Etapa a doua in aceasta problema este renuntarea totala la comisioane. Bancile nu vor sa puna capul la contributie si sa renunte la aceste comisioane, ceea ce ar atrage mai multi oameni in sistemul bancar. Dupa cum ati spus, sunt multi oameni care se feresc de banci, conturi, tranzactii (si) pentru ca le este frica de comisioanele bancare. Ar fi o campanie de marketing cu efect mare daca o banca (sau mai multe banci) ar renunta la aceste comisioane, care oricum nu genereaza venituri mari. Bancile si-ar putea recupera usor costurile, de exemplu reducand dobanda la depozite cu 0.01% sau crescand-o pe cea la credite cu 0.01%. Sumele din comisioane sunt atat de mici comparat cu portofoliul de depozite sau credite incat un asemenea transfer de costuri s-ar reflecta in diferente infime de dobanda.

In tarile vestice exista (si poate ar fi bine sa se abordeze si la noi) o doctrina a responsabilitatii sociale a bancilor. Bancile, prin puterea lor financiara, pot ridica sau darama un intreg sistem- dupa cum s-a vazut anul trecut si anul asta. De aceea bancile au o mare responsabilitate fata de societate, in sensul ca trebuie sa protejeze buna dezvoltare a societatii si nu sa se gandeasca strict la profit. In momentul asta bancile din Romania nu isi asuma o responsabilitate sociala, se concentreaza strict pe un capitalism primitiv in care storc orice profit posibil.

Legat de directiva europeana, v-am trimis link la textul in limba romana. Este un pas inainte, dar nu reprezinta inca o obligativitate pentru banci asa ca in Romania se trage de timp pana in ultima clipa. “Noroc” cu criza asta ca le-a mai limpezit bancilor perspectiva si au inceput sa fie mai rezonabile.

PS: legat de mandatul postal sau telefonic, faceti aceeasi greseala ca si atunci cand vorbeati de plicul cu timbru. E clar ca se plateste inainte. Diferenta insa e ca la mandatul postal sau la plic, banii sau scrisoarea sunt la Dvs. in mana. Nu vrei/poti sa platesti, iti iei banii sau plicul inapoi si pleci. In cazul unui cont, banii nu mai sunt la tine ci ii are banca in gestiune. Nu poti sa iti iei banii si sa pleci, deh- nu ai platit comisionul de retragere.

În ceea ce priveşte Directiva europeană… se prea poate să aveţi iar dreptate. Eu îmi amintesc discuţiile de prin ianuarie. Din păcate presa nu obişnuieşte să citeze exact, cu sursă, cu număr, actele legale la care face referire. Probabil că dacă aş căuta, nu aş găsi în arhive decât… “o directivă europeană”… În concluzie nu vă contrazic.

Eu nu am sugerat ca m-am luat de sistemul bancar si brusc a disparut comisionul de rambursare anticipata in Romania, cine sunt eu sa fac asta? Ce am spus eu este ca prin discutii si prin ridicarea acestor probleme in mod public se poate grabi un proces logic si uneori reglementat de eliminare a unor comisioane care nu sunt necesare si care pot produce distorsiuni in procesul economic normal (vezi situatia platii pe card a salariilor, daca nu ar exista comisioane credeti ca ar fi o problema ca lumea sa accepte plata salariilor pe card?). Sunt sigur ca sunt alte persoane (Dra Vass este un exemplu) care au o forta mult mai mare de a prezenta in mediul public/politic o problema de genul acesta si de a grabi o rezolvare in sens pozitiv. Datoria noastra civica este sa prezentam niste probleme si sa speram ca acestea vor fi preluate de o persoana publica (cu greutate) si vor fi solutionate. In fond asta e si scopul exercitiului asta cu “solutiile la criza”.

Spuneti ca exista o directiva a UE din ianuarie 2008 (informatia este un pic gresita in sensul ca directiva la care probabil va referiti a fost trimisa spre adoptare in ianuarie 2008 si a fost adoptata in aprilie 2008, publicata in Jurnalul Oficial al UE in mai 2008). O singura remarca: directiva se refera strict la creditele de consum si nu la creditele ipotecare sau imobiliare, deci nu acopera toata gama de credite pasibile de comisioane de rambursare anticipata. Referindu-ne la aceasta directiva (http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2008:133:0066:0092:RO:PDF), credeti ca decizia bancilor de a restrange numarul creditelor cu comisioane de rambursare anticipata se datoreaza acestei directive sau strict situatiei din piata financiara romaneasca (lipsa temporara de lichiditate in ultima parte a anului trecut)? Vi se pare normal ca bancile sa fi platit in octombrie 30-40% p.a. la resurse atrase pe o zi din piata monetara, dar aceleasi banci sa aiba un portofoliu de credite la care sa aplice un comision de 3-5% pentru rambursari anticipate???

