Pentru salariat, tichetele de masa sunt venituri neimpozabile. Pentru firma, tichetele de masa sunt cheltuieli deductibile la calculul impozitului pe profit. La prima vedere, sistemul introdus acum mai bine de 10 ani in Romania pare o facilitate laudabila.

In realitate, costurile tiparirii lor, distributiei si tranzactionarii acestora pe piata aduc comisioane uriase societatilor responsabile cu aceste activitati si paraziteaza economia romaneasca. Cu alte cuvinte, parte semnificativa din impozitele neplatite la buget se varsa indirect in unele conturi private.

- Emiterea tichetelor de masa se face doar de catre societatile autorizate de Ministerul Finantelor Publice. Conditiile de autorizare si control ale MFP sunt severe si restrictive.

- Societatile comerciale cumpara aceste tichete de la emitenti sau intermediari si le distribuie angajatilor (beneficiari finali). In acest moment se plateste un comision din valoarea tichetelor.

- Beneficiarii finali ai tichetelor de masa le pot utiliza in magazinele si restaurantele care accepta aceste forme de plata, achitand cu ele produsele alimentare cumparate.

- La randul lor, magazinele sau restaurantele deconteaza valoarea tichetelor de masa contra unui alt comision. Cu alte cuvinte, valoarea incasata de catre comerciant este mai mica decat valoarea platita de catre salariat.

Despre ce sume vorbim? De la aparitia acestui sistem al bonurilor de masa pana in prezent, comisioanele incasate se ridica la suma de circa 570 milioane de euro.
Cum putem rezolva problema fara a afecta interesele salariatilor, dar eliminand verigile parazitare? O varianta lipsita de echivoc ar fi deductibilitatea veniturilor salariale corespunzatoare destinate achizitiei de alimente pentru salariile intr-un cuantum de maximum X salarii minime pe economie. As prefera ca acest X sa fie mai mic sau egal cu 3, dar aici forta de negociere a sindicatelor va fi hotaratoare.

Sursa: http://www.ziare.com/economie/stiri-economice/opinii-andreea-vass-tichetele-de-masa-paraziteaza-economia-870540

Mai jos am sa detaliez un caz concret :
firma mea plateste lunar pe tichete o valoare de 160.000 de ron si nu am gresit suma. Acum, daca se vor impozita firma a renuntat sa mai ofere aceste tichete, va rog sa reflectati si asupra acestui aspect numai TVA din aceste tichete inseamna aproximativ 30.000 ron, care intra la buget si pe care statul ii pierde automat, in ceea ce priveste cum spuneti d-voastra comisioanele celor care le tiparesc va anunt ca sunt mici adica 0.1% din intrega suma.
Va rog sa relectati si spun sigur ca nu numai la noi s-a dispus masura de renuntare in caz de impozitare ci si alte companii mari. La final poate o sa va surprinda ca acesta masura de impozitare se va intoarce ca un bumerang asupra statului.

Venit suplimentar

Independență financiară

Mai mult timp pentru viața ta !!!

Referitor la tichetele de masa nu cred ca este bine ca acestea sa fie adaugate la salariu. Tichetele de masa au o anumita semnificatie, ori daca valoarea lor s-ar adauga la salariu, in 4-5 ani semnificatia s-ar pierde. Sunt foarte multi angajati care nu stiu din ce se compune salariul lor, dar stiu ca primesc pe langa salariu si tichete de masa. Chiar daca in Romania se pot cumpara si alte bunuri cu tichetele de masa, o buna parte a acestora se duce pe alimente. Apoi, daca valoarea tichetelor de masa se adauga la salariu, ar fi destul de usor ca valoarea acestora sa nu mai fie indexata periodic. Sau pur si simplu statul sa nu mai ofere deducerea aferenta. Angajatorul nu ar mai putea reduce salariul angajatului cu valoarea dedusa si… adio tichete de masa. In prezent aceste tichete exista, iar angajatii se bucura pentru ele si pentru fiecare crestere periodica. Orice modificare ar putea pune, in viitor, in pericol existenta lor. Poate ca sunt multi romani care primesc tichete de masa si pentru care valoarea acestora este minima, dar sunt si mai multi romani care abia asteapta ziua in care se vor da tichetele, pentru a merge sa-si cumpere alimente cu ele.

