Toate’s noi si vechi sunt toate
Mihai Eminescu, pe langa poezie a scris si despre economie acum 140 de ani:
“De când lumea nu s-a văzut ca un popor să stea politiceste sus si economiceste jos; amândouă ordinele de lucruri stau într-o legătură strânsă; civilizaţia economică e muma celei politice.
Dacă în timpul când ni se promitea domnia virtuţii, cineva ar fi prezis ceea ce are să se întâmple peste câţiva ani, desigur ar fi fost declarat proroc mincinos.
Să fi zis cineva că cei ce promiteau economii vor spori bugetul cheltuielilor cu 40%; că cei ce combat funcţionarismul vor spori numărul posturilor cu sutele; că cei ce sunt pentru independenţa alegătorilor vor face pe funcţionar să atârne atât de mult de autorităţile supreme încât aceste mii de oameni să voteze conform comandei din Bucuresti; că se vor da 17 milioane pe drumul de fier Cernavodă-Chiustenge (Constanţa n.r.), care nu face nici cinci, si că patru milioane din preţul de cumpărătură se va împărţi între membrii Adunărilor; că se va constata cumcă o seamă de judecători si de administratori în România sunt tovarăsi de câstig ca bandiţii de codru. Daca cineva ar fi prezis toate acestea lumea ar fi râs de dânsul si totusi nu numai acestea, ci multe altele s-au întâmplat si se întâmplă zilnic, fără ca opiniunea publică să se mai poată irita măcar.
Nu există alt izvor de avuţie decât munca, fie actuală, fie capitalizată, sau sustragerea, furtul. Când vedem milionari făcând avere fără muncă si fără capital nu mai e îndoială că ceea ce au ei a pierdut cineva.
Mita e-n stare să pătrunză orisiunde în ţara aceasta, pentru mită capetele cele mai de sus ale administraţiei vând sângele si averea unei generaţii… Oameni care au comis crime grave se plimbă pe strade, ocupă funcţiuni înalte, în loc de a-si petrece viaţa la puscărie…
Funcţiunile publice sunt, adesea, în mâinile unor oameni stricaţi, loviţi de sentinţe judecătoresti. Acei ce compun grosul acestei armate de flibustieri politici sunt bugetofagii, gheseftarii de toată mâna, care, în schimbul foloaselor lor individuale, dau conducătorilor lor o supunere mai mult decât oarbă.
Justiţia, subordonată politicii, a devenit o ficţiune.
Spre exemplu: un om e implicat într-o mare afacere pe cât se poate de scandaloasă, care se denunţă. Acest om este menţinut în funcţie, dirijază însusi cercetările făcute contra sa; partidul ţine morţis a-l reabilita, alegându-l în Senat. Partidele, la noi, nu sunt partide de principii, ci de interese personale care calcă făgăduielile făcute naţiei în ajunul alegerilor si trec, totusi, drept reprezentanţi ai voinţei legale si sincere a ţării… Cauza acestei organizări stricte e interesul bănesc, nu comunitatea de idei, organizare egală cu aceea a partidei ilustre Mafia si Camorra, care miroase de departe a puscărie.”
MIhai Eminescu pe la 1870-1889
Cei interesati gasesc mai multe analize aici:
- Mihai Eminescu, Economia nationala, Junimea, 1983
- Vasile C. Nechita, Meditatii economice eminesciene, Junimea, 1989
Post scriptum: Sunt intrebata de catre comentatorii mei ce este de facut. Iata si raspunsul meu.
Ce e de facut?
Prima conditie: sa ne cultivam zilnic idealismul, sa-l udam si sa il plivim, asa cum m-a invatat un bun prieten acum ani si ani.
A doua conditie: sa nu mai absentam de la vot. Sa nu mai votam pentru un ban, pentru un vocabular colorat, pentru culoarea sau absenta parului, pentru aparitii excesive intr-o media rusinos de manelizata si de subordonata, pe scurt pentru forme fara fond.
A treia conditie: sa nu mai acceptam frauda si impostura politica, economica, culturala si sociala, hotia, mita si prostia, amenintarile si frica propriei opinii exprimate liber. Revolta nu produce efecte sociale daca nu ia forme organizate, cu purtatori/lideri de opinie in spiritul reformei, al instituirii si respectarii regulilor societale si institutionale clare si transparente. Aceste reguli incep in familie, la locul de munca, in breasla si abia apoi in societate.
A patra conditie: revolutie in sistemul juridic. Fara intoarcerea judecatorilor si a procurorilor impotriva miseilor, nimic nu cred ca se poate schimba fundamental in Romania. Asa s-a intamplat in SUA sau in Italia cand au reintrat lucrurile pe fagasul acceptabil al normalitatii.
A cincea conditie: consultarea publica. Masele populare si mediul antreprenorial trebuie sa isi doreasca aceste noi reguli transparente.