Dar asta nu mă face să nu înţeleg că băncile nu sunt un serviciu public gratuit, ci unul privat. Indiferent de ce trebuie să plăteşti unei bănci, indiferent dacă motivele inventate sunt numeroase, este normal să plăteşti. Desigur este o problemă atunci când nu ştii că trebuie să plăteşti, adică când aceste taxe, comisioane şi ce mai sunt ele, au un caracter ascuns pe care îl vezi abia la plată. Poate că normal ar fi ca costul operaţiunilor să fie acoperit din dobândă, sau aşa ceva… asta este altă poveste. Cât timp îţi este foarte clar ce trebuie să plăteşti pentru un credit şi nu ai surprize, restul este un joc al economiei de piaţă, adică băncile forţează nota cât de mult pot iar omul încearcă să ia un credit cât de ieftin poate.

Dacă intru într-o bancă pentru a-mi face un serviciu, indiferent care, nu este normal să plătesc acel serviciu? Zău că nu vă înţeleg ce vreţi să spuneţi. Domnia voastră vreţi ca băncile să muncească gratis pentru domnia voastră?

Spuneţi că este în “interesul bancii sa platesti in avans”. Păi cum aşa? Afacerea pe care o face banca cu clientul este încasarea dobânzii, plata în avans înseamnă tocmai o pierdere de afacere, pentru că banca nu-şi mai primeşte dobânda. Penalitatea plăţii anticipate este mult sub valoarea dobânzii pe care banca ar fi primit-o… comisionul respectiv era tocmai pentru a descuraja pe cei care vor să se retragă.

Spuneţi că:
“Rezultatul il stii, azi cred ca sunt putine banci in Romania care mai cer asemenea comision de rambursare anticipata la credite.”
şi îmi oferiţi un link spre un site sugerând că dezbaterea domniei voastre în jurul acestui comision de rambursare anticipată au provocat eliminarea comisionului.

Pagina spre care îmi oferiţi link este din iulie 2008. Sper să nu vă dezamăgesc prea tare spunându-vă că motivul pentru care băncile au început să nu mai ia acest comision de rambursare este că în ianuarie 2008 Uniunea Europeană a emis o Directivă în acest sens, mai precis, directiva cere desfiinţarea acestui comision până în 2010.

Eu nu vreau să sugerez nimic şi cu atât mai mult nu vă consider infantil… problema este, dimpotrivă, că eu nu înţeleg ce anume sugeraţi.

Eu am mai avut discutii in Romania pe baza comisionului de rambursare anticipata la credite in perioada cand deja bancile nu aveau lichiditate- si mi se parea o enormitate sa ceri asemenea comision cand era interesul bancii sa platesti in avans.

http://stoica.hotnews.ro/de-la-cititori-despre-bancile-din-romania.html

Rezultatul il stii, azi cred ca sunt putine banci in Romania care mai cer asemenea comision de rambursare anticipata la credite.

Urmatoarele pe agenda sunt comisioanele astea de manipulare a banilor (deschidere cont, operare cont, samd) pe care le descrieti Dvs. atat de detaliat. Aceste comisioane nu isi au rostul.

Ca sa fac legatura cu subiectul postului, aceste comisioane fac operarea de bani prin conturi in mod justificat neatractiva pentru populatie- de unde si refuzul de a accepta plata salariilor pe card. In opinia mea trasabilitatea tranzactiilor (prin “urmele” pe care le lasa in cont; cashul nu lasa nici o urma) este o unealta extrem de importanta in reducerea muncii la negru.

Desigur că există un preţ al întreţinerii contului, chiar dacă nu faceţi nimic cu banii.

Există:
- taxa pentru administrare de card
- taxa interogare sold la ATM
- comision retragere numerar
- comision de administrare cont
- comision de procesare
- comison pentru transferuri intre conturi proprii
- comision pentru plati intrabancare
- comision pentru plati directe furnizori – comision pentru extrase de cont – comision pentru administrarea online
- taxa pentru protectia cardului, protectia cumparaturilor
- taxa inlocuire card la expirare
- taxa initiala de emitere card … etc.