Cred ca o solutie ar fi transformarea tichetelor de masa in indemnizatie de masa. Iar aceasta sa fie distribuita pe un card special, astfel:
- banca emite un card (sa-l numim IH) pentru indemnizatia de hrana;
- firma solicita bancii un numar de carduri IH egal cu numarul de salariati;
- salariatii primesc cardul IH, pe langa cardul pe care este incarcat salariul;
- firma depune odata cu salariul si valoarea indemnizatiei de hrana, salariul pe cardul curent si indemnizatia de hrana pe cardul IH;
- cardul IH poate fi utilizat doar in unitatile cu produse alimentare si restaurante, ca si pana acum, altfel se refuza plata cu cardul IH;
- valoarea indemnizatiei de hrana lunara este: o unitate = valoarea actuala a unui tichet de masa x numarul de zile efectiv lucrate in luna pentru care se face calculul;
- sumele de pe cardul IH sa nu se poata retrage de la bancomat;
- bancomatul, eventual, sa afiseze doar soldul de pe cardul IH;
- aparatele POS pe care se fac platile sa elibereze o chitanta cu valoarea soldului de pe cardul IH;
- se poate proceda la fel si cu tichetele cadou.
- sumele de pe cardul IH sa poata acumula dobanda si sa nu aiba limita de detinere cum au in prezent tichetele de masa.

Astfel se elimina verigile intermediare, societatile care produc si distribuie tichetele de masa, fara sa fie afectati nici salariatul, nici firma. Si se pastreaza valoarea suplimentara pe care o au tichetele de masa si anume: bonus din partea firmei, supliment la salariu, ajutor de la stat, grija pentru hrana angajatilor si a populatiei angajate cu forme legale.

Ar fi fost interesant de cunoscut, pe langa valoarea comisioanelor de “circa 570 milioane euro”, pe 10 ani, primite de societatile care produc si distribuie tichete de masa, si care este valoarea totala a taxelor si impozitelor, inclusiv cele din salarii, platite de aceste firme, in acesti 10 ani, aproximativ.

“Cum putem rezolva problema fara a afecta interesele salariatilor, dar eliminand verigile parazitare? O varianta lipsita de echivoc ar fi deductibilitatea veniturilor salariale corespunzatoare destinate achizitiei de alimente pentru salariile intr-un cuantum de maximum X salarii minime pe economie. As prefera ca acest X sa fie mai mic sau egal cu 3, dar aici forta de negociere a sindicatelor va fi hotaratoare”

“Dupa modelul propus de Dvs., ce vor face fimele care au cantine in sediul central si ofera tichete pentru filiale (practica foarte raspandita in vestul Europei si care, probabil, va aparea si in Romania)? Ii obliga pe angajatii din sediu sa se duca la cantina si celorlalti le maresc salariile introducand sumele respective in veniturile angajatilor? Sau inchid cantinele si ofera tuturor o marire de salariu? In a doua varianta se vor pierde alte locuri de munca …”.

Va rog mult mai cititi o data ultimul fragment din postarea mea. La cum puneti in acest text problema imi dau seama ca v-a scapata esenta atat a tichetelor de masa, cat si a propunerii mele, care sunt facilitati optionale. Nimeni nu este obligat la nimic. Decizia apartine angajatorului. Cantinele raman cantine.

Si eu ador dezbaterea pe argumente, asa ca sa-ncepem (de fapt, sa continuam!):

1-2. din pacate, nu am aceste date legate de ponderea deductibilitatilor si de modul de autorizare in alte tari; sunt sigur ca Dvs. le puteti obtine foarte usor. Stiu doar ca in Franta valoarea maxima a unui tichet este de aprox. 10 €, iar in Germania de aproape 6 €. Oricum, faptul ca aceste tichete sunt folosite de peste 30 de ani in tarile avansate din vestul Europei arata faptul ca ele isi ating telul pentru care au fost lansate. Altfel s-ar fi renuntat de mult la ele …
De asemenea, autorizarea firmelor nu trebuie lasata la voia intamplarii. Nu de alta, dar s-ar putea ca o firma sa incaseze banii de la angajatori si sa nu mai plateasca restaurantele si magazinele alimentare. Si, ca urmare, ne putem trezi ca apare vreun alt trust de presa -:). Ceva antecedente ar fi prin Romania…-:)

