Unde sa petrecem o zi de weekend minunata? Pentru cei aflati in pana de inspiratie, vin cu o propunere testata ieri: la crama de la Murfatlar. In inima unei podgorii de 3000 de hectare cu vie, te afunzi in cea mai buna placinta Dobrogeana si un vin, doua, trei, dupa puteri. Ai optiunea terasei, a restaurantului sau a cramei, dar nu rata nici lautarii sau sarmalutele in foi de vita. Pe la orele 8 seara, dupa toata giftuiala, apusul de soare are alta culoare.
Cum se ajunge? Intre Cernavoda si Constanta, inainte cu cateva sute de metri de localitatea Murfatlar, pe partea stanga in sensul de mers spre litoral, vezi un butoi mare suspendat cu semnul Punct turistic 2.
Recomandarea finala: un sofer care sa nu fie atins de emotiile lui Bachus 
)
PS: Duminica am mancat pentru a doua oara paste cu cerneala neagra de sepie si prajituri speciale din vinete cu ciocolota. Specialitati italiene de minune care au completat weekendul proaspat incheiat, la restaurantul Neptunus din Brasov. Iti pun o babetica, dar te stergi singur la final pe buze de negreata.
Loading ...
Unde, la dl Pusca?
Ion adrian,
Nu cunosc nici un domn Pusca.
Eu si familia dorim ca inainte de a pleca definitiv Romania (speram sa ne mai intoarcem aici, dar doar in vizita!), inainte de a ajunge sa facem un popas la Murfatlar, am hotarit ca weekendul viitor sa mergem 4 zile la Sarasota (Siesta Beach cu cel mai fin si alb nisip din lume!), iar catre sfirsitul anului (prea cald acum), sa mergem intr-un Disney Cruise! Nu stim daca, odata ajunsi in tara, vom mai avea ocazia sa facem toate astea, dar probabil ca ne vom putea petrece timpul orientindu-ne catre alte activitati.
Buna ziua !
Ma numesc Petru Harabagiu, sunt din Bucuresti si am o propunere atat pentru Ministerul Turismului cat si pentru Primaria Generala a capitalei.
Dupa cum se stie, majoritatea capitalelor statelor europene sunt punctele de atractie turistica nr. 1 din aceste tari, atat in statele cu vechi tarditii in turism (Franta, Italia, Spania, Grecia, Marea Britanie, Germania, Austria, tarile scandinave) cat si in statele mai noi venite in UE (Cehia, Ungaria, Sovacia, tarile baltice).
In multe din aceste tari ponderea veniturilor anuale din turism, realizate de turistii care viziteaza capitalele respective ajunge chiar pana la 40-50% din total.
La noi veniturile din turism realizate de turistii care ne viziteaza capitala anual daca ajung la 8-10% din total.
Nu credeti ca trebuie stimulat turismul si in capitale noastra ?
Intrebarea fireasca este: CUM ?
In cei 20 de ani de la Revolutie s-au pierdut multe oportunitati.
Una din ele , care mi se pare cea mai elocventa, este cedarea Casei Radio la acel grup de investitori israelieni. Pentru ce s-a cedat asa de usor de Primaria capitalei ? Pentru construirea unui super MOL care, daca in ritmul actual de construire a supermarket-urilor de mari dimensiuni din Bucuresti, va da faliment in urmatorii 5-6 ani din supra-saturarea cu oferte de acest gen si mai ales din nr. de cumparatori tot mai redus.
Nu credeti ca ar fi fost mult mai util ca acest edificiu cu o arhitectura deosebita sa fi avut alta destinatie? Spre exemplu un Muzeu National al Romaniei.
Ne pare rau ca nu avem si noi un Luvru al nostru, un Ermitaj macar, sa aratam si noi lumii in detaliu istoria noastra si cine suntem cu adevarat, ca popor. Cu siguranta ca am fi avut ce expune in acest muzeu.
Probabil cunoasteti veniturile anuale care le obtin aceste uriase muzee.
Noi avem muzeele imprestiate prin tot Bucurestiul, majoritatea neincapatoare ;i multe cu o arhitectura indoielnica.
Dar sa revin la propunerea mea.
Ce spuneti de amenajarea Dambovitei pentru navigatie pentru vase de croaziera? Macar de la Piata Unirii pana la Lacul Morii.
Am fost anul trecut intr-o excursie prin Europa si m-au impresionat croazierele pe Sena si pe Dunare la Viena si Budapesta.
Sa stiti ca nu sunt de neglijat veniturile din astfel de actiuni.
Am deja un plan de amenajare al Dambovitei petru croaziera ptr. turisti.
Daca ati fost la Strasbourg, probabil ca ati vazut acele vase de croaziera ptr. turisti care navigheaza pe raul Ile.
Cred ca astfel de vase ar fi potrivite ptr. Dambovita noastra, mai ales ca sunt joase si au o capacitate de 40-50 de locuri.
Cred, ca cu o investitie nu prea costisitoare s-ar putea realiza acest deziderat. Iar cu veniturile incasate, direct si colateral s-ar recupera in cativa ani investitia, s-ar colecta venituri substantiale la bugetul de stat si s-ar auzi in Europa si in lume de capitala noastra. Si, poate, n-ar mai fi confundat Bucurestiul cu Budapesta sau cu Sofia.
O sa va trimit un mail in care veti vedea cum poate fi traversata Piata Unirii si “barajul” de la Lacul Morii. Este vb de sistemul de canale si Roata de la Falkirk (simbolul Scotiei moderne) care atrag anual sute de mii de turisti din intreaga lume.
De ce sa nu fie si “rotile” de la Bucuresti ?
Va multumesc si va doresc o zi buna !
Cu stima,
Ing. Petru Harabagiu.
@Petru Harabagiu
“La noi veniturile din turism “realizate de turistii care ne viziteaza” capitala anual daca ajung la 8-10% din total.”
Exprimare cam greoaie, veniturile pot fi realizate de pe urma turistilor, nu de catre acestia! In rest propunerea sta in picioare, dar din pacate, nu pe picioarele ei!!! Nu cred ca musai sa copiem pe altii, sa facem ca la Viena sau ca la Paris. Putem face ca la Bucuresti, dar civilizat si cu gust.
Dr Ioan Puşcă a inventat şampania de Panciu şi a deschis Casa Vinului.
Buna seara D-na Vass,
Buna seara tuturor,
Vacanta placuta celor ce se bucura acum de ea;
Este sezonul vacantelor si poate ,e mai usor de digerat ce se intampla in jurul nostru;
As ridica un subiect care pare sa fie mult discutat,in multe comisii,si probabil fara un orizont de timp ca finalizare; legea salarizarii unice a bugetarilor;
plec de la un principiu de business american:”KISS”= keep it stupid simple
se tot discuta diferite nivele de salarizare,diferite gradatii,importanta ,etc,etc,
ca de obicei noi incercam sa inventam roata,sau daca vreti,apa calda;
suntem in UE,vrem salarii europene;
din punctul meu de vedere solutia e simpla:functionarii publici romani pot avea salarii europene,plecand de la urmatoarele:
a. Romania este membru UE;
b. Romania este o republica;
c. functionarii publici in tarile europene care se respecta au salarii transparente;
d. fiecare tara din UE are un PIB/cap de locuitor cunoscut,calculat pe baza acelorasi principii;
e.cel putin declarativ dorim sa fim coerenti si predictibili;
Mod de stabilire a salariilor functionarilor publici-de la cel mai inalt demnitar,pana la ultimul functionar public: procent din PIB/cap de locuitor
exemplu:
consider Germania republica cu cel mai mare PIB/cap de locuitor(desi eu as sugera Franta ca referinta,avand in vedere asemanarea sistemului administrativ):
tara aleasa ca referinta)
PIB/cap de locuitor= 100
salariul cel mai mare al unui functionar public(nu neaparat presedintele,ci cel mai mare)=300%din PIB(3×100)
si tot asa,pana la ultimul salariu
Romania: PIB/cap de locuitor=30
salariul cel mai mare= 300%(3×30)
si tot asa,pana la ultimul salariu
avantaje:
a. transparenta si predictibilitate
b. cointeresare a functionarilor publici de a sustine cresterea economica
se mai pot enumera si alte avantaje
dezavantaje,pentru unii:
nu le mentionez,se pot ghici usor
in fond ,orice multinationala din Romania nu isi plateste executivii ca in tara mama ci corelat cu nivelul mediu al tarii ;de ce nu s-ar aplica acelasi principiu si pentru angajatii platiti din bugetul public?
@Biblio
Champagne este o AOC, deci Pusca nu putea inventa sampania, ci cel mult vinul spumos……
@Laurentiu Radu
Ai dreptate, de ce sa facem ca altii, care au succes, mai bine facem ceva original, dambovitean, ca democratia……ca vorba aia, voi suntem romani……
@ Katrina
Aşa este. De aceea am şi spus “şampania de Panciu”. Dacă Champagne este strict legată de regiunea din nord-estul Franţei numită Champagne, cuvântul “şampanie” este definit în DEX ca “vin spumant”. Poate că nu se poate scrie pe sticlă “şampanie” sau “pregătit după metoda champenoise”, dar nu cred că este interzis şi să folosesc limba română, în speţă să spun şampanie unui vin spumant. În România se spune adidaşi la încălţămintea sport, se spune xerox la copiator… se spune şampanie la vin spumant. Asta este.
