Cum poate deveni cultura un motor al dezvoltarii locale?
Nu as ezita deloc in a spune ca in pofida declaratiilor care mai de care mai optimiste, cultura nu prea reprezinta o prioritate pentru nimeni. Eventual, cel mult discursiv. Se marseaza foarte mult pe productivitate, eronat inteleasa uneori, si nu se acorda atentie decat lucrurilor care aduc profit imediat. Investitiile de perspectiva se practica prea rar. Cand se dau niste bani, nu exista responsabilitatea si angajamentul ca acestia nu se scurg prin gauri negre.
De aceea, cei carora inca le mai pasa, din diverse motive (altruiste sau interesate, prea putin importa), ar trebui sa stranga randurile si sa mobilizeze initiativele locale. La o astfel de intrunire am participat astazi la Sibiu, unde am fost invitata sa vorbesc despre rolul culturii in dezvoltarea locala durabila.
Dansii au cerut ajutorul unui stat cam bleg si au inteles ca sansa lor tine de programele comunitare si de fondurile europene. Insasi subventia europeana pentru activitatile creative si culturale se ridica undeva in jurul a 0,5 euro pe locuitor in 2000-2007. Prin programul comunitar Cultura 2007 – 2013, fondurile europene au crescut la circa 1 euro pe locuitor. Dar ramane de peste 100 de ori mai mica decat subventia agricola acordata pentru o bovina sau de peste 10 ori pe cap de oaie.
Doar ca nu este suficienta promovarea ofertei de cultura. Nici exportul de cultura nu este posibil fara existenta unei nevoi interne. Sa ne amintim cum s-a infiintat Universitatea din Leiden, cea mai veche din Olanda (1575). Dupa ce i-a batut mar pe spanioli, Wilhelm de Orania, ca sa celebreze victoria, i-a intrebat pe orasenii din Leiden ce vor: scutire de taxe pe perioada nelimitata sau universitate? Era vorba de un oras industrial la vremea aceea, plin de burghezi negustori. Ei au cerut universitate! Acum este una dintre cele mai puternice din Olanda. Am temeri ca voi reusi sa primesc acelasi raspuns si in comunitatile romanesti. Dar trebuie sa incercam.
Nu vreau sa sacrific insa intrebarea de baza: cum se poate schimba perimata opţiune politică şi administrativă de a gestiona cultura doar ca un reper de identitate naţională şi locală sau de sector consumator de resurse? Răspuns: economia culturii.
Patrimoniul imaterial şi material, creaţia artistică, mentalităţile, tradiţiile şi obiceiurile sunt elemente ale diversităţii europene capitalizabile spre beneficiul comunităţilor locale. Cazurile de succes sunt tot atatea argumente care ne alimentea idealismul ca si la noi se poate.
Atractivitatea festivalurilor de muzică de la Sziget, a celor de teatru de la Avignon sau de film de la Cannes asociază veniturile încasate din turismul cultural şi argumentul dezvoltării unui profil internaţional al comunităţilor locale. Reorientarea spre turismul cultural prin ridicarea Muzeului Guggenheim de către arhitectul american Frank O. Gehry este un capitol esenţial al povestii de succes economic dat de revitalizarea Ţării Basce.
Exemplele spaniole curg şnur: modernizarea demarată în anul 2004 a celor mai renumite trei muzee din Madrid şi a altor două noi muzee de interes mondial – Muzeul Picasso din Malaga şi Muzeul de Arte Contemporane Es Baluard din Palma de Mallorca – au atras un val record de turişti din toată lumea. In jurul lor s-a construit infrastrutura rutiera si turistica, serviciile colaterale etc.
Orasul german Kassel, dupa ce a fost distrus în proporţie de 80% în timpul bombardamentelor celui de-al Doilea Război Mondial, a câştigat în notorietate prin promovarea uneia dintre cele mai renumite expoziţii de artă modernă din lume, Documenta, care are loc din cinci în cinci ani.
Experienţa oraşelor culturale europene Graz din Austria (2003) sau Sibiu din România (2007) adaugă noi argumente pentru conştientizarea rolului economico-social al culturii asupra dezvoltării locale şi invită oraşele şi celelalte administraţii publice locale din România să promoveze astfel de iniţiative.
Forţa economică a sectoarelor creative
Pentru prima dată în istoria Europei, forţa economică a sectoarelor creative (design, arhitectură şi creaţie în marketing) şi culturii a fost analizată abia în anul 2006, de o prestigioasă firmă de consultanţă belgiană, KEA European Affairs, la solicitarea Directoratului General pentru Educaţie şi Cultură. Concluziile raportului “The economy of culture in Europe” conturează realitatea a 30 de state europene prin evaluarea economică şi socială a culturii.
Ignoranţa noastra faţă de aceste sectoare poate fi surmontată de câteva cifre relevante la nivel european:
• Sectoarele creative şi culturale au generat o cifră de afaceri de peste 650 miliarde Euro, în anul 2003, de peste două ori mai mult decât industria de automobile; cele mai mari cinci ţări europene – Marea Britanie, Germania, Franţa, Italia şi Spania – cumulează aproape 3 sferturi din producţia sectoarelor culturale şi creative la nivel european, similar însă forţei lor economice totale de 74% din PIB-ul UE-25.
• Contribuţia acestora la PIB-ul Uniunii Europene a fost de 2,6% în acelaşi an, comparativ cu 2,3% în cazul industriei chimice, de cauciuc şi plastic, 2,1% în cazul sectorului imobiliar, 1,9% în cazul industriei alimentare, băuturilor şi tutunului sau 0,5% în cazul industriei textile.
• Viteza de dezvoltare a sectoarelor creative şi culturale a fost de aproape 20% în termenii valorii adăugate, adică de peste 12 ori mai mare decât cea a întregii economii europene, între 1999 – 2003.
• 5,8 milioane persoane erau angajate în anul 2004 în aceste sectoare, adică 3,1% din totalul forţei de muncă active în UE-25.
Am evidenţiat doar câteva efecte directe şi cuantificabile ale rolului culturii în dezvoltarea unei economii competitive. Dintre efectele indirecte ne oprim doar asupra interdenpendeţelor cu sectorul de tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor, atragerii investiţiilor şi dezvoltării turismului. Cine se va grabi sa imi spuna ca inainte de turism cultural e nevoie de drumuri, am sa-l/s-o invit sa faca o vizita la Machu Picchu, in Peru, unde, surprinzator, nu va gasi autostrazi, desi milioane de turisti viziteaza anual zona.
