Nou si vechi
Actualitatea ma obliga sa reiau un text mai vechi. In luna ianuarie a acestui an scriam aici care sunt măsurile anti-criză in care cred. Trei din cele patru masuri sunt adoptate sau in curs de adoptare prin asumarea raspunderii guvernamentale. Ultima este inca neinteleasa si neimpartasita.
“1. Scutirea de impozit pe profitul reinvestit (în cuantum de maximum 25% din profitul total) – pentru stimularea investiţiilor, a producţiei, a creării de locuri de muncă şi, implicit, stimularea cererii (măsură asumată în programul de guvernare al PDL).
2. Reducerea cheltuielilor publice administrative abuzive şi inutile, simplificarea şi eficientizarea aparatului birocratic central şi local – estimările merg până la un nivel de 30% din cheltuielile publice.
3. Absorbţia rapidă şi eficientă fondurilor europene – aproximativ 80% din totalul fondurilor structurale şi de coeziune sunt destinate administraţiei publice centrale şi locale.
4. Reducerea contribuţiilor la asigurările sociale – la prima vedere, reducerea acestor impozite duce la scăderea încasărilor bugetare; în schimb se va stimula crearea şi/sau salvarea de locuri de muncă, se va stimula consumul şi producţia; vom fi martorii unui plus la ritmul creşterii economice dat de beneficiile dinamice ale unui astfel de demers care va contrabalansa costurile statice.
Efectele economice multiplicative date de intervenţiile prin subvenţii, pentru menţinerea locurilor de muncă sau pentru stimularea consumului şi/sau a producţiei, sunt inexistente. Nu facem decât să amânăm doar creşterea numărului şomerilor, a costurilor bugetare pe care le implică ajutoarele de şomaj aferente, până la epuizarea resurselor alocate pentru subvenţii.
Avantajele unor astfel de reforme:
· guvernul nu este expus la corupţie întrucât nu se află în poziţia de a oferi cu largheţe stimulentele fiscale discriminatorii, ca în cazul subvenţiilor sectoriale sau de altă natură;
· stimulentul fiscal este direct şi beneficiază de el toate firmele şi toţi angajaţii;
· reforma fiscală este uşor de implementat, rapid şi are efecte imediate.
Pe zona de investiţii prioritare strigăm la unison cele trei priorităţi majore, iar dacă resursele sunt limitate soluţia stă în parteneriatul public-privat, adică în concesiuna lucrărilor pentru autostrăzi, aşa cum se întâmplă peste tot în Europa:
· INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT;
· INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT;
· INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT.
Decât fără autostrăzi, mai bine cu o taxă de autostradă.
Concluzie: în vremuri de criză financiară şi economică nu e loc de greşeli în managementul public, iar spaţiul pentru greşeli politice în guvernarea ţării s-a restrâns până la asfixiere.”
PS: Semnalez aparitia unui blog interesant de politici publice, lansat de catre SAR, care imbraca idei de bun simt aici si care inlesneste diferentierea intre buna si proasta guvernare.
Tags: masuri anticriza
Loading ...
September 16th, 2009 at 2:42 pm
Taxarea excesiva genereaza pierderi la buget, prin comertul ilicit , prin costurile de combatere a comertului ilicit, prin dezvoltarea coruptiei. Vorbesc evident de cresterea accizelor la tigari…
September 16th, 2009 at 3:21 pm
eu personal sunt de acord cu toate ideile enuntate( adica ar fi trebuit sa fie mult mai liberale dar inteleg ca mai mult nu se poate).in schimb nu pot fi de acord cu optimismul relativ la punerea lor in aplicare.eu raman la ideea ca daca responsabilizare imperativa(pedepsire in caz de greseala)nu e,nimic nu e.
September 16th, 2009 at 5:09 pm
“Efectele economice multiplicative date de intervenţiile prin subvenţii, pentru menţinerea locurilor de muncă sau pentru stimularea consumului şi/sau a producţiei, sunt inexistente. Nu facem decât să amânăm doar creşterea numărului şomerilor, a costurilor bugetare pe care le implică ajutoarele de şomaj aferente, până la epuizarea resurselor alocate pentru subvenţii.”
Asta in cazul in care subventiile nu sunt folosite pt o activitate economica ce genereaza profit, exemplu constructia de apartamente ce pot fi vandute, inchiriate si activitate merge din nou.
Din nou, nu e bine somaj in eprioada de criza caci va lovi cererea.