Sa va relatez cum am petrecut eu weekend – ul. Sambata am fost la cununia nepotului meu, care a fost oficiata la biserica Sf. Gheorghe vechi, cu prestatia minunata a preotului Cristian Deheleanu.
Duminica am reflectat asupra unor solutii pentru scoaterea Romaniei din Criza.
Iata rezultatul acestei analize:
“Prin lipsa de viziune si prin politica gresita de finantare, promovata în bugetul anului 2009, dezvoltarea Romaniei este împinsa accelerat catre recesiune adanca si catre un viitor incert. Este imperios necesara restructurarea relaţiilor dintre societatea civila, stiinta si administraţia publica. Actualul cadru al acestor relatii este puternic perturbat si are efecte negative asupra comunitatii stiintifice si a societatii civile, cu impact de mare risc asupra dezvoltarii societatii romanesti in ansamblul ei. Solutionarea acestei probleme se poate face cu aportul societatii civile, tinand cont de dezideratele acesteia si anume consolidarea democratiei si circulaţia ideilor, in beneficiul dezvoltarii pe termen lung a României. In contextul tranzitiei catre capitalismul democratic, societatii romanesti nu i-a fost inca propusa o viziune integratoare si de perspectiva implicand dezvoltarea prin stiinţă si tehnologie, care sa faca obiectul unui acord social. Acest acord ar putea reprezenta un „acord social al stiintei”. Existenta acordului sugereaza tratamentul privilegiat acordat comunitatii stiintifice de catre guvern. Ca bun public de consum, stiinta este o investitie in cultura si dezvoltare. Dar, pe seama ideologiei guvernamentale si a fondurilor drastic diminuate ale stiintei, constatam ca stiinta nu este considerata un bun productiv. O caracteristica majora a acordului social al stiintei ar fi existenta mecanismelor speciale, care sa asigure echilibrul responsabilitatilor, dintre guvern si stiinta. Acest echilibru ar avea in vedere atat valorile responsabilitatii guvernamentale, cat si pe cele ale autonomiei asociate unei comunitati profesionale independente. Semnificatia acordului social descrie si relatiile din interiorul comunitatilor stiintifice. Pe aceasta dimensiune, acordul social al stiintei ar putea fi perceput si ca un acord in cadrul caruia cercetatorii consimt sa se supuna unor reguli implicite, in productia cunoasterii, reguli cum sunt: acuratetea si adevarul rapoartelor asupra rezultatelor, indatorirea recunoasterii ideilor altora etc. Astfel, apartenenta la comunitatea stiintifica il lasa pe fiecare liber, dar obliga, in acelasi timp, la devotiunea idealurilor muncii stiintifice. Ideea acordului social pentru cercetatori ar fi justificarea normelor privind comportamentul profesional si suportul fundamental al auto-reglementarii. Nerezolvarea acestei probleme strategice va conduce la lipsa unei viziuni de ansamblu necesare fundamentarii politice a dezvoltarii prin stiinţa, la dereglarea procesului democratic, la dezvoltarea coruptiei in stiinta si in administratia publica, la scaderea in continuare a competitivitatii cercetarii stiintifice, cu efecte pe termen lung catastrofale asupra dezvoltarii economice si sociale a Romaniei. Alocarea din bugetul de stat, pentru activitatea de cercetare în anul 2009, a numai 0,18% PIB va conduce în mod dramatic la scaderea contributiei cercetarii la scoaterea Romaniei din criza si la asigurarea dezvoltarii sale in continuare, la compromiterea angajamentelor asumate prin colaborarile si contractele internationale, la distrugerea prin uzura fizica si morala a laboratoarelor echipate ultramodern în ultimii ani, la disponibilizarea unui mare numar de cercetatori, din care multi vor fi cei tineri. Initial, Guvernul României s-a angajat cu finantare de 0,8% din PIB pentru cercetare. In conditiile in care nici reforma cercetarii nu va fi realizata, reducerea finantarii pentru activitatea de CDI este o mare greseala politica, care va avea grave consecinte pe termen mediu si lung.
Obiectivele generale ale politicii industriale ale guvernării postdecembriste au fost:
• Creşterea competitivitatii
• Sporirea rolului cercetarii si dezvoltarii
• Promovarea unui management durabil al resurselor si protecţia mediului
• Imbunatatirea pregatirii profesionale si ocuparea forţei de muncă.
Guvernarea postdecembrista nu a îndeplinit aceste obiective, in economia nationala existand inca puncte slabe, dupa cum urmează:
- industria are inca un grad mare de concentrare in sectoare cu valoare adaugata scazuta;
- nivel redus al cercetarii-dezvoltarii si al inovarii si legatura fragila cu economia;
- cultura antreprenoriala slab dezvoltata / baza IMM slab dezvoltata;
- capitalizare redusa a IMM-urilor;
- acces dificil la finantare si la informatie in domeniul afacerilor;
- grad scazut de sofisticare al pietei;
- intensitate energetica ridicata – tehnologii învechite / costuri mari de productie (mai putin costurile cu forta de munca);
- infrastructura degradata şi insuficienta/ accesibilitate redusa in interiorul si in exteriorul tarii;
- management neadecvat al mediului (inclusiv din punct de vedere al infrastructurii);
- agricultura ineficienta (supraintensiva in munca), suprafaţa agricolă excesiv de fragmentata;
- infrastructura turistica slab dezvoltata şi marketing necorespunzător;
- adaptabilitate redusa a fortei de munca si nivel scazut al invatarii pe tot parcursul vietii;
- segment important al populatiei afectat de saracie si excluziune sociala;
- capacitate administrativa insuficient dezvoltata.
In anii de dupa revolutie, s-au acumulat mai multe esecuri guvernamentale si anume:
- Romania nu a adoptat o politica industriala bazata pe un model de dezvoltare prin stiinta si tehnologie, prin realizarea unei reale reforme a cercetarii, in scopul racordarii acesteia la cerintele economiei.
- Guvernul a facut greseala politica de a subordona cercetarea aplicativa domeniului educatiei, cand logic si firesc ar fi fost ca aceasta să fie parte componentă a domeniului industrial.
- Balbaielile autoritatilor in a fundamenta Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare, Inovare si Programele Operaţionale au condus la incapacitatea de a subventiona dezvoltarea infrastructurii de cercetare si la obtinerea de rezultate ale cercetarii nesemnificative pentru economia nationala.
- Sistemul de cercetare – dezvoltare – inovare (CDI) existent in Romania, nu este in masura sa asigure promovarea dezvoltarii industriale, datorita unor slabiciuni ale acestuia, printre care cele mai importante sunt:
● cheltuieli CDI extrem de mici, in comparatie cu tarile industrializate;
● absenta totala sau aproape totala a cercetarii – dezvoltarii in sectorul intreprinderilor, care este, in fond, principalul factor de inovare;
● fragmentarea CDI din sectorul public si insuficienta orientare a acesteia spre nevoile sectorului industrial;
● slabiciunea institutelor CDI finantate din fonduri publice;
● prioritate excesiva acordata, de unele din aceste institute, cercetarii fundamentale, in detrimentul cercetarii aplicative, fragmentarea cercetarii stiintifice, cu efect in structurarea unor mijloace nespecifice de finantare a universitatilor si sectoarelor academice;
● lipsa stimulentelor adecvate in favoarea CDI;
● gestionarea defectuoasa a fondurilor de cercetare;
● valorificarea superficiala a rezultatelor CDI;
● dotarea precara a activitatii CDI;
● lipsa unei analize periodice a corelatiei reale intre necesitatile societatii romanesti si programele prioritare ca directie de cercetare in cadrul PNCDI, astfel incat sa se asigure o crestere a ponderii proiectelor prioritare, ce se vor adjudeca prin licitatie publică si in special al celor de interes comunitar (ex. apa potabila, apa uzata, gestionarea deseurilor, poluarea aerului si solului, energia, sanatatea);
● descurajarea activitatilor de inovare prin aplicarea unor taxe exagerate in raport cu venitul inventatorilor;
● criterii de evaluare la licitatia de proiecte CDI in neconcordanta cu scopul propus si cu optiunile asociatiilor profesionale de ramura.
Consider ca se impun urmatoarele masuri urgente:
- Alocarea din bugetul de stat, pentru activitatea de cercetare 0,8% PIB.