PS:
1. Despre aceste lucruri am mai scris aici, cu multe alte detalii utile potentialilor aplicanti la Programul comunitar Cultura 2007-2013.
2. Despre vitalitatea culturala urbana in Romania vedeti detalii aici sau la Centrul de Studii si Cercetari in domeniul Culturii.
Tags: cultura, dezvoltare locala durabila, economia culturii, industrii culturale si creative
Loading ...
September 21st, 2009 at 1:34 pm
Buna Andreea,
Mi-a placut mult articolul despre cultura.
Putin paralele cu cele scrise de tine vreau sa te intreb daca poti sa ne dai o declaratie din partea ministerului educatiei privind invatamantul la distanta.
Multumesc frumos,
September 21st, 2009 at 1:48 pm
@Andreea
Interesanta, bine documentata si extrem de utila ideea ta. Sigur ca nu este usor sa dezvolti o economie marcanta pe baza culturii, dar a incepe acest drum, nu este un lucru rau. Eu inca tot cred ca ar trebui inceput cu mentalitatile, la modul general si dupa ce marea majoritate va detine capacitatea de a aprecia cultura, poate ca o sa devina si consumatori si producatori. Ca un argument, am sa ma refer la ceea ce ai spus tu despre turismul peruan. Da, el nu are autostrazi, la fel ca al nostru, atrage milioane de turisti intr-o tara saraca, ceea ce noi inca nu reusim, dar Peru detine un anume farmec special. Oamenii de acolo sunt saraci dar sunt sinceri si cinstiti, ceea ce la noi nu prea este cazul. Peru, cu 3 artisti care canta la nai, El condor passa, de ani de zile, de 9 ani ii stiu eu, in inima Manhattanului, pe 42nd Street, in Time Square, vinde milioane de CD-uri cu faimoasa melodie ilustrata minunat cu peisaje locale. Atrage lumea farmecul acestor imagini, este ca un magnet. La noi, dupa ce zeci de ani nu s-a facut nici o reclama turismului romanesc, dupa ce Romania iesise din hartile turistice ale lumii, este anchetat ministrul care a platit difuzarea clipurilor pe cele mai audiate posturi de televiziune, CNN si Euro News. Pai daca lumea nu stie de Romania, cum sa vina in vacante acolo?
September 21st, 2009 at 3:25 pm
Larisa,
Multumesc.
Cum adica sa va dau o declaratie din partea ministerului educatiei privind invatamantul la distanta? Nu inteleg intrebarea. Declaratia o dau doar reprezentantii ministerului invocat. Eu pot, eventual, emite o opinie.
September 21st, 2009 at 4:07 pm
http://nordiclarisa.wordpress.com/2009/09/21/ladies-agreement-club-political-woman/
September 21st, 2009 at 4:09 pm
Atunci va rugam sa emiteti o opinie despre situatia invatamantul la distanta.
Multumesc frumos,
Larisa
September 21st, 2009 at 5:00 pm
aici se poate da un raspuns simplu : nici cum nu poate deveni cultura un motor de dezvoltare nici chiar locala … local cel mult turismul poate avea efect benefic … din pacate … in schimb e adevarat ca orice initiativa in domeniul culturii ar trebui sprijinita …
PS publica-ti totusi discursul tinut la Sibiu … sunt curios …
September 21st, 2009 at 6:00 pm
noe,
Cred in forta culturii de catalizator al dezvoltarii economice locale. UK, Franta, Spania etc. au inteles foarte bine acest joc al viitorului. Nu mai insist. Mai cred si ca viitorului ii apartin trei domenii cu potential mare de crestere economica: industriile creative si culturale, sectorul gulerelor albe (servicii sociale, sanatate etc.) si locurile de munca verzi (tot ceea ce e legat de domeniile eco, de la energie pana la agricultura).
Am vorbit liber. Nu am un discurs scris. Am deschis evenimentul oficial cu ideile de mai sus si am interactionat cu participantii la eveniment.
Pe langa cele exprimate pana acum am discutat si despre absenta unui POS pe cultura (asa cum au, de pilda, grecii) sau despre mediul rural si masura 322 care nu permite finantarea obiectivelor culturale, desi patrimoniul apare ca o componenta eligibila. O multime de probleme concrete si comparatii cu Germania, caci a fost o reprezentata a punctului national de contact nemtesc al programului comunitar Cultura 2007 – 2013. Le-am mai spus ca pentru un proiect cultural competitiv, finantabil cu fonduri europene, au nevoie de cel putin doua conditii forte: parteneriate cu alte tari europene si dovada ferma a capacitatii obiectivului cultural propus ca aduce valoare adaugata europeana.
September 21st, 2009 at 6:04 pm
Larisa,
Am convingerea ca invatamantul la distanta este bine-venit pentru toti cei care nu au posibilitatea fizica, familiala sau materiala pentru a se deplasa la cursuri.
Dar aceasta libertate, inteleasa gresit, a dus la abuzuri universitare greu imaginabile intr-o tara civilizata. Responsabilitatea universitara si individuala sunt absente in prea multe cazuri si nu fac decat sa duca la o fabrica de diplome, sacrificand scopul si finalitatea demersului educational.
Imi doresc sa revenim la normalitatea mediului universitar responsabil.
September 21st, 2009 at 9:49 pm
draga Andreea
esti foarte draguta….intr-un complex sens al termenului…
de fapt am vrut sa-ti multumesc pentru raspuns…si mi-e foarte clar ca ai dreptate in ceea ce spui, in special in ceea ce priveste cele 3 domenii ale viitorului… cu mentiunea ca, din pacate, nu reusesc deloc sa nu observ ca vorbesti ca un politician…
September 21st, 2009 at 9:50 pm
@ Andreea Vass
Când un român aude Germania, în primul rând îi vine în minte Bach, Beethoven, Goethe… Când un român aude Franţa, în primul rând îi vine în minte Balzac, Camus, Monet… Când un român aude de Anglia se gândeşte la Shakespeare, Byron, Keats…
Când un străin aude de România în primul rând îi vine în minte Hagi, Nadia şi Năstase.
