanesc nu trebuie complicat si mai mult.” HA, ha ,ha, dati o gramada de legi care complica pe zi ce trece tot ce este in jurul nostru. Te apuca grija ca o sa apara un rand in plus in legislatie? Ceva de genul: „TVA-ul la alimentele x, y, z, va fi de 5%, de la data ….” (se intelege ca aveti destui juristi care vor scrie o intreaga pagina pe aceasta tema).
Nu uita sa ne transmiti raspunsul juristilor referitor la legalitatea masurii care a castigat saptamana trecuta (munca somerilor). Se misca cam greu….
„Problemele noastre de fond raman disciplina fiscala si resursa umana slab pregatita si dezinteresata din organismele de control” – Serios ? Poate ar trebui sa discutam despre metode de selectie, evaluare si motivare ???? Ah, am uitat, la voi se selecteaza pe criterii de rudenie, se evalueaza la fel si se motiveaza prin sisteme care nu sunt legate de performante (normal – care performante?).
Aliniatul IV: “Sistemul fiscal romanesc este in prezent net favorabil cresterii veniturilor personale” in sfarsit suntem in acord total cu o corectie: Sistemul fiscal romanesc este in prezent net favorabil cresterii veniturilor personale… ale celor care aveau veniturile deja mari.
Aliniatul V: „Piata romaneasca agricola si de desfacere a produselor alimentare este lipsita de claritate, transparenta si de distributie echitabila a profiturilor intre producatori, distribuitori si comercianti. Aici gasim solutia” Serios? Eu vad doar prezentarea unei probleme nu a solutiei … si… ce te face sa fii atat de sigura ca aici este problema?
Aliniatul VI: „Consumatorul nu va resimti … ” “Lipsa transparentei pietei de produse agro-alimentare favorizeaza praticile neloiale, inca nesanctionate.” Din cate stiu eu practicile neloiale la care faci referire sunt neplata catre stat a diferitelor taxe si impozite. Hmmm …. pai atunci daca nu mai sunt taxe si impozite, oare … nu dispar si practicile neloiale?
Restul in zilele urmatoare. Sa nu se adune prea mult….
PS: Nu te supara, dar am fost iritat cand am citit argumentele. Vreau doar argument solide….
Problema cred ca este mult mai complexa. Ea trebuie abordata in contextul in care avem schimbari aiurea a cotelor de TVA ( vezi Prima Casa) care produc disturbari neacceptabile pentru o economie europeana. Ar fi buna o noua lege a TVA-ului care sa reglementeze mai multe transe , de 25% de exemplu pentru produsele de lux si pe ce a de 5% pentru alimente. Asa s-ar face o ajustare a incasarilor la buget si s-ar asigura si o stabilitate sociala.
Dupa parerea mea, in conditiile foarte scazute ale nivelului de trai si puterii de cumparare din Romania, mentinerea ridicata a taxelor si impozitelor impuse de stat populatiei, este o marlanie. O majorare a acestora, ma aduce in situatia de a nu avea cuvinte pentru a-mi exprima parerea. Aici in America, in privinta alimentelor, taxele se ridica foarte rar, peste 2%, multe din produsele cumparate fiind fara taxe. La tigari si bauturi alcoolice, ele difera de la stat la stat, dar pe ansamblu ele sunt destul de mari, facind pretul unui pachet de tigari sa ajunga, aici la New York la 9$, in Pennsylvania, la 5.50, iar in Delaware si Virginia, la 4.50$. Taxele impuse de stat pentru masini sunt si ele foarte mici, daca nu ma inseala memoria, in Florida, de unde am cumparat eu ultima masina, erau de 8%. O prostie de tip comunist, o gandire specific muncitoreasca, plina de ura impotriva celor bogati este si metoda haiduceasca de a supra impozita asa zisele produse de lux. Masinile, constat, ca au ramas, ca in perioada de trista amintire, tot un produs de stricta necesitate. De unde si rezultatele proaste in economie.
Continui cu comentarii la “ARGUMENTE impotriva diminuarii cotelor TVA”, asa cum am promis:
In primul rand reducerea TVA-ului sprijina toate categoriile sociale (atat saracii cat si bogatii mananca paine, carne etc.) si spre deosebire de masurile specificate de tine („mecanismul ajutorului de stat pentru persoanele fara venituri sau cu venituri foarte mici”, “stocurile de interventie europene de produse alimentare”) acestea nu pot fi atribuite „pe criterii aberante si oculte”. Prin urmare, problemele prezentate la argumentele anterior amintite (alineatele 8 si 9) nu se regasesc la o eventuala diminuare a cotelor de TVA atat prin prisma faptului ca nu se adreseaza aceleiasi categorii sociale (strict saracii= in cazurile anterioare) cat mai ales prin faptul ca acesta facilitate nu poate fi atribuita „pe criterii aberante si oculte”.
In al doilea rand (voi trata alineatele 7 si 10 impreuna, deoarece fac referire la aceeasi problema respectiv deficitul bugetar) nu este corect sa justifici oamenilor (inclusiv celor saraci) ca trebuie sa plateasca inclusiv prin cotele de TVA, pentru a intretine un numar suplimentar de 5-600.000 de bugetari peste cel normal. Pentru ca, in fapt, deficitul este dat de diferenta negativa dintre venituri si cheltuieli, iar in cadrul cheltuielilor se regasesc si cheltuielile salariale cu personalul bugetar inutil.
TVA, the FMI saw that as a solution, butt what they don’t know to do for you is controle youre markets.
In a normal way of doing business, everybody pays TVA. Butt as an Economic, its cheaper to create a firma then to pay the TVA. You think that is normal ?
You killed youre on markets, by 24 % TVA. Who wants to pay 1/4 on a product to the state ?
Its better know to export everything and buy it there with lower TVA.
So private persons get a free trip and youre internal market goes bankrupt.