- Elaborarea unei politici industriale nationale care sa se bazeze pe urmatoarele cerinte:
● eradicarea sistemului de coexistenta a tehnologiilor de varste diferite;
● acordarea transferului de tehnologie cu lista de „produse admise” de Uniunea Europeana;
● redistribuirea activitatilor industriale;
● cresterea randamentelor industriale si a calitatii produselor;
● stimularea investitiilor straine in activitati ce utilizeaza tehnologii de varf;
● initierea si dezvoltarea de nuclee si centre de activitati inovativ-antreprenoriale, ce utilizeaza capital intelectual si financiar romanesc sau mixt;
● asigurarea unui management strategic al pachetului de tehnologii ce se utilizeaza in redresarea industriala a Romaniei, in scopul diminuarii importului si cresterii exportului;
- Realizarea reformei sistemului national de cercetare – dezvoltare – inovare in scopul de a restructura conexiunile dintre stiinta, tehnologie, economie si societatea civila, astfel, incat sa fie lasata piata sa decida distributia primara a resurselor CDI si de a accelera comercializarea rezultatelor stiintifice si tehnologice.
Obiectivele reformei sistemului naţional de CDI ar trebui sa fie:
● Schimbarea structurii organizationale a sistemului national de cercetare – dezvoltare – inovare.
● Trecerea tematicii de CDI de la modelul traditional (defectuos) la modelul emergent, care face apel la transdisciplinaritate si relevanta strategica.
● Multiplicarea resurselor de finantare a CDI si perfectionarea sistemului de finantare.
● Schimbarea sistemului de management al unitatilor de CDI.
● Stimularea formarii si functionarii organizatiilor noi de cercetare (cu capital public sau privat).
● Schimbarea sistemului de evaluare a rezultatelor cercetarii.
● Perfectionarea sistemului de comunicare si diseminare a rezultatelor cercetarii.
● Oprirea fluxului de migrare / emigrare a specialistilor din CDI.
- Scopul fundamental al politicii industriale nationale va fi implementarea rapida a noilor concepte tehnologice, prin stimularea initiativelor organizationale referitoare la productia materiala, operatii si servicii. Obiectivele si sarcinile politicii industriale nationale vor fi:
● corectarea sistemului fiscal si de taxe, precum si a politicii de credite si subventii destinate activitatilor tehnologice inovative din economie;
● optimizarea conditiilor legale pentru infiintarea de noi forme organizationale (in cercetare, productie, servicii), pentru facilitarea si cresterea vitezei de reactie la introducerea tehnologiilor noi;
● dezvoltarea sistemelor de retele informatizate pentru achizitia, procesarea si accesarea datelor, in scopul amplificarii sistemelor suport ale deciziei, incluzand un sistem pentru consultanta tehnologica şi de marketing in folosul intreprinderilor;
● cresterea motivatiei financiare a elaboratorilor si aplicatorilor de tehnologii noi;
● reforma sistemului national de cercetare – dezvoltare – inovare;
● sprijinirea si dezvoltarea organizatiilor independente (neguvernamentale) de transfer tehnologic;
● amplificarea cercetarii tehnologice inventive de performanta, prin cresterea sistematica a fondurilor publice alocate pentru cercetare-dezvoltare;
● dezvoltarea domeniilor de cercetare tehnologica inovativa, ale caror rezultate aduc profit în economie;
● dezvoltarea sectoarelor industriale care sunt semnificative pentru activitatile inovative din economie, in mod deosebit, in domeniul dezvoltarii industriilor „high-tech”;
● restructurarea si privatizarea entitatilor economice corelata cu includerea institutelor de cercetare tehnologica de profil in structura marilor agenti economici de productie sau a universitatilor tehnice;
● dezvoltarea atitudinilor favorabile procesului de inovare in comunitate, prin utilizarea sistemului educational la fiecare nivel. Programele educationale vor cuprinde elemente de asigurare a elevilor si studentilor pentru asimilarea cunoasterii aplicabile in domeniul stiintelor exacte si tehnice;
● dezvoltarea infrastructurilor si a institutiilor care sprijina activitatile tehnologice inovative si conexiunile dintre sectorul de cercetare-dezvoltare si economie;
● dezvoltarea comertului cu rezultatele cercetarii stiintifice si acordarea sprijinului pentru infiintarea si dezvoltarea organizatiilor de transfer tehnologic;
● dezvoltarea relatiilor de cooperare stiintifica si tehnologică cu strainatatea si crearea conditiilor optime (politice, juridice si economice) favorabile investitiilor cu capital strain si importurilor / exporturilor de tehnologii.
Pentru realizarea acestor obiective si sarcini, se vor utiliza instrumente manageriale si fiscale, precum si alte instrumente care sa asigure eficienta practica a politicii industriale prefigurate.
In ceea ce priveste instrumentele manageriale, este important sa se creeze mecanismul de stimulare a formarii de structuri manageriale de grup si de gestionare profesioniste, care sa preia conducerea unitatilor cu capital majoritar de stat, pana la incheierea procesului de privatizare din industrie, cercetare, agricultura.
In ceea ce priveste instrumentele fiscale, acestea ar vor fi:
● perfectionarea sistemului prin care cheltuielile pentru asigurarea performantei tehnologice sa fie incluse in costurile beneficiilor obtinute;
● deducerea totala, din beneficiul ce face subiectul impozitarii, a cheltuielilor pentru investitii de capital in implementarea tehnologiilor noi, intr-o perioadă mai mare de un an fiscal;
● scutire de impozit pentru persoanele fizice si juridice creatoare de noi tehnologii si, mai ales, de invenţii;
● corelarea, pe domenii tehnologice, a regimului de taxe si de scutiri de impozit pentru stimularea exportului de produse competitive.
Alte stimulente vor fi:
● asigurarea de garantii entitătilor economice care contracteaza credite, pe termen mediu sau lung, cu banci autohtone, cu conditii prefertentiale, daca aceste credite urmeaza a se folosi la implenetarea tehnologiilor noi, mai ales la acelea rezultate din activitatea de cercetare-dezvoltare nationala;
● introducerea de noi reguli juridice si institutionale pentru stimularea aplicatiilor productive bazate pe tehnologii noi, prin dezvoltarea fondurilor de capital de risc si prin abilitarea bancilor comerciale pentru acordarea creditelor pe baza unui plan de afaceri sau garantii morale si nu numai pe baza garantiilor materiale;
● asigurarea investitiilor impotriva riscului in legatura cu implementarea noilor tehnologii;
● coordonarea politicii de acordare de licente cu politica stiintifica si industriala, in domeniile economiei in care restructurarea si dezvoltarea tehnologica sunt sprijinite cu mijloace bugetare;
● stimularea inventivitatii si mărirea protectiei inventatorilor, inventiilor si a legislatiei muncii;
● dezvoltarea sistemului de cofinantare din fonduri bugetare la implementarea noilor tehnologii selectionate si care au fost realizate cu participarea sistemului naţional de cercetare – dezvoltare;
● sprijinirea dezvoltarii organizatiilor neguvernamentale cu profil de inovare si acordarea de subventii pentru proiecte tehnologice inovative.
In acord cu o asemenea politica industriala nationala, se impun de urgentă masuri de restructurare a sistemului naţional de cercetare – dezvoltare – inovare, cum ar fi:
● realizarea in cadrul Autoritatii Nationale de Cercetare Stiintifica a unei baze de date, cu acces liber, care sa cuprinda toate abordarile tematice de cercetare pe domenii, efectuate de entitatile de cercetare – dezvoltare pe ultimii 20 de ani;
● analizarea periodica a corelatiei reale dintre necesitatile societatii romanesti si obiectivele programelor prioritare de cercetare din cadrul PNCDI;
● cresterea ponderii proiectelor adjudecate prin licitatie publica in realizarea obiectivelor de interes comunitar;
● simplificarea metodologiei de participare la competitia de proiecte, evaluarea urmand a fi efectuata pe baza ofertei stiintifice si a planului de afaceri;
● formarea de colective independente multidisciplinare pentru evaluarea propunerilor de proiecte;
● eliminarea coruptiei din sistemul competitiei publice de proiecte;
● restructurarea si marirea bugetului alocat cercetarii, in scopul optimizarii calitatii finantarii si al simplificarii operatiunilor de decontare;
● inventarierea riguroasă a aparatelor si dotarilor achizitionate de entitatile de CDI, pentru transformarea acestora in baze cu utilizatori multipli;
● perfectionarea sistemului de comunicare – diseminare a rezultatelor cercetarii, prin amplificarea subventiei pentru publicatii stiintifice si editarea unui anuar al rezultatelor cercetarii stiintifice din Romania. “
@ Dr.ing. Dan C. Badea
Stimate domn,
Aţi muncit mult şi cu folos. Ceea ce aţi scris mai sus ar putea fi o felie importantă dintr-un program de guvernare. Dar aveţi exact aceiaşi problemă ca şi clasa politică, nu spuneţi cum. Am luat ceva la nimereală, “Multiplicarea resurselor de finantare a CDI si perfectionarea sistemului de finantare.”
Cum consideraţi domnia voastră că s-ar putea face multiplicarea resurselor de finanţare în condiţiile în care pe timp de criză resursele de finanţare cad una după alta? Ce modificări anume ar trebui aduse sistemului de finanţare, cu ce anume se poate perfecţiona?
Dan C. Badea,
Multumesc mult pentru comentariul pertinent. Pe drept cuvant, Bibliotecaru mi-a luat intrebarea din gura? Cum?
cum poti deturna un text(lung)…pui o stampila la sfarsit “Cum?”…daca doi au intrebat ” Cum?”(…in mintea mea s-a produs automat ideea ca textul e “pe langa” si nu are rost sa-l bag in seama…o recenzie fatala : Cum?