Eu nu cred că Franţa, Anglia, Germania, Italia, Spania… cine mai vreţi dumneavoastră… au ajuns ţări de dimensiune mondială prin mari descoperiri ale mecanismelor financiare sau printr-o industrie de excepţie, ori prin forţa armată sau presiune politică. Eu cred că aceste ţări sunt astăzi mari pentru că au fost leagăn al culturii şi joacă în continuare un rol în cultura mondială. Grecia încă trăieşte dintr-un turism în care arată povestea vechilor filosofi şi primelor evanghelii.
Iată un mijloc simplu prin care cultura este o investiţie economică pe termen lung, 100 de ani de investiţie în cultură care să creeze în România o perioadă precum a fost renaşterea în bogăţia culturală, înseamnă o bogăţie pentru următorul mileniu fără nici un efort. Poţi face ceva bani din impozitul minim, dar poţi face bani şi încurajând pictura astfel încât să obţii câteva tablouri de 100 mii de euro.
September 22nd, 2009 at 6:23 am
Bibliotecaru, noe,
Cultura poate deveni un factor al dezvoltarii in masura in care este introdusa in circuitul economic.
Ideea trebuie subliniata cu forta: introducerea culturii in circuitul economic, altfel ramane la mila bugetului.
September 22nd, 2009 at 6:55 am
nimeni nu va veni in Romania daca reclamele noastre prezinta pe Nadia, Hagi si Nastase. eu daca ma duc in Peru, nu ma duc pentru ca vad reclame ca Peru are campion mondial la nu stiu ce discipina sportiva sau a avut campion mondial.
September 22nd, 2009 at 9:28 am
propun deductibilitatea nelimitata a cheltuielilor cu sponsorizarea actelor de cultura …dar legea ar trebui sa fie complexa pentru a reusii sa stavileasca abuzuri … nu orice concert e un act de cultura …
in schimb donatii pentru muzee ar putea intra aici … discutia ar fi lunga dar in principiu doar asa s-ar putea aduce bani in aceasta zona …
@ romanul vesel
gresesti … imaginea celor 3 a contribuit mult in bine la promovarea Romaniei … si au meritul de a face lumea sa spuna si lucruri bune despre Romania … spre deosebire de manele, copii orfani sau deraieri de trenuri … iar ca Ciprian Porumbescu, Muzeul Brukenthal sau Stefan Luchian nu sunt NUME internationale e vina noastra ….
September 22nd, 2009 at 9:29 am
buna dimineata;imi permit sa redau un comentariu semnat GF aparut in gandul;apartine probabil unui om care munceste cu adevarat si s-a saturat de “poleiala”si superficialitatea cu care se discuta problemele reale
qte
E dimineata.Ora 6.M-am trezit cam nauc, nu am dormit prea bine. Pun de o cafea si ma uit pe geam, peste drum este un chiosc cu un fel de amestecatura: lapte, ciorapi, snacksuri, baterii, bere, etc. E foarte mic, cat o bucatarie. In fiecare zi la 6 dimineata proprietarul descarca 2 navete cu paine aduse de la fabrica intr-o dacie obosita. Nu are mai mult de 25 de ani, de fapt e un pusti…si tine chioscul impreuna cu sora lui mai mica. De dimineata de la 6 pana seara la 23 in fiecare zi . De la ei iau eu painea in fiecare zi, mi-am facut un obicei de ani de zile. Intr-un fel ne cunoastem, cateodata iau si pe datorie.
De ani ma uit la ei, nu mor de foame dar nici nu aduna mare lucru, parintii au plecat la tara si le-a ramas apartamentul cu 2 camere, acum 1 an au reusit sa-si puna centrala termica si erau foarte bucurosi.Auuu, am scapat cafeaua!
Se face 7,30, strazile incep sa se anime, pe la 7,45 incepe nebunia: PLEACA BUGETARII LA SERVICIU! Masini de toate felurile (majoritatea de maxim 2-3 ani) se inghesuie bara la bara pe toate strazile. Nu ai loc sa treci, nu ai aer sa respiri, nu mai poti exista! Parca toti au masini, nimeni nu mai merge pe jos? In jur de 8,15 se termina, cateva minute se lasa o liniste ireala, apoi parca timid incep sa apara si ceilalti muritori,.
Gata ziua de munca poate sa inceapa!!
In tara noastra sunt aproape 1 milion 800 de mii de angajati bugetari (nu am pretentii de cifre exacte, doar aproximative), la care mai adaugam 6 milioane de pensionari care tot bugetari sunt, deci cam 8 MILIOANE DE BUGETARI! Pentru acestia contribuie cam 3,6 MILIOANE DE PRIVATI! Deci ca sa fiu ma explicit: 3,6 tin in spate 8 !
Precizare: NU AM LUCRAT LA BUGET NICIODATA!!! Asa ca pot fi subiectiv, voi judecati.
Suntem singura tara , poate nu din lume dar din Europa sigur, unde salarul mediu la bugetari este aproape DUBLU fata de cel de la privat, nu credeti? Ba da, chiar asa-i!
Cum este posibil acest miracol economic in care cel care consuma sa castige dublu fata de cel care produce? Numai economistii pot explica, eu am sa spun ca doar impozitele puse in carca privatului.
Dar nu asta ma deranjeaza pe mine, sa ne jupoaie, sa le dea salarii mari, sa aiba N sporuri, indemnizatii, prime, etc
Ce ma deranjeaza este ca sunt doua Romanii: una privata, care trece prin criza mondiala, care face concedieri, micsoreaza salarii, traieste dramele falimentelor si a painii pe masa de maine, si Romania Bugetara, dreapta, inalta, cu picioare lungi,imbracate in matase, parfumata suav, si cu privirea discret superioara (de fapt nu discret ci chiar ostentativ!)
Romania Privata e cocosata, ciorapii-s rupti, are un sacou uzat , pantofii scalciati, dar mai are totusi in ochi stralucirea sperantei.