September 17th, 2009 at 1:57 am
Teoretic, reducerea taxelor si impozitelor, conduce in primul rand la o redimensionare a activitatilor publice, din motivul evident de finantare. Practic, nivelul excesiv de ridicat al fiscalitatii, are doar rolul de a mentine sau marii rolul statului in economie. Cum statul nu este si nu poate sa fie un factor decisiv in afacerile private iar afacerile de stat sunt, mai exact ar trebui sa fie pe cale de disparitie, incepand de la Revolutia din 89, practic romanii dau bani pe ceva ce nu numai ca nu le trebuie, dar ii si incurca. Ca sa ma refer doar la un exemplul concret, numarul de parlamentari ai Romaniei este cam la fel ca cel al Statelor Unite, ceea ce este disproportionat de mult. Nu mai vorbesc de nenumaratele intitutii de control ale statului, de nenumaratele agentii guvernamentale, de sub-secretariate de stat, de institutii centrale, etc. Numai salariile soferilor si secretarelor acestor oameni de stat, dar si veniturile numeroaselor consilii de administratie in care statul are participatiuni, face din marfa romaneasca, una prea scumpa in conditiile in care pretul muncii este extrem de prost si de scazut. De unde calitate in acest caz, cand se merge tot pe economii, ajunganduse astfel la marfa nevandabila pe piata internationala. Luxul platit pentru acesti reprezentanti ai statului din taxe si impozite este mult prea mare. Acum este momentul unei revolutii in acest domeniu, pana nu e prea tarziu. Romania trebuie sa devina o tara cu economie libera, concurentiala de piata, fara imixtiuni si influente statale. Alta cale nu exista, dar din pacate nu consilierii sunt factori decizionali in aceasta chestiune. Decat in propriile familii, uneori.
September 17th, 2009 at 9:18 am
In carta drepturilor omului scrie:
“Principiul egalitatii nu exclude mentinerea sau adoptarea de masuri care sa prevada avantaje specifice in favoarea sexului sub-reprezentat.”
O dezbatere a acestui subiect pentru largirea reprezentativitatii femeilor in politica gasesti la linkul de mai jos:
http://nordiclarisa.wordpress.com/2009/09/17/ladies-agreement-club-egalitate/
Astept comentarii,
Larisa
September 17th, 2009 at 11:52 am
de ce apreciati ca 80% din fondurile structurale si de coeziune se adreseaza administratiei de stat?si daca e asa e bine? si care sunt principalele motive pentru care merge atat de greu absorbtia lor?si mai ales cum s-ar putea accelera aceasta?
September 17th, 2009 at 12:18 pm
@ Andreea Vass
Vă solicit părerea asupra unei probleme… ciudate.
http://bibliotecarul.blogspot.com/2009/09/ciudat-mon-chere-amie.html
September 18th, 2009 at 10:26 am
http://nordiclarisa.wordpress.com/2009/09/18/ladies-agreement-club-cu-cine-votam/
Nici unul de pe lista!
September 19th, 2009 at 8:15 pm
Constat ca toate ideile bune se opresc in stadiul de proiect. Aici, nu se castiga bani, decat in momentul in care produci ceva, de regula ceea ce clientul comanda. La voi, se vine cu o idee, nu intotdeauna buna, se baga bani, se cheltuie pe proiecte si avize si licitatii si strategii de marketing si publicitate se termina banii si apoi se da din umeri ca nu s-a putut finaliza din cauza ca nu mai sunt bani. Acest sistem se intalneste si la autostrazi si la ameliorari hidro si la proiecte de ecologizare si in general in toate afacerile. Romanii se multumesc cu proiecte nu cu realizari. Apoi cauta justificari. Ori nu justificarile intereseaza, nu cauzele din care nu s-a putut realiza ceva, ci realizarea este importanta. Eu nici nu intreb pe nici un angajat de ce nu a facut ceva. Daca a facut ceva primeste bani, daca nu, nu. Desigur, cerintele sunt normale, nu exagerate. Nu ma intereseaza insa cauzele pentru care nu a reusit. Imi platesc oamenii foarte bine si trebuie sa gaseasca solutii sa rezolve ce au de rezolvat, nu ii platesc pentru justificari. De altfel nici eu nu primesc bani decat atunci cand finalizez ceva, deci nu consider necesar sa platesc nerealizari. Ceea ce se practica la greu in Romania, tara cu economie de stat, cu usoare adieri de capitalism controlat prin parghii economico-financiare, tot de acelasi stat.
Imi pare rau ca tocmai sambata m-am gasit sa-ti spun toate astea, dar cred ca trebuie luate unele masuri in sensul celor expuse succint de mine. Nu-mi plac amanuntele.
September 20th, 2009 at 5:38 am
Buna sansa pentru disponibilizatii bugetari sa-si arate muschii si capacitatea. Acum sa-i vedem ce valoare au! Cum Romania sta prost cu absortia fondurilor Europene si din cite stiu exista o mare criza de proiecte, bugetarii disponibilizati pot trece la treaba avand sansa sa devina patronii propriilor afaceri. Ramine doar ca acestia sa vina cu idei de afaceri care sa aibe sustinere si credibilitate. Sa-i vedem!