Liviu,
Hai sa fim seriosi, intrebarea de fond ramane aceiasi: Cum? De unde luam banii ca sa finantam aceste prioritati? La ce renuntam sau ce proiecte amanam?
Vroiai sa repet si laudele? Textul e bun si iti recomand sa-l citesti. Eu am facut-o de doua ori. De fapt, e postat de doua ori, la doua postari: la sfatul specialistilor din Business Magazine si aici. U choose!
Doresc sa raspund la intrebarile puse si anume: “Cum? De unde luam banii ca sa finantam aceste prioritati? La ce renuntam sau ce proiecte amanam? ”
BANII EXISTA IN ROMANIA! Problema este strict politica! Voi reveni cu detalii, cu date concrete si cu referinte directe pentru a demonstra existenta acestor bani. Problema noastra este cu totul alta: nu suntem pregatiti pentru alte optiuni, pentru ca nu dispunem de o viziune fundamentala. Voi reveni.
Cine doreste sa extinda dialogul cu mine, il invit pe blogul meu: dancbadea.blogspot.com si eventual pe urmatoarele link – uri:
http://www.scribd.com/doc/16891158/Bazele-Inovarii-Dring-Dan-C-Badea
http://www.scribd.com/doc/17111423/Politica-Stiintei-Dring-Dan-C-Badea
http://www.scribd.com/doc/16903464/Total-Innovation-Management-Dreng-Dan-C-Badea
@ liviu
Pe vremea când eram încă imberb, trăiam în fiecare zi într-o lume a sloganului activist. Pe pereţi erau îndemnuri spre muncitori care spuneau că este bine să economiseşti resursa, să recuperezi şpanul, să realizezi peste plan, să economiseşti electricitatea şi apa potabilă… Toate acestea erau lucruri de bun simţ, chiar dacă sunau într-un anume fel. La un moment dat au început însă nişte sloganuri care nu mai spuneau ceva anume, de exemplu “Să facem totul pentru…”. Acolo nu mai era îndemnul concret, nu mai exista un obiectiv, era vorba de o stare de efervescenţă. Îmi şi imaginam un om care nu dormea noaptea pentru că în acea zi el nu a dat totul, a precupeţit din efortul lui… Acest mod de a vedea lucrurile, numit după revoluţie limbaj de lemn, a fost înlocuit prin talk show-uri de un nou limbaj de lemn. “Să nu precupeţim nici un efort” a fost înlocuit cu “este necesar un mai bun management al resurselor umane şi materiale”.
Să iau un exemplu neutru, care nu necesită fonduri sau efective suplimentare de funcţionari publici: “eliminarea coruptiei din sistemul competitiei publice de proiecte;”
Este eliminarea corupţiei, de oriunde ar fi ea, ceva benefic? Fără doar şi poate, toată lumea (uneori chiar şi corupţii când este vorba despre alţi corupţi) doreşte eliminarea corupţiei. De ce există atunci corupţie? S-au făcut de-a lungul timpul zeci de programe, sute de acţiuni, o bibliotecă întreagă de dosare… şi iată, corupţia continuă să existe. Fiecare guvern a avut drept prioritate eliminarea corupţiei, s-a înfiinţat DNA, ANI, DIICOT, Corpul de control al Guvernului… şi mai sunt câteva. Se pune în fiecare zi o armată de oameni în mişcare, se organizează flagrante, “Nu mişca, Poliţia!, culcat!” şi corupţia rămâne o problemă. OK, sunt de acord cu “eliminarea coruptiei din sistemul competitiei publice de proiecte;”, dar cum? Dacă toate aceste organisme ale statului muncesc 24/7 să descopere corupţi şi nu se întâmplă mare lucru (în orice caz, din ce sesizează presa, nu se constată o ameliorare), cum anume să se rezolve această problemă?
Sigur, domnul Dr.ing. Dan C. Badea nu are de ce să ştie cum funcţionează nu ştiu ce instituţie şi cum se plimbă banul prin bugetul de stat, eu nu-i pot cere un grad de detaliu atât de mare încât să dea fiecare idee la cheie, doar să pună domnul Boc o stampilă cu Bun de Execuţie pe proiect, din păcate însă rezolvarea acestor probleme este încă o problemă pentru toată lumea… fie din lipsa banilor, fie din faptul că politicile în România nu au raţiuni macro-economice (fiecare priveşte limitat pe feliuţa lui de realitate) şi fără o simulare a implementării… şi atunci România pare o masă de petice peste petice de nici nu se mai vede materialul original.
*slugarnicie ca a lui casuneanu fata de basescu nici pe vremea lui ceausescu nu vedeai !
-asa ca dupa mine punem stop la toate constructiile de drumuri fiindca economia se va contracta sever si nu avem nevoie !
http://ziarero.realitatea.net/articol.php?id=1248725255
(bonus terminan jaful din banul public facut de clientela politica ! fiindca toti sunt mari santieristi …2 miliarde centura ???reparam ce avem ..)
-cea mai mare migratie industriala in sec 20 a fost facuta de rusia cu trenul si cu slepul, inspre urali ca drumuri nu prea aveau …
( canal dunare bucuresti ptr irgatii, ceva reabilitare cai ferate …. sosele ptr ce ?? sa se plimbe cu caruta trainel si cu lenuta ??)
*cu poporul chinez mai bine facem masini, tractoare, electronica fiindca oricum din anii 70 ei au fost mai dezvoltati tehnologic decat noi !
http://www.zf.ro/eveniment/chinezii-vor-sa-faca-a-doua-centura-a-bucurestiului-2945721/
(nu a fost proiect major de inzestrare militara in romania inainte de 1989 sa nu beneficieze intr-un fel sau altul de tehnologie chinezeasca !
chiar daca acest lucru nu se recunoste oficial …)
http://www.cartula.ro/forum/Tr-85-t2983.html&st=20&start=20
ps1 se testeaza piata ???
http://economie.hotnews.ro/stiri-imobiliar-6001454-fara-manie-despre-impozitul-proprietate.htm
ps2 cate este fabulatia lui vadim cat este adevar ??
http://www.ziarultricolorul.ro/articole.php?aid=23267
@Dan Badea
Cate capete atatea pareri. Cu respect difer:
“- Alocarea din bugetul de stat, pentru activitatea de cercetare 0,8% PIB.”
Institutele de cercetare din Romania au zero rezultate notabile. De ce sa bagam mai multi bani in ele?
● eradicarea sistemului de coexistenta a tehnologiilor de varste diferite;
Asta e tare. Este total ne-economica. Pana si intr-o intreprindere mica, cum este a mea, exista 4 (patru) generatii de calculatoare. De ce sa arunci ceva ce functioneaza bine? Doar fiindca este vechi? Bombardierele strategice SUA au 45 de ani de functionare.
● redistribuirea activitatilor industriale;
Nu ne mai aflam in planificarea centralizata. Statul sa faca bine sa stea in afara planificarii pietei libere.
● cresterea randamentelor industriale si a calitatii produselor;
Aceasta este un efect, nu o cauza.
● initierea si dezvoltarea de nuclee si centre de activitati inovativ-antreprenoriale, ce utilizeaza capital intelectual si financiar romanesc sau mixt;
Absolut de acord. Vezi propunerea mea cu crearea de combinate universitar-industriale, de exemplu in Politehnica.
● asigurarea unui management strategic al pachetului de tehnologii ce se utilizeaza in redresarea industriala a Romaniei, in scopul diminuarii importului si cresterii exportului;
Iarasi, statul nu este (si nu ar trebui sa fie) in calitatea de a decide tehnologii. Nici macar intr-o intreprindere, seful al mare nu decide tehnologii, asta este treaba inginerilor implementatori.
● deducerea totala, din beneficiul ce face subiectul impozitarii, a cheltuielilor pentru investitii de capital in implementarea tehnologiilor noi, intr-o perioadă mai mare de un an fiscal;
Absolut de acord. De la introducerea TVA statul nu mai are nevoie de sistemul bazat pe amortizare, care era construit pentru a asigura impozite previzibile.
Fac eu o contrapropunere, scurta si la obiect: constituirea unui site care sa publice toate rezultatele cercetarii finantate din banii publici, dupa modelul ArXiv.org sau CiteSeer. Institutele degeaba cerceteaza, daca rezultatele lor sunt ingropate in dulapuri. Va faceti reclama iar intreprinderile interesate va vor contacta pt mai multe detalii tehnice.
Si organizati un targ la RomExpo, proptiti la loc de cinste un microscop cu efect tunel, un cluster de 1000+ CPU (ah, nu aveti, ghinion) si alta aparatura super-ultra (un reactor nuclear ar fi si el de efect
) si invitati marile intreprinderi la shopping.
● scutire de impozit pentru persoanele fizice si juridice creatoare de noi tehnologii si, mai ales, de invenţii;
Toti ne dorim mai egali decat ceilalti. Nu mai bine nici o scutire de impozit pentru nimeni, si redus impozitele proportional?