Romania Privata este calcata in picioare de Romania Bugetara cu o placere chiar sadica as putea spune, de exemplu:
Ti-ai dus copilul la camin (dupa ce ai fost “atent” cu directoarea ca sa-l poti inscrie), tot timpul trebuie sa ai “grija” de educatoare, bucatarese, etc. Sa nu cumva sa te duci mai tarziu de ora 16 sa-l iei acasa pentru ca risti priviri si apropouri chiar daca programul e pana la 18. In vacante nu trebuie deranjat personalul chiar daca ar trebui asigurata permanenta.
Ai terminat, treci la scoala, trebuie sa ai “grija” si aici de invatatoare (care are un salar de vreo 15 mil, haha voi cei de la privat!), vezi ca vine 8 martie, pastele, craciunul, ziua ei, etc (voua la privat va da cineva ceva?). Apoi urmeaza dirigintele, vreun profesor la care copilul scartaie, sau e “facut” sa scartaie (las ca tasu are firma, e privat, are de unde sad ea&hellip. Mint nu-I asa? Vreo sponsorizare pentru scoala, banchete, concursuri, director, etc
Trecem la liceu, cresc pretentiile: fondul clasei, fondul liceului, protocoale, comisia la Bac., scaune in clase, aer conditionat, ba si un televizor. Si profesorii? Fabrici de preparatii in particular, pensionari care ocupa catedre pentru care dau spaga la inspectorat si director sa nu le scoata la concurs, ore facute in batjocura, note puse din burta (si din buzunar), directori numiti politic, inspectorate scolare corupte pana in maduva oaselor, investitii de miliarde intr-un WC, vile si masini scumpe pentru inspectorii scolari, etc
Acesta este sistemul educational preuniversitar din Romania Bugetara ! Mint nu-I asa?
Copilul meu nu e decat la liceu asa ca de universitar nu ma pronunt…deocamdata.
Cine plateste pentru toate astea? Romania Privata!
Te duci la Primarie, are 2-3 etaje pline ochi de angajati. Familii intregi, tata, mama si vreun copil sa preia stafeta. Se plimba hartii, se bea cafea, se rade, telefoane, tigari, iar tu astepti la singurul ghiseu deschis sa-ti platesi impozitul, e coada…Se pleaca pe “teren”, licitatiile le castiga cine trebuie, primarul isi asfalteaza strada lui, apoi a viceprimarului,
“comisionul” e fix, vilele se ridica mai pe finalul mandatului sau dupa, etc. Mint nu-I asa? Cine plateste pentru toate astea? Romania Privata!
La spital mai bine nu te mai duci…cauti cabinetul particular direct. Mafia doctorilor nu lasa pe nimeni sa intre in system (cei tineri prefera sa plece afara si din cauza asta). Se foloseste aparatura din spital pentru consultatia privata, asistentele uita de tine daca nu esti “atent”, femeile de serviciu trag si ele sforile. Se moare pe capete in spitalele din Romania, se trateaza prost, se pun diagnostice aiurea, se opereaza in batjocura, se uita bisturie in pacienti, dar parcarile sunt pline la spitale de masini ultimul racnet, orice doctor are cabinet particular, nu prea se mai sta la bloc si peste toate astea, morga e ultima salvare! Mint nu-I asa?
Cine plateste pentru toate astea? Romania Privata!
Doamne Fereste sa ajungi in Justitie! In Romania Bugetara Justitia mai nou e blonda, se fardeaza strident iar rujul de abia acopera buzele, a si am uitat, vorbeste ca la Chisinau…
Justitia la noi nu n umai ca nu e oarba dar am impresia ca poarta si ochelari ca sa vada mai bine. Salarii inuman de mari pentru tara asta, sporuri cat un salar, medicamente gratuite, concedii decontate, spitale proprii.Si te duci tu din Romania Privata la un process, se uita de sus la tine (e putere in stat), te taraie 2-3 ani pentru o sentinta care nu intotdeauna e corecta. Iar smecherii scapa mereu…Acum mai nou fac si greva si se sterg cu noi pe picioare
Cine plateste pentru toate astea? Romania Privata!
Cand ajungi la Finantele Publice, te izbeste mirosul de birocratie ca si la primarie (birocratia asta are un miros specific, de statut, de putrefactie). Cladire noua, impunatoare numai termopane, aere conditionate peste tot, cucoane aranjate care barfesc, barbatii sunt ingrijiti . Toti te privesc ca si cum i-ai deranja, te paseaza de la un birou la altul, pentru o semnatura pierzi ore, zile intregi, fara ei nu poti sa existi ca privat, iti dau amenzi, te desfiinteaza, te omoara, te invie, totul e cum vor ei.
Cine plateste pentru toate astea? Romania Privata!
Despre Politie ce s-ar mai putea spune? Ca e corupta? E banal…Ca sunt indolenti, se cred smecheri si isi bat joc de fraieri? Ca sunt mana in mana cu interlopii? O stie toata lumea!
Ca mersul pe strada dupa ora 21 e o aventura, chiar daca avem Jandarmi, Comunitari, Politie, iar e un lucru cunoscut.Ca fac afaceri cu orice si sunt unii putrezi de bogati, asta e.. Mint nu-I asa?
Cine plateste pentru toate astea? Romania Privata!
Si mai sunt bugetari: armata, parlamentul, tot felul de agentii, etc toate facute sa “rezolve” diferite probleme.
Stiti cat castiga un subofiter de politie cand a terminat scoala si intra in paine?
Aproape 20 de milioane (ce spuneti privatilor, haha!), are spor de hrana, de haine, etc
Cine plateste pentru toate astea? Romania Privata!
O ruda de a mea care a fost * la o fabrica toata viata, are pensie mai mare decat am eu salar la privat (cu studii superioare facute in alte vremuri), e aberant nu?
Cine plateste pentru toate astea? Romania Privata!
La TV in toate emisiunile sunt invitati numai lideri sindicali bugetati. M-am saturat sa-I tot vad, imbracati in costume scumpe, geluiti, proaspat rasi, cum plang soarta bugetarilor
Toti sunt niste imbuibati, care au averi facute pe seama membrilor de sindicat, dau concedii la munte, la mare, pe ochi frumosi. Nevestele si amantele si le-au bagat prin tot felul de birouri sa mute hartii.si sa ia salarii frumusele.
Iar cand se supara ca ciolanul e mai ros, ameninta cu greva generala…si politicienii le mai dau un os.
Cine plateste pentru toate astea? Romania Privata!