Dacă domnia voastră ştiţi că pe un card de debit se pot face operaţii şi când nu ajung bani… Nu cumva era un card de credit, unde este altă poveste…?

Legat de exemplele pe care le-am dat eu, repet: legea (cu atat mai mult cea reiesind din prevederile Constitutiei) e mai importanta decat contractul si poate anula anumite prevederi din contract care nu sunt legale. Restrictionarea utilizarii proprietatii nu este legala. Exemplul cu plicul nu e cel mai fericit, plicul te duci si il lasi la posta (iar posta nu ti-l primeste daca nu are timbru), dar banii tai sunt deja in banca si banca ti i-a acceptat deja si si-a luat responsabilitatea gestionarii lor. Faptul ca iti restrictioneaza folosirea lor nu este legal.

De aceea vei vedea ca bancile lasa contul descoperit dar executa toate instructiunile de la clienti; inainte refuzau sa faca transferurile. Refuzul bancii de a executa un ordin pentru ca banii din cont nu acopera comisioanele poate avea consecinte legale dureroase pentru banca, daca sta cineva sa isi puna mintea intr-o asemenea situatie.

Legat de balamucul obligativitatii platilor pe card, eu tot nu am inteles care e problema. Pe banci nu le costa nimic sa opereze un cont (si am mai zis, in majoritatea tarilor nu se percep comisioane pentru deschiderea de conturi si pentru tranzactiile interne) sau pot absorbi usor costurile de operare cata vreme gestioneaza banii clientului (ii dau 0.01% mai putin la dobanda si isi acopera costurile). Deci argumentul ca miscarea banilor genereaza costuri pentru beneficiari poate fi rezolvat foarte usor.

Legat de accesul la bani, (din propria experienta la un anumit moment dat) eu cred ca daca esti platit cash prin casierie (intr-o organizatie mare) trebuie sa te duci sa faci coada si sa astepti un sfert, o juma de ora, o ora- depinde- pentru bani, nu cred ca sunt multe organizatii in care umbla casiera din birou in birou cu plicul cu bani. In intervalul asta si la densitatea de banci din Romania cred ca e timp suficient sa intri intr-o sucursala de banca si sa faci o retragere de pe card (la retragerile in persoana prin casierie nu exista limita de suma).

Evident ca eu sunt de acord ca in fond fiecare om isi poate alege cum sa fie platit, dar rezolvarea asta cu Curtea Constitutionala mi se pare o pierdere de timp, bani (ai platitorului de taxe) si efort (care putea fi folosit constructiv in alte domenii). Eu cred ca problema o reprezinta comisioanele bancilor si nu faptul ca platile se fac in cont/pe card.

Si ca sa inchei (in stil romanesc si imi cer scuze): “Mai mult, dacă eu am salariu 10 mii de euro pe un card de debit, eu nu-i voi putea retrage imediat ce îi am de pe card, din motive de securitate, ci doar până la un anumit plafon.”. Domnule, daca ai salariu 10 mii de euro eu cred ca 1 RON comision de retragere nu e asa o mare problema. Eu cred ca problemele astea sunt la oameni platiti intre 1000-2000 RON, care pot scoate intr-o tranzactie tot salariul de pe card. Si chiar la salarii mai mari, am zis ca se pot retrage prin casieriile bancilor sume mult mai mari printr-o singura tranzactie.

Toate cele bune.

PS: “comision de intretinere a contului”? Ce e aia? Exista asa ceva in Romania?

Pornind de la tema propusa saptamana aceasta si citind propunerile avansate de ceilalti participanti la acest concurs voi incerca sa emit si eu cateva sugestii :
– Revenirea la saptamana de lucru de 6 zile (cel putin pina se va reduce decalajul economic intre tara noastra si tarile dezvoltate din Europa )
– Inasprirea sanctiunilor pentru firmele care angajeaza la negru ajungand pana la dizolvarea acestora
– Schimbarea sistemului de impozitare pentru persoanele fizice cred ca sistemul aplicat in SUA ar fi foarte potrivit (lista cheltuielilor deductibile sa fie mai lunga , acceptarea ca venituri sau cheltuieli plati efectuate intre persoanele fizice pentru diverse lucrari sau servicii ocazionale , incurajarea platilor cu instrumente bancare ,inasprirea sanctiunilor pentru cei ce eludeaza imozitarea )
– Scurtarea procedurilor de lichidare, depronuntare a sanctiunilor pentru infractiunile economice.
Credd ca toate masurile care se pot lua in acest domeniu se inscriu pe doua coordonate:
PUNITIVA – Frica pazeste bostanaria
STIMULATIVA – Ochii stapanului ingrasa vita.
In speranta ca nu v-am plictisit prea mult va asigur de tot respectul meu.