● corelarea, pe domenii tehnologice, a regimului de taxe si de scutiri de impozit pentru stimularea exportului de produse competitive.
Deci cei care muncesc pentru straini vor avea fondurile bugetare acoperite de cei care muncesc pt intern. (Apropo, sunt exportator).
Alte stimulente vor fi:
● asigurarea de garantii entitătilor economice care contracteaza credite, pe termen mediu sau lung, cu banci autohtone, cu conditii prefertentiale, daca aceste credite urmeaza a se folosi la implenetarea tehnologiilor noi, mai ales la acelea rezultate din activitatea de cercetare-dezvoltare nationala;
Vorbiti de programul “Primul microscop electronic”? “:-)
● stimularea inventivitatii si mărirea protectiei inventatorilor, inventiilor si a legislatiei muncii;
Cum se stimuleaza inventivitatea? Iar in ce priveste marirea protectiei inventatorilor, la uriasul deficit tehnologic in care se afla Romania, ar fi exact sapunul de pe franghie. Iar patentele generice (visul “inventatorilor”) sunt aberante si monopoliste.
● introducerea de noi reguli juridice si institutionale pentru stimularea aplicatiilor productive bazate pe tehnologii noi, prin dezvoltarea fondurilor de capital de risc si prin abilitarea bancilor comerciale pentru acordarea creditelor pe baza unui plan de afaceri sau garantii morale si nu numai pe baza garantiilor materiale;
Tehnologiile noi si performante nu au nevoie de stimuli economici, ele se propulseaza singure dpdv economic, prin sporul de performanta si eficienta pe care il aduc.
Un blocaj real in calea implementarii de noi tehnologii sunt patentele, mai ales cele software. Nu conteaza ca in Romania ele nu sunt permise. Conteaza ca ele sunt active in pietele vestice importante. De aceea, Romania trebuie sa urmeze exemplul Poloniei si sa lupte din rasputeri impotriva patentelor, mai ales software.
@ Dr. ing. Dan C. Badea, Vicepresedinte al Congresului National al Cercetatorilor si Inventatorilor din Romania
Stimate domn,
Mă striviţi cu titlurile dumneavoastră, nici nu mai pot să respir. Nu a fost îndeajuns să vă semnaţi cu titlul de doctor în ştiinţe, dar acum aţi adăugat şi funcţia de vicepreşedinte… Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu sunt copleşti. Ce aş mai putea să spun eu, un simplu Bibliotecaru nearticulat?
@Toti
“- Alocarea din bugetul de stat, pentru activitatea de cercetare 0,8% PIB.”
Poate imi explica si mie cineva cum face cineva bugetele ca parte din PIB total national, in loc sa-l faca ca procentaj din Bugetul de Stat? Ca si la sanatate si la invatamant e la fel, e din PIB. E cumva ceva de genul “nu ma intereseaza daca trebuie sa te imprumuti, eu vreau din brut?”
Acest sistem de alocare parca cere deficit bugetar. Si de ce se face per buget, in loc sa se faca per obiectiv?
@ionica fonosch
Articolul “Fara manie, despre impozitul pe proprietate” este SUPERB. Citez:
“1. Toata lumea (inclusiv eu) este de acord ca in Romania, nivelul de trai este scazut, iar o marire a impozitelor pe proprietate ar duce la falimentarea majoritatii proprietarilor, insa in acest caz, trebuie sa fim de acord cu ideea ca preturile imobilelor sunt extrem de mari si nu au nici o legatura cu veniturile romanilor. Ar fi o lipsa de logica sa sustinem ca atat impozitele cat si preturile se afla acum la un nivel corect.”
Aceasta solutie am propuso si eu in forumul concursului de criza, dar pentru terenuri. Un impozit neneglijabil pe terenuri si cladiri va avea efectul de a reduce specula si de a pune pe piata zeci de mii de terenuri si locuinte care sunt astazi blocate de speculatori. Autorul are chiar si piesa care mie imi lipsea:
“tind sa dau dreptate celor care spun cea mai buna solutie ar fi aceea conform careia un impozit mai mare ar trebui sa se aplice doar incepand cu a doua locuinta detinuta. Nu este solutia ideala, insa are meritul ”
In cazul terenurilor, doar peste 1000 m2 (urban) ai 5000 m2 (agrar).
*B- 52 a fost supus unor upgrade-uri constante de-a lungul timpului….
http://en.wikipedia.org/wiki/B-52
*decat sa risipim 2 miliarde pe centura mai bine cumparam licenta la unimog ..
si nici nu am nevoie de sosele lui casuneanu&comp fiindca merge pe teren accidentat!
(ca sa asimilezi o licenta trebuie cercetare ….)
( in anii 30 rusii au facut eforturi uriase sa poata asimila tehnologia franceza pe masini unelte
britanice de pe vremea tarului …. in inch….)
http://en.wikipedia.org/wiki/Unimog
*vedeti dvs vreun privat sa faca (sa riste capital ) in industrie ???
(videanu inginer s-a apucat de marmura ?? de ce oare ???)
-caut sa nu fiu ironic dar abia astept sa vad tancul cu blindaj de marmura
(dar pina atunci cred ca se vor face din otel in continuare …
numai statul in romania poate prelua riscul investitiilor industriale ..)
@ionica fonosch/28.07.09-10.02&10.37
unde e inceputul si unde e sfarsitul???
unele economii sunt de 30 ani in era postindustriala;
vreti ca noi sa o continuam?sa fim din nou striviti de otelul ala pe cap de locuitor si pentru asta sa ne facem casca din aluminiul ,tot pe cap de locuitor?
@ Dr. ing. Dan C. Badea, Vicepresedinte al Congresului National al Cercetatorilor si Inventatorilor din Romania
In acest caz, titlurile nu va onoreaza. Ele demonstreaza ca faceti parte din establishmentul sistemului CDI, sistem corupt si ineficient. Sunteti printre cei care ar fi trebuit sa reformeze sistemul si sa impinga solutiile la problemele de care vorbiti.
Sau poate esenta propunerii dvs poate fi rezumata la prima voastra cerere “alocarea de 0.8% din PIB”. Conflictul de interese mi se pare vadit.
mie doar mi s-a parut comica situatia..faptul ca eu am vazut intai acel “Cum?” care imi rezumase(a fost doar perceptia mea) textul cel lung…nu a fost un repros(la adresa Andreei sau a Bibliotecarului)…vad ca pe aici(si in general) lucurile aluneca foarte usor spre dispute, atacuri, schimburi oarecum neprietenoase de replici…
@ liviu
Buna, Andreea
In timp ce savurai o placinta dobrogeana si serveai un vin de Murfatlar eu ma plimbam cu familia pe faleza de la Cazinoul Constanta. Marturisesc foarte sincer ca m-a cuprins o tristete imensa cum de o bijuterie arhitectonica este lasata sa se degradeze in asa hal. Se discuta despre sume uriase cheltuite pentru promovarea turismului,sau brandului de tara, nu stiu cu ce efect, dar cred ca acest obiectiv merita mult mai multa atentie din partea autoritatilor .
Cred ca un vin de Murfatlar si o placinta dobrogeana servite la cazinou ar constitui momente placute pentru orice turist, chiar si un membru al guvernului.
@radu grigore
*am sustinut (poate nu in cea mai clara forma ) ca statul trebuie sa se implice serios in economie deoarece
resursele sunt concesionate , industrie numai exista , agricultura este la pamant ! si nu vom avea cu ce plati datoriile !
-implicarea ar consta in elaborarea de strategii si crearea liniilor de finantare pentru cateva industrii viabile ….
(la noi privatii de suuces fac afaceri cu statul , domnul columbeanu de pilda nea aburit cu ‘columbenitul’ un mare fas
in schimb mai instaleaza pe bani publici o camera video , un semafor pe drumurile patriei ….aa si face reality showuri ..)
*am cunostinte incat sa inteleg ca 40% din valoarea unui tanc este data de electronica instalata pe el
si am inteles ca tancurile irakiene nu avea nici o sansa in fata tancurilor americane datorita sistemelor de
vedere/tragere pe timp de noapte ! (asistate de calculator= SCAF)
http://en.wikipedia.org/wiki/M1_Abrams
*problema romaniei este urmatoarea:
-acolitii domnului basescu strang bani de alegeri pentru el ! daca este asa iubit de popor cum sustine doamna udrea nu ar trebui
sa-si faca atatea griji ….(dar se pare electoratul ‘standrad’ pdl a cam scazut si se pregateste sa cumpere voturi …)
-toate structurile statutului inclusiv cele militarizate/servicii secrete sunt infestate cu oameni de 2 lei care intr-un fel sau altul
au ajuns pe functii pentru al servii pe pirat ! in timp ce altii incerca sa iasa din criza noi ne afundam !
*acvila a fost desfintata de sri fiindca s-a apropiat periculos de niste personaje ….
http://www.semperfidelis.ro/news.php
(pentru ‘cunoscatori’ prezervativele se pun pe teava armei pentru a impiedica patrunderea apei/nisipului in teava , in momentul
deschiderii focului, gazele incinse care tasnesc inaintea glontului topesc prezervativul …. deci era achizitie justificata ! s-a dorit
compromiterea lor …..)