A sasea conditie: conjuctura. Fara noroc sau momentul oportun pentru schimbare, niciuna din conditiile de mai sus nu va genera efecte societale majore.
Nu traiesc cu iluzia ca lucrurile se vor modifica in profunzime in bine pe termen scurt. E nevoie de timp pentru macerarea tuturor formelor institutionale de democratie si economie de piata create, dar inca fara continut real in oameni potriviti. Nu este problema unui om. Este problema schimbului de generatii si al masei critice active, iar timpul se refera la aceasta dimensiune. Si aici exista riscul ca generatia imediat urmatoare sa fie in buna masura mai pervertita de valorile distorsionate din tranzitie. Deci putem vorbi ca o speranta reala in termeni de profesionalism in toate domeniile publice abia la a doua generatie nascuta dupa 1989. Atunci cand ne vom adresa unei persoane dintr-o institutie sa stie clar ce trebuie sa raspunda, sa nu ridice din umeri sau sa nu te trimita la plimbare. Atunci cand profesionalismul va fi cartea de vizita a celor angajati in serviciul public, fie a celor de la ghiseu, fie a celor implicati in elaborarea de politici publice. Lucrurile nu se vor schimba de la sine.
Inactiunea este optiunea perdanta. Pentru valori trebuie sa luptam cu totii. Valorile nu au doua picioare care se asaza pentru odihna intr-o tara sau alta. Democratia nu se exporta si nu se invata. Este o emanatie a societatii.
Daca faci doi pasi in urma ii gasesti pe fanarioti. Gasesti ca orice functie publica era ocupata prin concurs. Concursul banului. Care da mai multi bani. Nu e usor sa stingi mentalitati de genul intereselor personale. Dramele democratiei sunt teribile. Nu doar in Romania. La fel sunt si dramele individuale. Individul este insa fascinat de iluzia centritatii si pe acest fond au disparut cuvinte precum “colectiv”. Lozinca echitatii si a egalitatii de sanse va mai spune ceva? S-a pierdut. Celor care se bucura de frauda nu le pasa. Omul este fraudulent prin definitie, spune Malita. Frauda este biologica: animalele se dau frunze, pestii imita pietrele de pe fundul marii, politicienii se dau termometre valorice, dar uita de caldura etc. Totul pentru supravietuire. Legea vietii e: rezista, supravietuieste! Fie ca esti firma, partid sau popor, toate intr-o competitie severa. Romania e perdanta in aceasta competitie. Colectivele sunt perdante in fata unor indivizi fraudulosi.
Lumea noastra este acum o ciocnire a fraudelor. Lacomia, vanitatea si ambitia prea mare a dus si duce la fraude. Daca pretinzi sau promiti ca dai ceea ce nu ai se numeste frauda. Inselaciuna si minciuna sunt doar eufemisme ale fraudei. Desi frauduloase, formele manipularii contemporane sunt acceptate. Cele mai fascinante sunt cele politice. Le urmeaza cele economice, dupa care cele miliatre. Rezultanta este starea actuala de nedumerire perpetua. Te dai tare cand esti slab si invers. Frauda este posibila, dar nu implacabila. Depinde de noi. Nu ca indivizi – particule intamplatoare ale colectivitatii -, ci ca si colectiv critic – ca emanatie si miscare nationala.
Tags: economie, functii publice, Mihai Eminescu, mita, politica, virtuti
Loading ...
October 21st, 2009 at 6:45 am
De necrezut.
October 21st, 2009 at 8:11 am
Asa este si-n contextul acesta voi face referire la unul din vinovatii de acesta situatie referindu-ma la un fapt divers umflat de presa libera, care a ramas si ramane indiferenta la insultele nepermise pe care este obligat sa le suporte “dictatorul” Basescu:
Este Hrebenciuc mai nociv ca SIDA?
Da este, caci Sida omoara multi oameni, este o boala groaznica, dar cei ca Hrebenciuc distrug tari, ei, “sobolanii rozalii”.
Si ca sa parafrazez o zicere celebra: Nu exista porcarie, marsavie in politica romaneasca, unde sa nu fie amestecat Victor Hrebenciuc.
PS. Asta nu inseamna ca eu consider ca dl Basescu a facut bine acceptand sa se coboare la acest nivel discutia lasandu-se provocat, dar lasand deoparte opotunitatea unui raspuns atat de direct si cinstit in raport cu imaginea scortoasa cu un batz in fund pe care multi si-o fac despre un om in functie inalta, motiv ptr care un actor -oricare ar fi el, da bine aparent, stiind sa joace rolul pe care-l confera imaginarul colectiv presedintelui unui stat, prefer adevarul si raspunsul sincer, chiar daca lipsit de tact, ipocriziei.
October 21st, 2009 at 8:26 am
Din pacate are mare dreptate…tot ce spune este de actualitate….