Dumneavoastră, prin contract, vă daţi acordul ca banca respectivă să vă perceapă un anumit comision. Dumneavoastră, prin contract, vă daţi acordul să plătiţi comisionul prin transfer de pe contul respectiv. Faptul că dumneavoastră vreţi să transferaţi 10 lei în alt cont nu este acelaşi lucru cu mutatul a 10 lei dintr-un buzunar în altul. Domnia voastră trebuie să achitaţi un serviciu care vi se face, respectiv operaţiunea bancară, lucru valabil şi la cheltuielile de întreţinere a contului, motiv pentru care dacă aveţi 1 RON în cont, vi se va lichida contul pentru că suma pe care trebuie să o achitaţi pentru întreţinerea contului este mai mare de 1 RON. În consecinţă, practic domniei voastre nu vă bagă nimeni mâna în buzunar, pur şi simplu aţi ales să plătiţi nişte servicii, exact cum lipiţi timbre pe scrisoare.

Curtea Constituţională spune altceva, anume că nu este normal ca un om să nu poate alege plata acelor comisioane. Practic, prin obligativitatea salariului pe card, sunt silit să cumpăr servicii bancare pentru a beneficia de banii de salariu, fără a putea alege să nu apelez la acele servicii bancare. Pe de altă parte, sunt silit să retrag banii cu ajutorul unui bancomat, fără a putea avea acces la ei direct. Dacă nu am bancomat lângă mine, trebuie să ajung la el. Mai mult, dacă eu am salariu 10 mii de euro pe un card de debit, eu nu-i voi putea retrage imediat ce îi am de pe card, din motive de securitate, ci doar până la un anumit plafon. Dacă plafonul este 1000 de euro… am nevoie de 10 trageri în 10 zile.

a. sa presupunem ca eu am in cont 1 RON, iar comisionul de retragere sau de tranzactie este 1.1 RON (cifrele sunt aleatoare, conteaza doar ca suma din cont e mai mica decat comisionul de tranzactie sau retragere). Daca banca nu vrea sa imi permita sa scot leul din cont sau sa il tranzactionez, cum se cheama asta in limbajul de specialitate care trateaza proprietatea? Nu e cumva o impiedicare a exercitarii dreptului de proprietate?
b. sa presupunem ca eu am in cont 10 RON, iar comisionul de tranzactie pe care eu mi l-am asumat prin contractul cu banca este de 1 RON. Sa presupunem ca eu instructez banca sa transfere 10 RON (exact 10 RON) intr-un alt cont. Daca banca nu va efectua tranzactia pentru ca nu are de unde sa isi acopere comisionul, cum se cheama asta?. Banca se opune ordinului meu, adica al proprietarului unei sume de bani cu care pot sa fac ce vreau.

Tu spui ca in ambele cazuri se face referinta la contractul dintre mine si banca, in care sunt specificate comisioane samd. Acuma ce as dori eu sa te intreb este: in fata judecatorului ce primeaza- Constitutia/legea sau un contract cu clauze ce incalca legile proprietatii? Ca sa vin cu un exemplu mai dur, daca eu semnez cu cineva un contract prin care mi-l fac sclav pentru neplata unor datorii- ce valoare are contractul in fata legii si a Constitutiei?

Daca vrei sa studiezi acest aspect, o sa vezi ca spre deosebire de acum cativa ani- cand bancile chiar nu executau ordine prin care se intra in descoperit de cont datorita comisioanelor- acum nu mai fac acest lucru pentru ca stiu ca se expun legal si executa tranzactia oricum dar baga contul pe minus. Ulterior te pot soma sa platesti astfel incat sa aduci contul pe zero, dar daca chiar vrei sa te certi cu banca pentru 1-2 RON comisioane eu cred ca sunt sanse de castig.

@Curea Nicolae: eu cred ca sunt ceva probleme sociale legate de incadrarea muncii la negru- nu poti sa ii bagi pe toti “evazionistii” la puscarie indiferent de situatie. De ex, m-am uitat la cazul mamei care si-a reclamat bona la politie pentru lovituri aplicate copiilor. Bona nu avea contract si lucra la negru. Crezi ca mama aia ar trebui sa faca puscarie pentru ca a angajat bona fara contract?