*conducerile de dreapta din romania dupa ce au adus tara in incapacitate de plata in fata revoltei populare au vrut sa traga in lume !
-domnul constantinescu un comunist notoriu in fata mineriadei secondat fiind de niste nemernici in loc sa lucreze informativ problema
din fasa a scos tancurile si a dat ordin sa se traga in lume (vedeti cartea domnului radu vasile !)
http://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Degeratu
“”" Degeratu nu ştia pur şi simplu ce să facă. Constantinescu chiar era hotărât să deschidă focul asupra civililor. “”"
(domnul basescu cu toate ca nu era abilitat, s-a implicat in represiune blocand drumurile cu pietre si camione casate de la armata ,
potential are piratul si inca mare ! lumea a uitat anul 1999 …)
-practic asa zisa elita politica nu se ocupa de criza ci de campania electorala a piratului, iar cand lumea va iesii in strada
vor scoate tancurile fiindca atit ii duce mintea …….
-vad ca se tot bate moneda pe marirea saptamanii de lucru , ok , dar nu ar fi mai eficient decat sa importam masinii de lux
sa importam utilaje performante ??? (vad mai nou ca snobismul a ajuns la asemenea cote incat importam si ‘fete’ !)
EXEMPLU DE POLITICA ABERANTA ! nu mai stiu pe ce sa scoata banii ! ptr ce ?? ptr alegerile prezidentiale ??
http://www.gardianul.ro/Taxa-pentru-obtinerea-in-instanta-a-mostenirii,-ridicata-aproape-de-valoarea-proprietatii-s140019.html
sa auzim de bine !
ps productii in cantitati aberante nu se mai pot face azi deoarece nu exista bani si ne-ar opri oricum reglementarile europene !
(din start eu ma gandeam la o solutie de bun simt …. nu la fabrici si uzine de dragul de a ne afla in treaba !)
Ma vad obligat!
Ma vad obligat sa raspund! Vad ca lumea nu a avut rabdare pana sa fi revenit cu datele promise.
Dar, de fapt, in problematica pe care au starnit-o cei care au postat in legatura cu mine, au ridicat o problema reala: legitimitatea opiniilor noastre. In ceea ce ma priveste, voi face urmatoarele precizari:
- NU LUCREZ LA STAT, ci integral in sectorul privat, unde ma ocup si de cercetare (a se vedea WEB – l : http://www.mdagricola.ro, dar si http://www.ccmmm.ro )
- Faptul ca am postat ulterior ca vicepresedinte al Congresului National al Cercetatorilor si Inventatorilor din Romania, demonstreaza ca am dorit sa sugerez ca nu sunt membru la nici un partid. Aceasta organizatie este un ONG infiintat pentru a lupta impotriva coruptiei din administratia publica a cercetarii ( a se vedea WEB – ul : http://www.congresulcdi.ro ). Acest ONG isi realizeaza activitatile tot pe bani privati. In consecinta, nu fac parte din sistem.
Astept raspunsul vostru. deorece am apreciat discutia de pe ACEST BLOG, ca fiind una serioasa.
@ Dr.ing. Dan C. Badea
Stimate domn,
Eu intuiesc că prezenţa dumneavoastră că “internaut” este relativ recentă. Dacă îmi permiteţi, am să vă spun, cu respect, un fapt mai greu de sesizat la prima vedere. Cutuma Internetului este libera exprimare. Oricât de mult ar vrea guvernele lumii să limiteze ce anume se spune pe site-uri, bloguri, comentarii… unul dintre principalele principii ale internetului este libera exprimare. În acest context nu putem vorbi de legitimitatea opiniilor, nu putem să ne prevalăm de superioritatea cunoştinţelor, deşcoala noastră, de locul de muncă… Aici suntem cu toţi egali, valoarea părerilor noastre au aceiaşi greutate. Sigur, argumentele pot cântări mai greu sau nu, pot fi mai riguroase sau mai superficiale, pot veni de la un neofit sau de la un superspecialist în domeniu, poate fi de la un membru de partid sau un neafiliat politic, de la cineva care pierde timpul pe net sau de la cineva infiltrat ca agent de influenţă (de curând am aflat că multă lume şuşoteşte că marile partide au astfel de departamente)… dar toţi suntem egali. Acel câmp “Name (required)” nu trebuie completat pentru o identificare a unei persoane fizice, ci pentru a stabili cu cine vorbeşti (la o petrecere de ghidezi după haine, fizionomie… aici îţi trebuie un nick). Atunci când am citit la nick Dr. ing., am crezut că este o excentricitate. În momentul când am văzut că apar şi funcţii pe lângă titlurile academice, cărţi, iată, acum apar şi nişte ONG-uri… dumneavoastră nu mai sunteţi un partener de discuţie pe blog, ci o instituţie. Nu ştiu dacă sesizaţi nuanţa… una este să discuţi cu “Traian” şi alta este să discuţi cu “Traian Băsescu, preşedintele României”, chiar dacă ştii că sub nick-ul Traian este preşedintele României.
Discuţiile în acest spaţiu conving tocmai pentru că vin de la oameni care nu sunt de meserie, care nu au nivel de expertiză, dar au ceva rar în ziua de astăzi, anume au amintiri şi percepţii pentru a stabili normalitatea. Derapajul sistemului instituţional au îndepărtat foarte mult România de o normalitate şi clasa politică nu se mai poate reîntoarce la normalitate pentru că nu mai ştie exact cum. Doamna Andreea Vass a făcut acest joc de-a concursul nu pentru că se aşteaptă să inventăm sau să inovăm ceva, ci pentru că astfel ia pulsul bunul-simţ popular. “Disputele, atacurile, schimburile oarecum neprietenoase de replici” cum bine spune liviu, sunt exact ce ar trebui să ştie un om politic înainte de a lansa un proiect, acesta este rostul dezbaterii publice, cunoaşterea reacţiei populare… Este important să ştii cum va primi poporul o anumită acţiune, politic o acţiune trebuie să strângă aprecieri şi voturi.
De exemplu, domnului Boc, nu-i spune nimeni să se oprească o dată cu demascarea şoferilor cu o mie de euro salariu… şi că a devenit penibil cu acest discurs etern despre economiile sectorului bugetar… şi continuă să fie penibil anunţând că s-au mai economisit 500 de euro sau 5000 de euro… Ce măsuri a luat în ultima lună guvernul? A descoperit un şef de agenţie care avea salariu o sută de milioane… ei, acum economia deja funcţionează perfect…
Sper să înţelegeţi exact ce am vrut să spun şi să nu credeţi cumva că este o răutate.
Domnule Badea,
Multumesc pentru raspuns. Am confundat natura CNCIR, imi cer scuze ca vam facut responsabil pe nedrept.
Va rog sa comentati raspunsurile mele din postul anterior (July 28th, 2009 at 10:02 pm).
*cu toate ca a fost luata peste picior , am inteles imediat dand browse pe ce a scris, ca doamna
Vass este un personaj in sensul bun al cuvantului ! (cand se apuca de ceva se pare ca face temeinic !)
(nu o s-a citeasca eba udrea ridtzi placinta in 5 vieti de acum incolo cat a scris doamna Vass pina acuma)
http://www.ziare.com/Vass_Guvernul_are_de_ales_intre_cresterea_taxelor_reducerea_salariilor_s-797238.html
-deasemeni am inteles ca vrea sa ia pulsul opiniei publice , si am alocat ceva timp fiindca aqm considerat ca merita efortul !
(nu umbla cu cenzura cum fac altii , pacat ca nu si-a spus punctul de vedere mai multi !)(pina acuma din punctul meu de vedere
Dvs si “caraghisoul” de Badin nu cosmetizeaza mesajele …)(restul au sensibiliati mari ……)
DAR !
1)nu sunt membrul in nici un partid si nici nu cred ca voi fi, fiindca e ultima chestie cu care nu mi-as asculta tatal
in rest am facut intotdeauna pe invers… si m-am ars ….
2)din respect fata de doamna Vass “am inmuiat sageata adevarului in miere ” dar atitudine prietenoasa fata de videanu\mazare
blaga\hrebenciuc pogea\dragne si altii BAGABONTI asemeni lor nu voi avea niciodata ! fiind democratie pina la urma cred ca trebuie sa luati
in considerare si acest lucru … (la capitolul presedinte logica mea e simpla oricine in afara de vadim si basescu ! nu conteaza ordinea !)
(eu personal as sustine ptr urmatorii 20 de ani numai 1 singur mandat de presedinte !)
3)pina la urma daca ar fi sa-l parafrazez pe Ingmar Bergman ‘cineva trebuie sa le tina oglinda in fata’ si la BAGABONTII enumerati mai sus !
-poate trag si niste concluzii cu ajutorul doamnei Vass ! ca pina acuma au tras pe poporul asta cat au putut si cand s-au vazut in incurcatura
au tras cu mitraliera si in 1989 si in 1999 ( daca ati uiat suntem in 2009 ……)
PS vedeti doamna Vass si mister pogea e adeptul determinismul tehnologic, fara sa stie … ( a importat tehnologie ….care vas zica ..)