October 21st, 2009 at 9:51 am
Da,Mihai Eminescu scriind cele de mai sus,avea fara doar si poate dreptate,dar in ziua de azi,la la mai mult de o suta de ani de atunci,ceea ce scotea el in evidenta ajunge sa fie dus la rang de arta.Si poate ca cele doua izvoare de avutie mentionate,munca si/sau furtul (pot fi eventual combinate) s-au imbogatit cu ceva nou…si anume intermedierea de forta de munca sau de mijloace de influenta.Asta este de fapt singura evolutie marcanta si notabila care o putem observa in modul de a gandi si a actiona al majoritatii inconjuratoare…in rest totul se face pe spatele celor mai slabi de cuget si de inger…si o sa se tot intample asa pentru ca merge…
October 21st, 2009 at 9:51 am
[...] via Andreea Vass [...]
October 21st, 2009 at 9:59 am
Era cunoscut ca un ziarist foarte acid, iar pe langa scrierile sale tematice despre economie si politica si-a inserat aciditatea subtil si in poezii. Se pare ca nu numai Caragiale face “profetii” in scrierile sale. Pun profetii intre ghilimele pentru ca nu despre asta e vorba. E vorba de o societate in ansamblul ei ale carei tare nu s-au schimbat, nu se schimba si nu se vor schimba niciodata, indiferent de regimul politic existent. Vorba multora din cei care cer mita: “ca doar oameni suntem”, si balcanici pe deasupra. Peste o suta de ani, cine va citi randurile de mai sus sau texte de pe blogurile gen: Romania obictiva, va exclama precum autorul blogului amintit: De necrezut! Nu sunt pesimist, dar orice padure isi are uscaturile ei.
O zi buna.
October 21st, 2009 at 10:23 am
Materialul poate fi un punct de plecare al unei analize.
Situatia asta s-a conservat. Intrebarea este de ce a fost posibil?.
Urmatoare intrebare fireasca: ce-i de facut?
Daca nu cautam raspuns la toate intrebarile, daca nu cautam solutii la probleme si nu incercam sa le aplicam, ne lamentam inutil.
P S Am reprodus materialul pe blog.
October 21st, 2009 at 11:07 am
O societate fara “printipuri” determina nevoia reusitei cincinale pentru… tot restul vietii. Majoritatea romanilor pleaca din casa parinteasca umplandu-si bagajele cu… acte personale. Neavand habar daca vor ajunge sclavi eterni sau ministri in guvernul Boc, nu stiu cand sa se opreasca din Campionatul National de Egocentrism sau/si Daciada de Furat Gramada. In lipsa “printipurilor” nu vom avea stabilitate ceea ce impiedica Romania sa devina o… comunitate.
Divagand “usor”, m-as opri la stimatul tatuc care interpreteaza “Constitutia” neluand in seama interpretarile acesteia de catre autorii ei. Cum nu suntem in situatia poporului ales… sa ni se scrijeleasca principii in chetre cu impact chiar si asupra capetelor de lemn, fiecare dintre noi trebuie sa identifice individual solutii. A mea este… emigrarea.
October 21st, 2009 at 12:15 pm
Nu e neconstitutional decretul de revocare a lui Nica caci Constitutia nu-i permite Presedintelui sa revoce doar pe PM, in rest ceilalti ministrii sunt revocabili.
De ce oare nu ar fi revocabili cand PM are dreptul sa revoce demita ministrii, demitere pe care presedintele o consfinteste prin revocare
Cred ca din urmatoarele articole constitutionale nu se poate intelege nimic altceva:
ARTICOLUL 106: Încetarea funcţiei de membru
Funcţia de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege.
Observati ca un ministru nu poate fi demis, ci doar sa-si dea el demisia , iar pentru eliberarea din functie a unui ministru termenul folosit este revocare.
Revocarea o face presedintele la propunerea primului ministru deci nu e o initiativa a presedintelui cf art 85.
Adaug cateva elemente suplimentare si anume: Dl Nica imputa Presedintelui ca l-a numit interimar pe dl Blaga, in mod nelegal incalcand constitutia si anume art. 107 care spune:
ARTICOLUL 107: Primul-ministru
(1) Primul-ministru conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuţiile ce le revin. De asemenea, prezintă Camerei Deputaţilor sau Senatului rapoarte şi declaraţii cu privire la politica Guvernului, care se dezbat cu prioritate.
(2) Preşedintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru. (3) Dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primuluiministru, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă primul-ministru îşi reia activitatea în Guvern.
(4) Prevederile alineatului (3) se aplică în mod corespunzător şi celorlalţi membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile.