Dar pe noi astia de la privat, de ce nu ne intreaba nimeni nimic? De ce nu suntem chemati si noi la TV? Romania Privata e buna numai la cotizat? Poate avem si noi copii de tinut la scoala, poate avem si noi maine nevoie de o paine, poate vrem si noi sa traim mai bine!
Nuuuuuuuu!Noi doar trebuie sa baga adanc mana in buzunar sis a platim taxe si impozite! Auzi ti-ai platit darile pe luna asta? Da? Bine, atunci ne mai vedem luna viitoare, hai dispari privatule!
Romania Bugetara umileste in fiecare zi Romania Privata !
Parca suntem in criza nu? Da dar numai pentru Romania Privata! Pentru cea Bugetara criza nu exista, e doar o gluma buna, salariile merg la fel, nimeni nu cedeaza , toti vor mai mult. E criza, in Romania Privata painea e mai mica si mai neagra, in cea Bugetara cozonacul a ramas acelasi.
A si sa nu uit, mai nou in Romania Bugetara e la moda sa ai studii superioare, toata lumea vrea sau are facultate, creste salarul, mai o functie, scaunul e mai moale. Nu conteaza ca ai cumparat diploma pe la vreo facultate fantoma, la buget nu se cere performanta, doar pile sau spaga
Romania Bugetara e o Romanie artificiala, hidoasa, parvenita, degradanta, care va distruge chiar sistemul care a creat-o.
Nu am pretentia absolut imbecila ca sistemul privat este imaculat, marile averi s-au facut in cardasie cu statul. Nici nu vreau sa-I apar pe profitorii care s-au imbogatit din speculatii. Sper doar ca Romania Privata sa mai aiba puterea sa reziste in acest razboi cu Romania Bugetara, declansat de inconstienta unor politicieni prin favorizarea unor in defavoarea altora.
Singura sansa ca Romania sa supravietuiasca este Victoria Romaniei Private impotriva Romaniei Bugetare !
Am auzit ca pe 5 octombrie 2009 Romania Bugetara intra in greva generala!!!
Asa si?In cazul acesta tot acest text se transforma intr-un MANIFEST prin care chem. Romania Privata ca in luna NOIEMBRIE 2009 sa intre in GREVA FISCALA !
Ar fi un raspuns la umilintele suportate 20 de ani de catre privati din partea statului.si a bugetarilor
Poate asa vom fi priviti altfel !
Pentru noi luna NOIEMBRIE 2009 sa fie ZIUA IN CARE NE-AM SATURAT!!!
Gata. Plec sa-mi cumpar paine de la chioscul din fata. Apoi incepe o noua zi in care sper sa nu trebuiasca sa intru in Romania Bugetara (mi-as murdari pantofii scalciati).
PS
Textul de fata nu se refera la acei bugetari (si sunt foarte multi) care isi castiga existenta cinstit, prin munca devotata si dedicata meseriei alese. Tuturor acestora le cer scuze daca i-am lezat si ii asigur de tot respectul si pretuirea mea….*://subiectiva.*.*/
unqte
September 22nd, 2009 at 10:58 am
Problema care ar trebui abordată în întreaga societatea românească este restructurarea relaţiilor dintre societatea civilă, cultură, ştiinţă şi administraţia publică. Actualul cadru al acestor relaţii este puternic perturbat şi are efecte negative asupra comunităţii culturale, ştiinţifice şi a societăţii civile, cu impact de mare risc asupra dezvoltării societăţii româneşti în ansamblul ei. Soluţionarea acestei probleme se poate face numai cu aportul societăţii civile, ţinând cont de dezideratele acesteia şi anume consolidarea democraţiei şi participarea la circulaţia ideilor, în beneficiul dezvoltării pe termen lung a României. În contextul tranziţiei către capitalismul democratic, societăţii româneşti nu i-a fost încă propusă o viziune integratoare şi de perspectivă implicând dezvoltarea prin cultură, ştiinţă şi tehnologie, care să facă obiectul unui acord social. Acest acord ar putea reprezenta un „acord social al culturii şi ştiinţei”. Existenţa acordului ar putea sugera tratamentul privilegiat acordat comunităţii culturale şi ştiinţifice de către guvern. Ca bun public de consum, cultura şi ştiinţa sunt investiţii pe termen lung. Dar, pe seama ideologiei guvernamentale şi a fondurilor drastic diminuate ale culturii şi ştiinţei, constatăm că acestea nu sunt considerate bunuri productive. O caracteristică majoră a acordului social al culturii şi ştiinţei ar fi existenţa mecanismelor speciale, care să asigure echilibrul responsabilităţilor, dintre guvern, cultură şi ştiinţă. Acest echilibru are în vedere atât valorile responsabilităţii guvernamentale, cât şi pe cele ale autonomiei asociate unei comunităţi profesionale independente. Semnificaţia acordului social descrie şi relaţiile din interiorul comunităţilor culturale şi ştiinţifice. Pe această dimensiune, acordul social al culturii şi ştiinţei ar putea fi perceput şi ca un acord în cadrul căruia oamenii de cultură şi cercetătorii consimt să se supună unor reguli implicite, în producţia culturii şi a cunoaşterii, reguli cum sunt: acurateţea, adevărul rapoartelor asupra rezultatelor, respectarea axiologiei, îndatorirea recunoaşterii ideilor altora etc. Astfel, apartenenţa la comunitatea culturală şi ştiinţifică îl lasă pe fiecare liber, dar obligă, în acelaşi timp, la devoţiunea idealurilor muncii culturale şi ştiinţifice. Ideea acordului social pentru oamenii de cultură şi cercetători ar fi justificarea normelor privind comportamentul profesional şi suportul fundamental al auto – reglementării. Nerezolvarea acestei probleme strategice va conduce la lipsa unei viziuni de ansamblu necesare fundamentării politice a dezvoltării prin cultură şi ştiinţă, la dereglarea procesului democratic, la dezvoltarea corupţiei în cultură, ştiinţă şi în administraţia publică, la scăderea în continuare a competitivităţii culturii şi a cercetării ştiinţifice, cu efecte pe termen lung catastrofale asupra dezvoltării economice şi sociale a României. Obiectivele generale ale politicii dezvoltării ale guvernărilor postdecembriste au fost creşterea competitivtăţii, sporirea rolului culturii şi al cercetării, îmbunatăţirea pregătirii profesionale şi ocuparea forţei de muncă. Aceste obiective nu sunt îndeplinite, în economia naţională şi în societatea românească existând încă multe puncte slabe, dintre care se pot menţiona:
- nivel redus al activităţii culturale, al cercetării-dezvoltării si al inovării şi legatură fragilă cu economia şi societatea;
- cultură antreprenorială slab dezvoltată;
- capacitate administrativă insuficient dezvoltată.