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-6011382-gheorghe-pogea-vor-disponibilizari-toate-administratiile-fiscale-din-tara.htm
seara buna !
Raspuns lui Rares:
July 28th, 2009 at 10:02 pm
1. “Institutele de cercetare din Romania au zero rezultate notabile. De ce sa bagam mai multi bani in ele?”
Nu ma refer la institute in principiu, ci la domenii si proiecte mari nationale, care sunt in beneficiul dezvoltarii tarii. Nu este obligatoriu ca aceste proiecte platite de la buget sa fie preluate de asemenea institute, asemenea proiecte putand fi realizate de firme private si poate cu mai mare succes.
2. “eradicarea sistemului de coexistenta a tehnologiilor de varste diferite; Asta e tare. Este total ne-economica. Pana si intr-o intreprindere mica, cum este a mea, exista 4 (patru) generatii de calculatoare. De ce sa arunci ceva ce functioneaza bine? Doar fiindca este vechi? Bombardierele strategice SUA au 45 de ani de functionare “
Nu as vrea sa facem prea multa teorie, dar eu m-am referit la tehnologii si nu la produse (calculatoare). De exemplu, uitati-va la sectorul minerit, unde coexista tehnologii de acum 80 ani cu unele moderne si de aici intreaga lipsa de eficienta a acestui sector, care este puternic subventionat de stat. Aici ar fi oportuna o intreaga discutie.
3. “ redistribuirea activitatilor industriale; Nu ne mai aflam in planificarea centralizata. Statul sa faca bine sa stea in afara planificarii pietei libere”
Aplicarea principiului este necesara, dar nu prin interventii administrative ci prin stimulente financiare, deoarece, in viziune neo-liberala, statul poate interveni pentru reglarea caderilor de piata (vezi actuala criza). In acest fel piata este stimulata sa goneasca activitatile necompetitive si sa elibereze noi energii pentru inovativ.
4. “cresterea randamentelor industriale si a calitatii produselor; Aceasta este un efect, nu o cauza.”
Randamente industriale mici si calitate inferioara a produselor nu conduce la competitivitate scazuta ?
“ initierea si dezvoltarea de nuclee si centre de activitati inovativ-antreprenoriale, ce utilizeaza capital intelectual si financiar romanesc sau mixt; Absolut de acord. Vezi propunerea mea cu crearea de combinate universitar-industriale, de exemplu in Politehnica”
Chiar mai mult. Ar trebui ca fondurile structurale ale UE sa le folosim intens pe asemenea proiecte (Start – up, Infiintarea de fonduri capital – risc dedicate valorificarii proprietatii intelectuale etc. – vezi si POSDRU, componenta „Fii intreprinzator”, unde pe un proiect se aloca pana la 5 milioane EURO).
5.“asigurarea unui management strategic al pachetului de tehnologii ce se utilizeaza in redresarea industriala a Romaniei, in scopul diminuarii importului si cresterii exportului; Iarasi, statul nu este (si nu ar trebui sa fie) in calitatea de a decide tehnologii. Nici macar intr-o intreprindere, seful al mare nu decide tehnologii, asta este treaba inginerilor implementatori”
Aici avem o mare problema: statul plateste de la buget cercetari ale caror rezultate reprezinta bun public, de la care contribuabilul astepta o valoare adaugata, care sub forma de bani sa se intoarca in bugetul de stat, Altfel, ne aflam in situatia prezenta, in care fondurile cercetarii se duc intr-o ,gaura neagra>.
“Fac eu o contrapropunere, scurta si la obiect: constituirea unui site care sa publice toate rezultatele cercetarii finantate din banii publici, dupa modelul ArXiv.org sau CiteSeer. Institutele degeaba cerceteaza, daca rezultatele lor sunt ingropate in dulapuri. Va faceti reclama iar intreprinderile interesate va vor contacta pt mai multe detalii tehnice”
Ce propuneti, chiar este obligatoriu prin legea cercetarii, dar Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica(ANCS) nu intelege sa respecte legea. Va dau o tema : exista vreun registru national al rezultatelor cercetarii, din care sa luam datele necesare postarii pe WEB –ul ANCS ? Sau mergeti prin institute sa vedeti daca au infiintat registrul rezultatelor cercetarii, obligatoriu prin lege.
6. “scutire de impozit pentru persoanele fizice si juridice creatoare de noi tehnologii si, mai ales, de invenţii; Toti ne dorim mai egali decat ceilalti. Nu mai bine nici o scutire de impozit pentru nimeni, si redus impozitele proportional?”
Piata romaneasca a inventiilor este prabusita, iar statul poate regla caderea de piata prin mecanisme financiare.
7. “corelarea, pe domenii tehnologice, a regimului de taxe si de scutiri de impozit pentru stimularea exportului de produse competitive. Deci cei care muncesc pentru straini vor avea fondurile bugetare acoperite de cei care muncesc pt intern. (Apropo, sunt exportator)”
In modelul economic de dezvoltare prin export, aceasta este solutia. Daca adoptam alt model, solutia va fi alta.
8. “asigurarea de garantii entitătilor economice care contracteaza credite, pe termen mediu sau lung, cu banci autohtone, cu conditii prefertentiale, daca aceste credite urmeaza a se folosi la implementarea tehnologiilor noi, mai ales la acelea rezultate din activitatea de cercetare-dezvoltare nationala; Vorbiti de programul “Primul microscop electronic”? “
Nu vorbesc de un program anume. Eu ma refer la faptul ca ar trebui cointeresat mediul bancar si sectorul IMM sa aplice rezultatele cercetarii, care au viabilitate economica. In mod normal, intr-o economie de piata adevarata, aceasta activitate este a fondurilor de capital de risc, fara sa fie treaba statului.
9. “stimularea inventivitatii si mărirea protectiei inventatorilor, inventiilor si a legislatiei muncii; Cum se stimuleaza inventivitatea? Iar in ce priveste marirea protectiei inventatorilor, la uriasul deficit tehnologic in care se afla Romania, ar fi exact sapunul de pe franghie. Iar patentele generice (visul “inventatorilor”) sunt aberante si monopoliste “.
In societatea noastra stramba, majoritatea inventatorilor reali au probleme la locul de munca, creativitatea lor expunandu-i abuzului sefilor si invidiei colegilor, care se manifesta extrem de concret si nociv. Printre alte cauze, dispretul fata de proprietatea intelectuala a condus la prabusirea tehnologica si morala a Romaniei de azi. Acesta este un subiect important. Stiati, ca la Revolutia franceza, Adunarea constituanta a adoptat prima ei lege – cea privind proprietatea intelectuala. In aceeasi maniera au procedat si americanii. Aceste legi au creat cadrul fertil al dezvoltarii capitalismului modern si democratic.
10. “introducerea de noi reguli juridice si institutionale pentru stimularea aplicatiilor productive bazate pe tehnologii noi, prin dezvoltarea fondurilor de capital de risc si prin abilitarea bancilor comerciale pentru acordarea creditelor pe baza unui plan de afaceri sau garantii morale si nu numai pe baza garantiilor materiale; Tehnologiile noi si performante nu au nevoie de stimuli economici, ele se propulseaza singure dpdv economic, prin sporul de performanta si eficienta pe care il aduc.
Asa cum am spus mai sus, pe piata tehnologiilor noi trebuie sa opereze in mod natural fondurile de capital de risc. Dar noi nu avem legislatia necesara, metodologii si coduri deontologice, care sa garanteze functionarea eficienta, legala si corecta a acestor structuri de finantare. Numai asa poate interveni statul, pentru a regla caderea de piata.
11. Un blocaj real in calea implementarii de noi tehnologii sunt patentele, mai ales cele software. Nu conteaza ca in Romania ele nu sunt permise. Conteaza ca ele sunt active in pietele vestice importante. De aceea, Romania trebuie sa urmeze exemplul Poloniei si sa lupte din rasputeri impotriva patentelor, mai ales software”
Protejarea proprietatii intelectuale nu creaza prejudicii, ci este o buna sursa de bani pentru IMM ce detine brevetele.
@ionica fonosch/30.07.9/08.53
multumesc pentru clarificarile Dvs,dar cred ca va contraziceti.