Ce deducem de aici? Deducem faptul ca odata demis un ministru prin procedura revocarii,explicata de mine in articol, singura prin care poate fi eliberat din functie un ministru, in baza art 107(4) conexat cu al (3), dar care se aplica, atentie, corespunzator, este numit un ministru interimar pe postul liber termenul” cu exceptia revocariii de la al(3) interpretandu-se corespunzator adica referindu-se doar la primul ministru care intradevar cf al(2) nu poate fi revocat ceea ce nu e cazul unui ministru.Orice alta interpretare ar duce la concluzia ca articolul 85 al (2) nu ar putea fi aplicat.
ARTICOLUL 85: Numirea Guvernului
(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.
(2) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.
(3) Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului, Preşedintele României va putea exercita atribuţia prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru.
Asadar dl Nica va pierde cu brio procesul intentat, dar pana atunci ramane dezinformarea care ar fi bine sa fie anihilata prin argumentele pe care le ofer la acest fir.
October 21st, 2009 at 12:16 pm
Ce e de facut?
Prima conditie: sa ne cultivam zilnic idealismul, sa-l udam si sa il plivim, asa cum m-a invatat un bun prieten acum ani si ani.
A doua conditie: sa nu mai absentam de la vot. Sa nu mai votam pentru un ban, pentru un vocabular colorat, pentru culoarea sau absenta parului, pentru aparitii excesive intr-o media rusinos de manelizata si de subordonata, pe scurt pentru forme fara fond.
A treia conditie: sa nu mai acceptam frauda si impostura politica, economica, culturala si sociala, hotia, mita si prostia, amenintarile si frica propriei opinii exprimate liber. Revolta nu produce efecte sociale daca nu ia forme organizate, cu purtatori/lideri de opinie in spiritul reformei, al instituirii si respectarii regulilor societale si institutionale clare si transparente. Aceste reguli incep in familie, la locul de munca, in breasla si abia apoi in societate.
A patra conditie: revolutie in sistemul juridic. Fara intoarcerea judecatorilor si a procurorilor impotriva miseilor, nimic nu cred ca se poate schimba fundamental in Romania. Asa s-a intamplat in SUA sau in Italia cand au reintrat lucrurile pe fagasul acceptabil al normalitatii.
A cincea conditie: consultarea publica. Masele populare si mediul antreprenorial trebuie sa isi doreasca aceste noi reguli transparente.
A sasea conditie: conjuctura. Fara noroc sau momentul oportun pentru schimbare, niciuna din conditiile de mai sus nu va genera efecte societale majore.
Nu traiesc cu iluzia ca lucrurile se vor modifica in profunzime in bine pe termen scurt. E nevoie de timp pentru macerarea tuturor formelor institutionale de democratie si economie de piata create, dar inca fara continut real in oameni potriviti. Nu este problema unui om. Este problema schimbului de generatii si al masei critice active, iar timpul se refera la aceasta dimensiune. Si aici exista riscul ca generatia imediat urmatoare sa fie in buna masura mai pervertita de valorile distorsionate din tranzitie. Deci putem vorbi ca o speranta reala in termeni de profesionalism in toate domeniile publice abia la a doua generatie nascuta dupa 1989. Atunci cand ne vom adresa unei persoane dintr-o institutie sa stie clar ce trebuie sa raspunda, sa nu ridice din umeri sau sa nu te trimita la plimbare. Atunci cand profesionalismul va fi cartea de vizita a celor angajati in serviciul public, fie a celor de la ghiseu, fie a celor implicati in elaborarea de politici publice. Lucrurile nu se vor schimba de la sine.
Inactiunea este optiunea perdanta. Pentru valori trebuie sa luptam cu totii. Valorile nu au doua picioare care se asaza pentru odihna intr-o tara sau alta. Democratia nu se exporta si nu se invata. Este o emanatie a societatii.
Daca faci doi pasi in urma ii gasesti pe fanarioti. Gasesti ca orice functie publica era ocupata prin concurs. Concursul banului. Care da mai multi bani. Nu e usor sa stingi mentalitati de genul intereselor personale. Dramele democratiei sunt teribile. Nu doar in Romania. La fel sunt si dramele individuale. Individul este insa fascinat de iluzia centritatii si pe acest fond au disparut cuvinte precum “colectiv”. Lozinca echitatii si a egalitatii de sanse va mai spune ceva? S-a pierdut. Celor care se bucura de frauda nu le pasa. Omul este fraudulent prin definitie, spune Malita. Frauda este biologica: animalele se dau frunze, pestii imita pietrele de pe fundul marii, politicienii se dau termometre valorice, dar uita de caldura etc. Totul pentru supravietuire. Legea vietii e: rezista, supravietuieste! Fie ca esti firma, partid sau popor, toate intr-o competitie severa. Romania e perdanta in aceasta competitie. Colectivele sunt perdante in fata unor indivizi fraudulosi.