Doua argumente legate de faptul ca sunt unele incalcari ale legii privind modul de folosire a tichetelor:
a) cred ca ar trebui penalizate firmele (supermarketuri, magazine alimentare, restaurante) care nu respecta legea; probabil ca ar trebui intarit controlul in acest sens si marite sanctiunile. Din pacate, ca de obicei, la noi aplicarea legii este, in toate domeniile, o problema…
b) ce s-ar intampla daca sumele ar fi “cash” in loc de tichete? Probabil ca o parte si mai mare ar fi folosita pentru achizitionarea de alcool si alte produse non-alimentare, deci s-ar pierde intr-o si mai mare masura efectul dorit (hrana buna a angajatilor). Tocmai de aceea au fost introduse tichetele, pentru a dirija folosirea acestor sume in scopul procurarii hranei si nu in alte scopuri. Ca in Romania acest lucru nu se intampla in 100% din cazuri este, cum spuneam, o problema de aplicare a legii.

Cum ramane cu argumentul legat de motivarea angajatilor? Care este parerea Dvs.?

Coruptie exista si in vestul Europei, intr-adevar. Cred, insa, ca ar fi o realizare deosebita daca am putea aduce coruptia din Romania la nivelul celei din vest…

3. cred ca nu am fost foarte clar in exprimare. In momentul in care aceste sume s-ar introduce in salariu, acestea devin obligatorii pentru angajator. Din cate stiu, odata negociat, salariul nu mai poate fi micsorat de catre angajator. In cazul tichetelor, aceste sume nu sunt parte integranta din salariu si sunt date numai daca angajoturul isi permite sa faca lucrul acesta. Ce s-ar intampla daca, dupa ce a introdus sumele in salariu, angajatorul are o perioada mai dificila si nu-si poate plati taxele catre stat? Va continua sa plateasca aceasta facilitate si sa nu-si plateasca impozitele?

4. cand vorbeam de circuitul negru ma refeream la faptul ca nu toti agentii economici (magazine alimentare, restaurante etc) isi declara toate veniturile si, deci, asta inseamna venituri mai mici la bugetul statului. Nu acesta a fost si motivul introducerii impozitului forfetar? In cazul tichetelor toate tranzactiile se fac prin banci, deci agentii economici nu pot ascunde sumele incasate pe tichete asa cum pot face cu cele provenite din tranzactii “cash”.

5. sa presupunem ca se mentine aceasta facilitate, dar in varianta “cash” pe care o sustineti Dvs.. Toate comisioanele platite acum de angajatori, magazine si restaurante ar fi pastrate de acestia si nu s-ar mai duce la firmele care tiparesc tichetele. Continuand rationamentul Dvs. as putea spune ca “parte semnificativa din impozitele neplatite la buget se varsa indirect in unele conturi private”, de data asta nu in cele ale fimelor ce tiparesc, ci in cele ale angajatorilor, ale restaurantelor, ale magazinelor alimentare. Din punctul de vedere al statului singura diferenta pe care o vad este ca, in cazul tichetelor, toate sumele sunt declarate, in timp ce in cazul “cash”, asa cum spuneam mai sus, nu sunt convins ca restaurantele si magazinele alimentare declara 100% toate veniturile. Ca urmare, statul s-ar putea sa mai piarda niste venituri … In plus, s-ar pierde si locurile de munca create de firmele care tiparesc tichetele si s-ar reduce numarul de angajati la firmele care transporta aceste tichete, ceea ce nu prea e de dorit, mai ales in aceste zile…

Dupa modelul propus de Dvs., ce vor face fimele care au cantine in sediul central si ofera tichete pentru filiale (practica foarte raspandita in vestul Europei si care, probabil, va aparea si in Romania)? Ii obliga pe angajatii din sediu sa se duca la cantina si celorlalti le maresc salariile introducand sumele respective in veniturile angajatilor? Sau inchid cantinele si ofera tuturor o marire de salariu? In a doua varianta se vor pierde alte locuri de munca …