September 20th, 2009 at 7:58 am
NOU.Magnific spectacolul de aseara de la tv3 cu ANGELA GHEORGHIU.Statul roman trebuie sa-i acorde cele mai inalte onoruri si distnctii posibile.Este cea mai mare voce a genului la ora actuala.Merita numita
ambasador pe plan international in domeniul culturii.Sper sa o puteti convinge sa participe la proiectul
umanitar dedicat copiilor.Ca niciodata toate au decurs perfect orchestra,cor,sonorizare,iar domnia sa
superba in rochile acelea diafane si feerice.ARTA conoteaza grandoarea,excelenta si calitatea fiind o pred
estinare,o vocatie,un apostolat si nu in ultimul rand o virtute ce uneste in sufletele noastre sensibilitatea cu ratiunea.
September 20th, 2009 at 5:31 pm
Sunt de acord cu toate masurile si o inteleg si pe ultima, desi imi pare inaplicabila in actualul context. Totusi, afirm ca exista o problema, pachetul este incomplet. La guvernul actual, ca si la cele precedente, am observat evitarea constanta si probabil in mod intentionat a unei a 5-a posibile masuri. Este vorba despre evaziunea fiscala si ma refer doar la un aspect al acesteia: munca la gri. Andreea, nimeni nu poate trai in Romania cu 600 lei brut (cca. 460 lei net, tehnic este imposibil, şi totuşi în mai tot sectorul privat (exceptii: societatiile cu sindicate si cele cu capital strain) observam aceeasi poveste – salariul minim pe economie: 600 lei pe cartea de munca (angajati necalificati), 1 200 lei brut (cca. 880 lei net)- angajatii cu studii superioare. Si totusi, in Romania nimeni nu se angajeaza pentru 460 lei net – din simplul motiv ca nu poate supravietui cu acei bani, iar in cazul intelectualilor nu merita sa lucreze pentru 880 lei net. Si totusi scriptic asa este. In final, toata lumea cunoaste ca orice angajat mai primeste ceva ˝pe sub mana˝, eu afirm ca nu exista zidar sa nu castige 1 500 lei ˝in mana˝, desi la toate firmele de constructii regasim in acte 600 lei brut. Atat bugetul de stat, cat si cel al asigurarilor sociale sunt prejudiciate de sume imense de bani. Si mai este o problema, se va declansa un impact social puternic: acei oameni care scriptic castiga 600 lei brut, vor avea o pensie calculata la acel salariu, chiar daca faptic acei oameni pe timpul activitatii au castigat 1500 de euro ˝in mana˝.
Aceasta a 5-a masura, va determina aplicabilitatea celei cu nr. 4 si va preveni un viitor colaps in sistemul de pensii si de asigurari.
September 20th, 2009 at 7:21 pm
Gerard,
Polonezii au redus CAS imediat ce au sesizat semnalele internationale ale crizei economice si cred ca nu merita sa mai detaliez.
Referitor la evziunea fiscala, aveti mare dreptate. Eu insami am scris zeci de articole si am avut nenumarate interventii publice pe aceasta tema.
September 20th, 2009 at 7:29 pm
Bibliotecaru,
Din pacate, nu am expertiza necesara pentru a emite o parere avizata.
September 20th, 2009 at 7:32 pm
gavrus tiberiu,
Pentru ca programele operationale au in marea lor majoritate ca beneficiari eligibili autoritatile publice locale, cu exceptia POS Competitivitate. In final, sigur ca tot societatile private contracteaza si sub-contracteaza lucrarile respective, dar nu sunt beneficiarii directi ai fondurilor europene in aceste situatii.
September 21st, 2009 at 11:37 am
@Andreea Vass
Ati afirmat ca “…80%…sunt destinate administratiei…” si argumentati ca de aceea”pentru ca…au ca beneficiari…”.Asa nu prea ajungem niciunde si in orice caz nu departe sau nu unde vrem sa ajungem.Eu nu cred ca fondurile structurale si de coeziune le-a “destinat” cineva (UE) administratiei.Adica ca a impus ca anumite programe nu pot fi accesate decat de catre autoritatile publice.Faptul ca asa se intampla are in opinia mea alte cauze.Problema fondurilor europene este asemanatoare cu problema agriculturii.Am sa explic.Statul(politicienii) nu au interes in dezvoltarea agriculturii pentru ca le convine importul.Si atunci nu iau acele masuri care sa dezvolte puternic productia agricola.La fel statul(politicienii) nu au interes in accesarea fondurilor europene pentru de la UE e mai dificil de furat.Si atunci nu iau acele masuri care sa duca la accelerarea absortiei fondurilor europene. In principiu are legatura cu ideile lui “Andrei from SUA”
Adica ar trebui date niste sarcini concrete si daca nu sunt indeplinite ar trebui aplicate niste consecinte.
September 21st, 2009 at 1:02 pm
@ Andreea PAUL si toti.
De ce nu cititi Ghidul solicitantului?
October 12th, 2009 at 3:55 am
Excellent site. It was pleasant to me.,