Lumea noastra este acum o ciocnire a fraudelor. Lacomia, vanitatea si ambitia prea mare a dus si duce la fraude. Daca pretinzi sau promiti ca dai ceea ce nu ai se numeste frauda. Inselaciuna si minciuna sunt doar eufemisme ale fraudei. Desi frauduloase, formele manipularii contemporane sunt acceptate. Cele mai fascinante sunt cele politice. Le urmeaza cele economice, dupa care cele miliatre. Rezultanta este starea actuala de nedumerire perpetua. Te dai tare cand esti slab si invers. Frauda este posibila, dar nu implacabila. Depinde de noi. Nu ca indivizi – particule intamplatoare ale colectivitatii -, ci ca si colectiv critic – ca emanatie si miscare nationala.
October 21st, 2009 at 6:35 pm
Da, s-a rezolvat asa ca :
Nu spera si nu ai teama,
Ce e val ca valul trece;
De te-ndeamna, de te cheama,
Tu ramâi la toate rece.
……………………………..
Si de plânge, de se cearta,
Tu în colt petreci în tine
Si-ntelegi din a lor arta
Ce e rau si ce e bine.
October 21st, 2009 at 8:43 pm
Eu am alte prioritati
A cincea conditie: pentru mine este prima.
“Consultarea publica. Masele populare si mediul antreprenorial trebuie sa isi doreasca aceste noi reguli transparente.”
Poate criza sa schimbe indiferenta, pentru ca atunci cand ajungi la fundul sacului deschizi ochii, cum spunea cineva, “cand se contracta punga se dilata mintea”.
“A sasea conditie: conjuctura si norocul” nu trebuie luate in considerare.
Vorba lui L Blaga “Soarta e o prapastie in care cadem numai daca privim prea mult in ea.”
Cu urmatoarea sunt de acord.
“Inactiunea este optiunea perdanta. Pentru valori trebuie sa luptam cu totii. Valorile nu au doua picioare care se asaza pentru odihna intr-o tara sau alta. “
La urmatoarea am obiectii majore:
“Democratia nu se exporta si nu se invata. Este o emanatie a societatii.”
Slavii au adus pe teritoriul Romaniei de azi o influenta culturala, iar sasii au facut ca ardelenii sa aiba o alta mentalitate decat “regatenii”.
Actiunea poate grabii evolutia democratiei si inactiunea o demoleaza, sau cum ai scris ca-i o “optiune perdanta”.
Democratia se invata, si mai mult se poate impune daca puterea o doreste.
Din pacate clasa politica nu are interes sa dea socoteala cetatenilor, asa ca societatea civila trebuie sa faca presiuni sa ceara transparenta, si responsabilitate.
Plutarh spunea “Cheama norocul, dar da si din maini.”
October 21st, 2009 at 10:04 pm
Si ca sa vedeti cat de corect este titlul pus de Andreea:
Cum sa-l calific pe Geoana?
Azi dl Geoana, ca un viitor presedinte spune ca primeste stafeta de la dl presedinte Iliescu.
Bravos natiune e frumos.
In 1996, dl Geoana ambasadorul pus de Iliescu in SUA, il felicita pe Emil Constantinescu ca a iesit presedinte si ca va scapa tara de comunisti.
Din nou bravos natiune ca e frumos si Geoana desigur este un om de nimic.
Deci eu unul l-am calificat fara posibilitate de razgandire si mi-am salvat sufletul.
October 22nd, 2009 at 10:57 am
Cele şase condiţii sunt cam abstracte şi cam idealiste, potrivite unei societăţi de îngeri – ceea ce noi nu prea suntem.
Cred că singura şansă ar fi ca magistraţii şi politicienii să se certe cu adevărat, fiindcă deocamdată doar se ameninţă reciproc. Doar aşa poate că s-ar găsi un judecător mai nervos care să-l bage la puşcărie pe primul tâlhar/politruc care i-ar pica în mână. Din acel moment s-ar putea ca spiritul de vendetă să ducă la o oarecare curăţenie. Frica reciprocă ar fi singura posibilitate ca păzitorii borcanului cu miere să-şi bage doar degetele, nu toată mâna.
October 22nd, 2009 at 11:07 am
Adrian,
Orice combinatie din cele sase conditii poate declansa o schimbare, temporara sau definitiva. Dar pentru o emanatie profund democratica a romanilor cred ca avem nevoie de toate aceste conditii, chiar daca, in mod evident, se vor declansa la momente si cu ritmuri diferite.
October 22nd, 2009 at 11:51 am
Am inteles ca este nevoie de o “masa critica activa” care se obtine prin contributia in diferite ponderi a celor 6 conditii.Am inteles ca pentru a obtine aceasta masa critica este nevoie de timp.(este o reala speranta abia la a doua generatie nascuta dupa 1989-adica cel putin dublati termenul dat de Brucan).Sau poate mai incolo.