România nu a adoptat o politică publică bazată pe un model de dezvoltare prin cultură, ştiinţă şi tehnologie, prin realizarea unei reale reforme a culturii şi cercetării, în scopul racordării acestora la cerinţele economiei şi societăţii. Factorul guvernamental a facut greşeala politică de a subordona cercetarea domeniului educaţiei, când logic şi firesc ar fi fost ca aceasta să fie parte componentă a domeniului economic. În acelaşi timp, cultura a fost marginalizată constant. Bâlbâielile autorităţilor în a fundamenta Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare, Inovare, Programele Operaţionale şi Programele din cultură au condus la incapacitatea de a subvenţiona dezvoltarea infrastructurii culturale şi de cercetare şi la obţinerea de rezultate ale demersului cultural şi ale cercetării nesemnificative pentru societatea românească.
September 22nd, 2009 at 5:22 pm
Cultura este sinteza dezvoltarii si devine catalizator a noilor dezvoltari.
Finalul unui ciclu de crestere a prosperitatii unei natiuni, este un salt calitativ al intregii populatii legate prin relatii culturale mai evoluate, cizelate, rafinate.
Acest mediu cultural in care se formeaza individul si colectivitatile functioneaza, … creeaza din start, un avantaj competitiv in oricare domeniu de la politic, catre economic si social.
In mod fundamental cultura poate fi asemuita cu substanta mediului cultural in care fiecare dintre noi ne formam si mai apoi incercam sa performam.
Insasi cultura rafinata, sublimata in arta, in sine poate deveni obiect al unei activitati economice si element de atractivitate (condiment sau accent) pentru oricare dintre activitati, in oricare domeniu.
De fapt cultura este materializarea specifica si remanenta a tuturor bunurilor intangible specifice unei zone, grup, populatii, etc Iar aceste bunuri intangibile dau potentialul real al unei natiuni
September 22nd, 2009 at 6:19 pm
Buna! Sant o persoana care realizeaza arta decorativa (unica) in tara si europa. De operele mele se bucura atat in tara cat si in afara (4 tari): Franta, Italia (pt. care am si filmat), Germania, Spania. Din pacate nu am fost si nu sant ajutat sa le expun si in alte locuri in fara de orasul meu, iar eu ca pensionar nu pot sa imi sustin financiar macar o expozitie din pensia mea! Din pacate, din zona locala nu vor sa fiu sustinut. Operele mele sant confectionate numai din produse alimentare: ( orez, spaghete, grau…etc) si sant toate functionabile si de durata. Oare ce trebuie sa fac ca cei in drept sa inteleaga caci fiind sustinut, voi aduce mai multa atractie zonei din care provin…asta mi-au spus-o toti cei care mi-au vizionat albumul cu poze, atat din tara, cat si din strainatate!? Sant din Lupeni, Jud. Hunedoara.
September 22nd, 2009 at 7:32 pm
ar fi interesanta si o analiza a motivelor pentru care totusi cultura este atat de putin valorificata in romania. sa fie lipsa de perspicacitate ? sa fie lipsa de initiativa ? sau toate barierele puse de stat pentru ca lucrurile sa ramana exact asa cum sunt ? vorbiti de fonduri europene, dar pentru obiective de patrimoniu, doar autoritatile locale pot depune proiecte. iar acestea nu au oameni pregatiti pentru asa ceva, cei care exista fiind oricum prea stresati ca sunt dati afara. da, in dulcele stil clasic romanesc, sunt deosebite aceste discursuri despre ce ar trebui sa gandim si sa facem, dar de fapt nu ai cum sa faci nimic in tara asta, pentru ca orice lucru cat de mic este extraordinar de greu de realizat. de ce nu avem oameni capabili in turism ? poate pentru ca exista acele legi aberante care cer brevet de turism pentru a infiinta orice agentie, iar pentru brevet trebuie sa stai min 1 an cu cartea de munca pe un salariu de mizerie ca angajat la o oarecare agentie. este logic, bineinteles, pentru ca daca reusesti sa supravietuiesti esti antreprenor, nu-i asa ? adevarul este ca acele proiecte culturale minunate din europa nu s-au confruntat niciodata cu atatea piedici din partea propriului stat … si ca noua ne place doar sa ne auzim propriile discursuri si aruncarea responsabilitatii pe oricine altcineva… si nu ne place sa organizam lucrurile, si nici sa le facem clare si simple, sau coerente… ar fi un mare efort, nu-i asa?, sa-l faca altii… care si altii de la conducerea acestei tari gandesc la fel…
September 22nd, 2009 at 7:47 pm
Buna Andreea,
Experienta in multe domenii lasa de dorit si acest lucru se reflecta in utilizarea fondurilor. Pot sa adaug si accesul greoi la informatie. As aduce in completare exemple si din alte tari dar, nu este cazul. Este mai simplu sa aducem exemple ce ar putea sa fie exploatate la noi in tara. Este drept unele locuri cer bani multi, cum este castrul roman : Porolissum (pacat de el. bine ca a scapat macar poarta pretoriana).
Mult succes pe viitor
September 22nd, 2009 at 8:11 pm
E oare o intamplare ca oamenii care vorbesc despre cultura scriu ca si cand limba romana (probabil materna) le-ar fi straina?
Eu cred ca nu; este in exact acea logica a lucrurilor care nu va transforma niciodata cultura, cata e ea, intr-un motor economic pentru Romania.
Pentru ca vor ajunge sa se ocupe de cultura agramati precum o parte din comentatorii de mai sus – fie la nivelul sintactic, precum noe, fie semantic, ca larisa.