1. sustineti ca statul aloca preferential contracte=corect;personal cunosc destul de multi “self made man” din romania dar foarte putini,extrem de putini care au reusit fara sa faca afaceri cu statul sau fara sa fie “in concubinaj”cu politica;prin “reusit”inteleg oameni care au acum cel putin 0.5 mio eur in conturi personale;
e drept ca in 90-92 ,circula teoria ca legile sunt “neasezate” si ca trebuie sa fie asa pentru a crea bogatia privata(d-na vass,dl stolojan va poate confirma),dar de aici s-a degenerat in legalizarea furturilor si ignorarea oricaror reguli sau ajustarea lor asa cum “ne convine”
diferenta de abordare atunci se vede acum in diferenta intre polonia si romania;
acolo un top 300 abia daca aduna cat e la noi in top 60
2. sustineti ca statul trebuie sa se implice=incorect;
statul este cel mai prost administrator;
statul da,trebuie sa se implice dar in a asigura liber acces la resurse pentru cat mai multi;
atat si nimic mai mult;din pacate la noi statul -si prin stat inteleg sistemul politic-isi asigura accesul la resurse insa numai pentru el(sistemul politic)
de fapt,si aici sunt de acord iar cu Dvs ramane valabil “cine e cu noi are ,cine nu e cu noi nu are”;
Eu inteleg ca Dvs susutineti “o renationalizare si o noua redistribuire”
va inteleg frustarile,dar asta nu rezolva absolut nimic;
“elaborarea de strategii si asigurarea finantarii”- suna frumos,ca chestia aia cu visul de aur al omenirii
problema e cum???
in tonul Dvs,daca il pun pe videanu sa faca strategii ,probabil ca ar recomanda “izolarea termica a locuintelor” cu marmura;
nu merge;statul trebuie sa propuna variante si sa lase pe cei care doresc sa aleaga si,mai ales, sa atraga cat mai multi sa doreasca sa aleaga;
in rest,nu prea sunt de acord cu a blama pe toti iar eu sa nu ma intreb unde am gresit;si va spun asta ca unul care in aprilie 90 pleca de la stat-si colegii imi spuneau ca ma voi intoarce plangand inapoi”la salariul zilnic”- si sunt acum in faza in care observ ce am facut bine ,ce am gresit,si sa le explic copiilor asta si ,mai ales,sa-i las pe ei sa aleaga;
cam asta ar trebui sa faca si statul;binele cu forta nu se poate,decat raul
@radu grigore
*nu domnule nu m-am gandit la nationalizare ! (nici la ‘atelierele nationale franceze’ din sec 19 …)
(s-a cam furat tot ce se putea fura , ce sa mai nationalizam ?? cu toate ca BAGABONTII au ideii cine stie o mai fi de furat…)
**eu ma gandeam sa se construiasca o fabrica de tractoare, o fabrica de camionete, o fabrica de masinispalat/frigidere
care sa aiba actionar majoritatr statul iar in consiliul de administratie sa fie numai din oameni care au avut tangenta
cu domeniul (exclus politruci !) si care sa nu aiba salari mai mari decat cele din armata !
(de distributie sa se ocupe tot statul , dau la o familie de nevoiasi un aragaz facut in romania nu bani sa faca rate
la produse de import .. ceva in genul asta ma gandeam …)
(sunt multe uzine care depindeau de armata, care au masini unelte performante si care sunt in pragul falimentului …)
***!! priviti-o ca o masura protectionista in limitele legislatie europene !!!
(pai fac praf miliarde de euro pe niste sosele vai de mama lor , de ca sa nu incerc sa fac si ceva industrie ….
s-ar mai termina si cu furtul din banul public fiindca nu sunt asa multi care sa fie asii in domeniile de mai sus numite…)
****cumva sa mai reduc importurile ! cam asta gandesc in mare …
sa auzim de bine !
Pingback: Ciudăţenii SF
*trecand pest faptul ca este un blog personal , am citi si noi ziarele iar corect ar fi sa mentionezi sursa
ideii tale …..
http://www.cancan.ro/2009-08-01/Blonda-lui-Stolo-adora-chefurile-la-crama.html
**pe site pdl nu ai cum sa-ti comunicii ideile findca nu exista o asemnea sectiune , iar
daca ai incerca sa scrii la presedentie slugoi din spp ti-ar deschide dosar fiindca esti un pericol
la adresa presedintelui …
***in final puteai sa postezi unde credeai ca ai de spus ceva …
asa ca suucesuri ! sau posteaza pe blogul lui videanu !
Ionica Fonosch
Sper ca nu iti doreai ca acest miracol romanesc, Cancan, sa preia dezbaterile economice sau politice de pe acest blog? Trebuie sa-i intelegem ca e vara, penurie de subiecte, iar eu sunt complet neinteresanta penru presa de scandal. Trebuiau sa gaseasca si ei un pod spre mine.
*eu citesc (prima data) dimineata: hotnews, cancan si tricolorul (ex romania mare) dar mai si filtrez/gandesc ce citesc , nu tot timpul, dar macar asa din cand in cand …:-)
(fara sa vrea, cancan cateodata sunt o excelenta sursa de informatii …)
**am considerat necesar insa sa punctez postul cu pricina fiindca perceptia mea a fost (cel putin
vizavi de mine ) ca sunt luat de fraier ….
sa auzim de bine !
Ionica Fonosch,
Cine te ia de fraier?
doamna Vass
*in nici un caz nu ma gandeam la dumneavoastra !
**ma gandeam la cine a preluat iddea din cancan si a postat-o din ‘ricoseu’ pe blogul dvs ….
-ma repet ! am apreciat foarte mult ca nu cenzurati ! mai mult consider ca ati facut un lucru excelent
prin faptul ca ati vrut sa luati pulsul opiniei publice !
Va doresc un weekend frumos !
@ionic fonosch/31.07.09-12.24
Domnule,
NU SE POATE ASA CEVA din cateva motive:
a.bani,productie,bani= investitie,productie,vanzare-a spus-o cred si marx;
daca doar bagi bani si nu-i si scoti=vanzare,salut=faliment
b. piata e libera,suntem in ue,cum poti sa protejezi productia proprie; nu sunt 100% sigur,dar cred ca aragazele care se gasesc sub marca zanussi sunt facute la satu-mare;100%frigiderele arctic sunt romanesti,si daca sunt bune se vand
alt exemplu:dacia:era moarta;uite ca renault a reusit sa faca bici dintr-un c…t si mai si pocneste;explica-i “prostului” ca e mai bun un logan/sandero nou de eur 7000 decat un “mertan bengos”de 5 ani tot de eur 7000;nu pricepe;
reusita nu e la stat,reusita o poate face statul daca actioneaza corect cu noi toti nu pentru diverse grupuri de interese;
statul nu are ce cauta in economie;statul= birocratie si intotdeauna birocratia se autoconserva si dezvolta;e o logica a vietii,adica si aceasta birocratie e ca fiecare din noi “vrem sa ne justificam job-ul”dar birocratia poate face asta impiedicandu-i pe ceilalti sa se dezvolte.
@radu grigore
Domnule,
*ce spuneti dvs sunt cateva exemple fericite ….
(de unde deficit de cont atit de mare ,,, in agricultura pe vremea lui ceuasescu
de abia aveam jumate din numarul de tractoare care exista la 1000 de ha in europa vestica ..
cu ce sa facem agricultura ..)
**am lucrat 10 ani la stat si de 10 ani lucrez la privat si la privat exista ‘birocratie’ neamuri etc
cei drept privat reactionaeaza mai repede ca statul …vad asta de cand cu criza …
***ma repet bancile au dobanzi mari chiar nesimtite , privatii nu risca capital in industrie nu prea vad alta solutie … il vedeti dumneavoastra pe mazare/becali fabricand componente electronice ??
@ionica fonosch/02.08.09-09.14
fiecare are argumentele lui;
Dvs comparati mere cu pere(economia socialista cu cea libera)
chestia cu agricultura “lui ceausescu”: eu imi aduc aminte ca mancam recoltele din ziare,ca real alergam cat e ziua de lunga dupa o rosie,dupa un pepene,dupa ce vreti dvs;nu mai vorbesc de lapte,oua ,carne pentru copii cat efort trebuia sa depun sa le gasesc;si cand le gaseam nu le luam nicodata la pretul oficial+cat ma simteam de umilit sa ma rog de fiecare analfabet de aprozarist sau alimentarista ;n-aveam rude la tara sa-mi dea cate ceva
mai vin cu argumente:
ecanomia de piata nu sunt politicienii de care spuneti dvs;mai cititi ce am incercat sa argumentez:aici da,aveti dreptate,politicienii nostri distorsioneaza economia de piata si poate de aceea sunteti impotriva acesteia
rudele in sect privat:acea firma nu va rezista
spuneti ca ati licrat 10+10 ani,asta inseamna ca ori n-ati apucat sa lucrati la stat inainte de 89 ori v-ati pensionat la 40 ani(aprox)
Va salut domnule
Radu Grigore
1)un mic exercitiu de logica …
*daca nu erau recolte ceausescu nu avea nevoie sa scoata armata si elevii la cules …
(va spun eu ca multe recolte ramanea pe camp fiindca nu erau oameni sa le stranga !
ce este ff adevarat este ca totul se ducea la export … eu in armata nu am incarcat decat tiruri pentru strainatate ! ) (pentru starea asta de lucruri rea sunt devina politrucii care raportau diverse si
dadea la export totul sa-si pastreze functiile … unii din ei azi mari capitalisti , unde au invatat capitalism la stefan gheorghiu ??)
**numiti dvs 10 industriasi din romania (fara columbeanu , patriciu placinta etc ..)
va doresc o seara si o saptamana frumoasa !
ps apropo de rude parca doamna placinta a angajat copii angajatilor de la fisc banuiesc ca au dat examene conform codului muncii
Pingback: O alta zi de week-end la Marea Neagra! « Nino`s World