Am inteles ca trebuie sa luptam toti pentru valori si contra indivizilor fraudosi.Si doar o miscare nationala,critica fata de situatia actuala poate sa impuna echitate si egalitate de sansa.Pana atunci indivizii trebuie sa aplice primele 3 conditii,anumite colectivitati trebuie sa impuna treptat urmatoarele 2 conditii si intr-o anumita conjunctura se va ajunge la masa critica care va impune o situatie sensibil mai corecta si mai buna.
Eu sunt de parere ca o accelerare mare a acestui proces se poate realiza prin responsabilizarea imperativa a clasei politice.Acum reprezentantii cei mai reprezentativi ai clasei politice nu au practic nici o responsabilitate materiala in caz ca gresesc(au responsabilitate politica dar sunt infinit de putine cazurile in care raspund penal,administrativ,material pentru greselile lor).Asta in timp ce dupa parerea mea haosul si saracia din tara se datoreaza greselilor(voite sau din nestiinta) facute de reprezentantii clasei politice.Este nevoie de responsabilizarea prin lege a reprezentatilor clasei politice,a conducatorilor in general.
October 22nd, 2009 at 12:06 pm
gavrus tiberiu,
Asa e, dar din pacate responsabilizarea nu mai cred ca poate veni din interiorul clasei politice, ci doar sub presiunea externa clasei decidente. Cum sa voteze ei auto-controlul, auto-sanctiunea, auto-despagubirea sau auto-penalizarea? Este un cerc inchis in care toti cei responsbaili azi se apara intre ei, fie prin fapte directe, fie prin inactiune. Nici criza economica internationala nu a reusit sa-i responsabilizeze. Nici dojana europeana. E nevoie de romani care sa nu mai accepte si apoi sa nu mai permita fraudele, fie ele politice, economice sau sociale. Ar fi extraordinar sa incepem cu procurorii si judecatorii, cum bine spunea si Adrian, ca sa se declanseze acest mecanism de responsabilizare.
October 22nd, 2009 at 1:13 pm
EU cred ca o cale mai fezabila este impunerea unei legi sau HG care sa prevada (in prima faza) responsabilizarea conducatorilor(ministri,prefecti,primari,presedinti de consilii judetene sau locale,inspectori-sefi,directori de regii,agentii,scoli,primari,…etc)in cazul in care institutia respectiva a pierdut un proces si exista o sentinta irevocabila si definitiva.Ar trebui ca in acest caz conducatorul institutiei respective ar trebui sa obtina intr-un timp rezonabil dar scurt fie recuperarea pagubelor stabilite in sentinta si a cheltuielilor de judecata de la cei vinovati de pagube si de la cei vinovati de pierderea procesului fie trimiterea in judecata pentru recuperarea pagubelor si a cheltuielilor de judecata a celor considerati vinovati.In caz contrar conducatorul respectiv care este un prost administrator trebuie in mod imperativ sa piarda functia.Recuperarea acestor pagube si a cheltuielilor de judecata trebuie sa fie imprescriptibila.Eu cred ca este posibila reglementarea in acest mod a responsabilizarii imperative(adica sub pedeapsa pierderii postului).Daca credeti ca este posibil acest lucru poate merita o discutie despre modul cum s-ar obtine aceasta reglementare.
October 23rd, 2009 at 12:03 am
Exclent articol!
Pe langa sau adaugand idealurilor dvs tot Eminescu spunea: “Orice politician vrea sa ajunga la conducere, desi-i fara pregatire. Dorul de a castiga ii face pe politicieni sa se ocupe cu lucruri pentru care nu au pricepere”.
Iaca-ta inca una, doua reguli pentru infaptuirea acestor idealuri.
October 23rd, 2009 at 2:23 am
Referitor la economie, trebuie luate la puricat si reglementate companiile care creeaza actiuni convertibile in bani. Poti cumpara o companie cu o valoare de 3 milioane de dolari si scoate imediat actiuni de 7 milioane de dolari dupa care mai vinzi niste sedii? Poti crea o cutie de carton ca firma si scoate actiuni de milioane, romanii cu pensiile private sau actionarii ramanand cu cartonul si tu cu banii? Ce se intampla cand valoare actiunii creste la mai mult de 15 ani inmultit cu rata anual de castig, adica merge spre buble? Nu trebuie sa vina niste taxe sa descurajeze asta? A studiat cineva istemul financiar al Bizantului ce arezistat 10 secole fara modificari? Tocmai am auzit de treaba asta intr-un film si m-am gandit la asta.