September 23rd, 2009 at 1:43 am
gadjodillo, credca avem nevoie de abordari diferite. Tari precum Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia fac bani din cultura. Scepticismul nu este util, mai ales ca nu ajuta deloc. Trebuie sa fiu eu sceptic, dar eu vad oportunitati. Cunosc oameni din tarile mai sus mentionate si nu numai, care au vizitat si viziteaza periodic Romania. ei cauta si asa ceva dar, poate cunoscutii mei sunt diferiti. De aceea sunt grupuri de discutie despre Romania, surprinzator, altii vorbesc Romania de bine.
Iti respect opinia, dar eu unul, cred in reusita unui astfel de proiect pentru ca stiu:este vandabil.
September 23rd, 2009 at 4:02 am
Pe scurt / sintetic ai concluziv: cultura (si in special arta) si mediul cultural sunt obiect si subiect al dezvoltarii si este principla resursa (e drept intangibila intr-o societate a valorilor materiale) in dezvoltarea pe toate planurile ale unei societati (tehnic- tehnologic, economic, social, politic).
Din nefericire noi ca romani, in tara noastra Romanica, nu constientizam si de fapt nici nu avem oamni pe msura cerintelor vremurilor ce le traim in masura sa genereze dezvoltare.
Norocul nostru mare, este ca intrand in corul natiunilor ce formeaza UE, avem pe “altii” care sa ne ghidoneze, monitorizeze, sa ne scrie partiturile, etc.. asa la nivel general, sistemic.
Insasi discutia noastra este doar una principiala, in cel mai bun caz conceptuala care in mod sigur nu are nici atractivitate si nici interes in abordarea subiectului propus de catre “pragmatica filozofie materialista a miticului cetatean roman, (intr-o abordare si perceptie standard)”
Inca nu cunosc pe cineva in toata clasa politica actuala (ma refer la politicenii care se vad) care sa il percep ca un vizionar si un creativ, inclusiv in domeniul politic.
Si cum nu vad eu , probabil nu vad nici altii, In schimb avem razboinicii luminii intr-o lupta politica fara de sfarsit, care nu apuca niciodata sa produca si rezultate.
Se doreste victoria de draguul victorie si al posibilitatii de a accede la venituri usoare si mari (disproportionat de mari, fata de valoarea adaugata prin activitatea proprie / specifica / prsonala)
Si in construirea unui sistem este nevoie de cretivitate, stiinta, talent, abilitati, performante trecute mereu confirmate, etc
Cultura … a fi un subiect de caruia sa-i acorzi mai mult interes decat merita inseamna in mediul cultural actual inca niste suflete sacrificate pe altarul idealismului si al utopiei.
Dar cu siguranta intr-un viitor si nu prea indepartat ne va veni mintea de pe urma.
September 23rd, 2009 at 4:50 am
Domnule Radu G,
Stimati blogisti,
In mod evident va peocupa Romanica. si ca dvs, sunt si altii, chiar foarte multi.
Ce se intampla ca la locul exprimarii unei vointe politice, in masura sa influenteze soarta natiunii noastre, totusi lucrurile sunt complet altfel, de cum ar trebui structurate intr-un interes obiectiv si general si deasemenea confortabil si productiv individual.
Va spun eu, … am trait si vom mai trai precum oile intr-o tara confiscata de catre isteti, banditi, securisti, tupeisit, … clasa oamenilor politici (asa cum este perceputa politica intr-o tara subdezvoltata in primul rand cultural) Saracia si toate necazurile pe care le relevati, vin in primul rand dintr-o saracie a mintii, o lipsa cronica de cultura, minima cultura civica, lipsa de modele, lipsa de valori, etc…
Astazi traim in Romania confiscata, si va trece foarte mult timp pana cand vom intelege esenta raului care ne inconjoara.
Din nefericire nici nu prea sunt solutii, caci o clasa politica maligna (de tip canceros) ne sfarteca devoltarea generala, normala, logica, naturala spre o societate sanatoasa, structurata, functionala in masura sa gaseasca si sa se adapteze in timp real la modele optime, eficente care sa satisfaca interesul colectiv cat si interesul individual.
Va propun sa vorbim de ROMANIA CONFISCATA, o Romanie divizata / pulverizata / amorfa, incapabila sa aibe vreo reactie atar la mediul externs cat si la propriul mediu.
Romania PRIMITIVA, a oamenilor neinstruiti, Romania BOLNAVA, a oamenilor / a romanilor care inca nu constientizeaza, nu stiu ce inseamna SANATATE, cu se construieste aceasta si cum se intretine.
Traim intr-o Romanie a INCULTURII DE MASA, pentru ca calutura nu mai este vazuta ca adevaratul si de fapt singurul factor al progresului unei natiuni.
Inchipuiti-va (prin absurd) sa avem o Romanie instruita, intr-un mediu cultural adecvat anilor in care traim, in care cetateanul prin formatia si personalitatea sa are aplecare si spre perfomanata profesionala si catre tinuta si problemele comune sociale, civice, … ASTAZI AM AVEA ALTE SI CU TOTUL ALTE SUBIECTE DE DISCUTAT, inclin sa cred cautarea de solutii creative si constructive pentru problemele inerente si firesti ale unei colectivitati formate din oameni CIVILIZATI.
Aici, stimata Andreea Vass, ati putea sa incercati sa va aduceti aportul.
Romania are CANCER, si din nefericire nimeni nu are curajul sa o spuna, Cancerul ca sa ma exprim in acelasi mod este CRONIC si GENERALIZAT (cu multiple metastaze).
Cultura si mediul cultural, confirma acest infricosator diagnostic.
Celule sanatoase ale societatii (care ar putea sa faca ceva) sunt din ce in ce mai putine si din ce in ce mai putin potente.
Cred ca asta este unicul subiect la care sa trebuie sa ne gandim, si sa mai incercam sa facem ceva… daca se mai poate.
In mod firesc ar trebui sa se poata, dar inca nu s-a acumult masa critica, necesara luarii si aplicarii unor masuri radicale reparatorii de insanatosire a societatii.
Romania ramane pe mai departe o tara CONFISCATA, care inca nu are resursele interne sa se regenereze, sa se ISANATOSEASCA.
Bine este ca macar mai putem sa comunicam, poate… poate s-o coagula ceva…
September 23rd, 2009 at 1:04 pm
In Romania, nivelul de cultura se prabuseste mai rapid decat nivelul de trai. Consecintele sunt dratatice si se reflecta in gradul de civilizatie.