October 23rd, 2009 at 2:28 am
Emiterea de actiuni cred eu trebuie sa serveasca companiilor ce au nevoie de lichiditati la un pret convenbabil, investitorilor ce fac investitii si pun economia in miscare dar trebuie niste legi sa impiedice abuzurile. Tocmai am dat exemplu de posibile abuzuri. Compania valoreaza x si tu scoti actiuni de 2x sau 10x. Sau daca vinzi actiuni cu mai mult de 15 ori castigul anual. 7 e mediu, nu mai stiu exact dar era o valoare medie si o valoare de la care se numeste buble economy. Poti sa pui taxe sa descurajezi asta.
October 23rd, 2009 at 7:59 am
Io,
Nu trebuie descurajat prin taxe sau alte bariere. Ba din contra. Pentru piata romaneasca de capital acum se impune eliminarea pragurilor la SIF-uri pentru stimularea tranzactiilor.
Referitor la sistemul fiscal, acum se discuta intens despre cresterea TVA. Or, inainte de a lua o astfel de decizie, Romania are alte optiuni si trebuie sa raspunda la intrebarile: vrem sistem de sanatate public, finantat integral de la stat? vrem scoli de stat? vrem ajutoare si sbventii, ca si pana acum? sau vrem mai degraba salarii mai mari si un sistem de asistenta sociala mai mic? Unde se risipesc resursele bugetare?
October 23rd, 2009 at 8:53 am
2. Dl Basescu este acuzat ca pune acest referendum pe 22 noiembrie din interes electoral personal cand este evident ca va intra in turul doi si ca abia in turul doi in 6 decembrie ar putea eventual ca votul ptr referendum sa joace eventual in favoare Dlui. De fapt a si fost acuzat de Hasoti si altii ca va pune referendumul in 6 decembrie.
Uite ca nu s-a intamplat, poate ca a citit ce am scris la acest subiect alaltaieri.
Daca insa vor veni in primul tur mai multi la vot cred ca este ceva bun si numai niste candidati care nu vor sa se bazeze pe popor ci pe clientela politica, ar putea sa doreasca sa tina oamenii acasa, exact ca la referendumul pentru votul uninominal.
Asadar urmariti ce se intampla si se va intampla eu unul anuntand demult ca prin inducerea faptului ca am votat gresit in 2004 ptr Basescu chiar daca nu ne-ar face sa ne dam votul altuia, ne-ar putea tine acasa
2. Referitor la referendum aduc un argument substantial principiului unicameral sustinut de liberali in 1864, dar azi sustinand inversul!?
Acest argument suna: Un singur popor, o singura natiune, o singura camera.
October 23rd, 2009 at 10:01 am
Vad ca unele sunt foarte noi si neasteptate chiar daca adevarate nu numai in 2008 noiembrie cand sunt spuse dar si azi:
http://www.metacafe.com/watch/2105921/bogdan_olteanu_laudand_pd_l_si_acuzand_coruptia_din_psd_si_pnl
October 23rd, 2009 at 12:04 pm
Draftul de Platforma Program a Miscarii Revolutionare pare ok.
Evident ca observam in jurul nostru Exasperarea. Sa zicem numai de miscarea Svet sau Miscarea de Rezistenta and so on.
Dar cu Schimbarea ii complicat. Vedem ca Descrierea Realitatii Politice nu difera de la ~1870(>100ani).
Schimbarea Realitatii ii alta problema. Metodele moderne cat si cele clasice (inclusiv Razboiul) presupun o actiune care provoaca reactiuni pana la atenuarea undei. Asa ca mai degraba ar trebui operat cu mijloace naturale de natura germinarii/cresterii. Adica sa luam in calcul si rabdarea.
Despre tinta (Democratia sa zicem) o vad mai degraba ca o stare de echilibru social(dinamic) decat la modul caricatural cum apare in lumea dezvoltata/civilizata. Democratia Corporatiilor si a Sclavilor orbiti de Media este opusul notiunii originare.
October 23rd, 2009 at 4:26 pm
Foarte fain articol.
October 23rd, 2009 at 7:10 pm
E foarte greu sa credem ca primul guvern Croitoru va trece. Exista toate motivele sa nu treaca, macar si numai acela principal ca este pe scheletul vechiului guvern in partea de PDL a acestuia, si ar fi greu sa-i revoteze acum pe cei pe care totusi i-au lovit cu motiunea.
Sper ca dupa ce o sa pice acest guvern, daca o sa pice caci teoretic inca mai are sanse, dl Basescu sa-l mandateze din nou pe dl Croitoru, sa faca un guvern total apolitic, format numai din tehnocrati independenti dar nu indiferenti si care daca sunt inteligenti nu au cum sa fie de partea lui 322.
Adica ce credea dl primar si vicepresedinte PDL , dl Negoitza ca o sa se intample chiar de azi, cred ca va fi etapa post primul guvern Croitoru. Este necesar un dozaj in toate cele si desi dl Basescu aprecia initial o posibila ordine inversa, cu un cabinet de tehnocrati mai intai si apoi unul PDL, cu sau fara Croitoru, cred ca ordinea de azi este mai buna.