Putem sa ne lamenta, sa aratam cu degetul la altii, sa criticam, sa … plecam (ultimul stinge lumina). Dar in felul asta nu rezolvam nimic.
Ca simplu cetatean, nu stiu cum as putea influenta Guvernul sa aloce acestui sector o cota mai mare din buget. Dar pot sa fac altceva, si fac: incerc sa readuc la viata institutia ASEZAMINTELOR CULTURALE (Case de Cultura, Centre Culturale, Camine Culturale, etc.), a caror rost exact acesta este – CRESTEREA NIVELULUI DE CULTURA al tuturor.
In acest scop am creeat forumul “Case de Cultura” (http://case-de-cultura.forumgratuit.ro/). Nu conteaza ca din miile de Asezaminte Culturale, doar cateva s-au inscris, si mai niciunul nu este activ. Stiu ca acest demers poate fi util. Cu rabdare si perseverenta, am incredintarea ca de fiecare dintre noi depinde ca viitorul sa fie mai bun.
September 23rd, 2009 at 8:09 pm
Vic: mi-e teama ca s-a inteles gresit.
Eu nu cred ca acest proiect nu ar fi viabil. Eu am incercat ceva – o pensiune de proiecte culturale in Maramures – si am esuat. Si am esuat nu din cauza ca n-ar fi polonezi, francezi, italieni si suedezi interesati de asa ceva, pentru ca am cunoscut oameni minunati in perioada aia, ci din cauza romanilor. Da, pot afirma asa ceva fara sa ma simt paranoica.
Vizionarii de care s-a vorbit mai sus, constiintele superioare care ar putea avea viziunea necesara acestui proiect trebuie sa fie impecabili. Romani impecabili. Iar asta incepe cu, evident, cunoasterea limbii romane. Asa cum autoarea articolului a scris ditamai textul perfect corect si asa cum comentatorii ei nu o fac.
Eu atit am vrut sa spun: comenatorii nu sunt cei de la care asteptam miracolele. Ei sunt chibitii de pe margine.
September 24th, 2009 at 1:39 am
Ma consider destul de pragmatic. In plus sunt cu picioarele in 2 tari, anul viitor obtin cetatenia italiana. Si totusi, mi s-au blocat neuronii cu aceasta tema. Ai un argument forte: Peru nu are autostrazi, dar turistilor nu le pasa. Dupa cate am retinut, la capitolul autostrazi suntem pe locul 4 in lume, de la coada la cap, foarte aprope de Peru. Si totusi, noi nu avem turism ca Peru. Marturisesc ca sunt derutat de tema. Mai bine, incerc sa fac o comparatie intre Romania si Italia. Farmecul turistic al Italiei e reprezentat de arhitectonica veche, care la noi cam…lipseste. Iar daca nu e veche, italienii fac cumva sa para ca este antica. In Italia, in fiecare orasel si comuna gasesti un palat, o statuie, un parc de agrement cu fantani, la noi termopane si castele cu turnulete. Cred ca ce nu avem, putem crea, trebuie viziune si finante. Ce face un turist in Italia? Viziteaza castele, palate, diverse statui si amfiteatre…Merge pe plaja la Marea Ligurica/Mediterana/Adriatica, unde spre deosebire de Romania, plajele private au in mod obligatoriu locuri ˝la liber˝ in partile laterale ale sezlongurilor, nu cum e la noi, inapoia acestora. In Italia, ca si in multe alte tari din UE, hotelurile cu aceleasi numar de stele ca ale nostre, sunt calitativ inferioare fata de ale noastre. M-am lamurit la Hotel Annabella, cel mai mare din Balaton/Ungaria. Cele 3 stele ale lui, erau sigur inferioare unuia de la noi cu 2 stele din Arad. Si totusi la Balaton vin turisti straini mai multi ca la Marea Neagra.
Nu am concluzii, decat ca Romania are o imagine de ansamblu promovata pe drept sau pe nedrept de catre statele din Occident, care-i indeamna pe turisti sa cam evite Romania. Propaganda lor, contra propaganda noastra. Deci italienii nu se inghesuie sa vina, intrucat li s-a inoculat ideea ca in Romania e cam mizerie, pot fi pradati oricand etc…etc. Cei mai multi turisti vin cu masinile (contrazic MT – nu cu avionul) si in cele mai multe programe GPS din vest, Romania e ocolita, deci turistul italian se simte ca in jungla. Si mai e o faza, Andreea: cum intri din Ungaria in Romania si trebuie sa circuli cu 50 km/h pt. ca nu avem autostrada exact unde trebuie (la intrarea in UE), dupa o jumatate de ora de iti vine sa te intorci din drum.
E o tema foarte complexa si prefer sa ma opresc aici…Casa de piatra!
October 12th, 2009 at 4:09 am
Cine ii apara pe copii romani?
Mai nou sociatiile de planning familial sunt invitate sa vorbeasca copiilor IN SCOLI, PROFESORII FIIND SCOSI DIN CLASA despre avort si anticonceptionale. Ceea ce putini stiu este ca banii pe care aceste agentii ii au sunt de la clinicile de avort care pot sa-i spele pe creier pe copiii romani. deci parintii au incredere in scoli ca acesti copii vor primi o educatie decenta si ei sunt spalati pe creier mai ales fetele se devina ucigase de clinici de avort ce isi fac reclame. Mie mi se pare imoral sa lasi niste clinici de pruincucidre sa-si faca reclama in scoli.
De ce profesorii nu sunt lasati in sala in care se face aceasta antieducatie?
Oare profesorii de religie nu pot afce educatie sexuala? Sau dirigintii.
De ce aceasta educatie terbuie facuta de asociatii ce primesc bani din uciderea copiilor.
Avortul se iarta prin spovedire si prin invatarea altor femei sa nu faca avort.
November 5th, 2009 at 2:17 pm
[...] este un capitol esential al povestii de succes economic dat de revitalizarea Tarii Basce”, scrie Andreea Paul pe blogul ei. [...]
November 5th, 2009 at 8:27 pm
stiri-info.ro,
Se pot face atatea lucruri bune cu vointa. Chiar si cand ea nu este la niv admini centrale, poti face minuni la nivel local.