October 24th, 2009 at 10:24 pm
Recunosc, sunt cu adevarat uimit de extraordinarul simtz politic, de intuitia politica, de capacitatea de a sintetiza intr-o propozitie, o intrega situatie politica de care a dat dovada azi in mesajul dat la Craiova populatiei acestei tari, dl Presedinte Basescu.
Dle Presedinte daca va mai uitati si pe aici va rog sa primiti felicitarile mele.
De cateva zile ma chinuiam sa inteleg mai bine rolul si locul lui Crin Antonescu in acest puzzle si abia acum datorita catorva propozitii enuntate de dl Basescu, am inteles exact toata schema pe care se vor juca aceste alegeri.
Cuvintele sunt:
“Eu ştiu foarte bine că bătălia mea nu e cu Geaonă, nici cu Antonescu. Bătălia pe care o voi da este cu Ion Iliescu, care şi-a pus la faţă nişte perdele zâmbitoare sau aparent modernizatoare”, a spus Băsescu.
Da domnule Presedinte exact asa stau lucrurile!
Asa cum si in 2000 alegerile s-au desfasurat intr-o piesa in regia lui Ion Iliescu, piesa facilitata de ruperea liberalilor de CDR si aparitia a doi candidati pe electoratul acesteia, Isarescu si Stolojan, ceea ce a permis trimiterea in turul doi a lui Vadim, cel mai comod adversar ptr Iliescu si in acelasi timp si cea mai buna sperietoare, ca sa-i aduca acestuia, pe tava, electoratul CDR si PD, nu ptr a fi ales, ca se alegea si numai cu propriul electorat PSD in raport cu al lui Vadim, dar fara prea mare legitimitate, dar asa ce triumf, sa-ti dea legitimitatea tocmai Piata Universitatii!?
Nu mai adug nimic caci acest scenariu l-am descris detaliat de mai multe ori si pe aici si prin alte parti, decat doar ca atunci desi il pricepusem dupa primul tur, nu am avut mijloacele sa-l anuntz public si astfel sa-l demontez, ceea ce azi din fericire nu s-ar mai poate intampla.
Acum piesa montata de dl Iliescu este in opinia mea urmatoarea:
1. Geoana se vrea a fi varianta modernizata a lui Iliescu, de la care a preluat stafeta si care trebuie sa atraga nucleul dur al PSD, adica parte din cei care in 2004 au votat cu Adrian Nastase, parte cum este dna Anca Alexandrescu trecand in tabara lui Oprescu, care are si misiunea sa smulga niste alegatori antisistem de pe la Basescu , Vadim , Becali de unde s-o putea, care in turul doi sa se indrepte unii catre Crin Antonescu si unii spre Geoana, altii sa se intoarca spre Basescu, dar astia sa nu fie prea multi sau mai bine sa stea acasa suparati ca Oprescu nu s-a calificat.
2. Crin Antonescu are rolul de a aduna electoratul CDR care prin manipularea din acesti 5 ani a ajuns la concluzia ca Basescu a distrus CDR , PNTCD , partial PNL si ca este la fel de rau ca Vadim caci eu personal stiu oameni din care mai frecventeaza ce a mai ramas din Alianta Civica, deci un nucleu dur al CDR si PNTCD, care mai degraba ar vota cu Iliescu decat cu Dl Basescu, dar care daca le ceri sa-ti explice optiunea, vin cu argumente gen Emil Constantinescu, care Constantinescu actualmente este deasemeni in trena lui Iliescu si inclin sa-i dau dreptate dlui Basescu ca asta s-a produs de la inceputul mandatului 1996-2000. Un Emil Constantinescu care dupa 2000 a ingropat de tot PNTCD, infiintand un onorabil ONG denumit Actiunea Populara, pe care insa destul de repede l-a treansformat intr-un partid crestin democrat, care ce putea face altceva decat sa-si dispute cu PNTCD electoratul destul de subtire al acestuia, astfel ca acest gest a insemnat un cutit infipt in spate PNTCD de catre cel pe care dl Coposu il facuse Presedinte al Romaniei, si care azi a ajuns ca si Ceorbea, un fel de bolnav mintal, adica inca unul din cei multi care in istorie au sucombat sub greutatea unei puteri ce le depasea cu totul statura si resursele de orice fel.
Antonescu joaca acum si rolul de om cu tinuta aleasa pe care trebuia sa-l joace dl Duda actorul, rol care trebuia sa atraga monarhistii si sa-i aduca la vot in turul 1, pentru ca in turul doi sa-i ia fie Antonescu, fie cu Geaona in 2, sa ramana acasa, oricum in avantajul lui Antonescu in prima varianta sau a lui Geoana in a doua varianta. Dar nu a tinut acolo figura, atat doar ca PSD stia inainte de a fi fost facut, de anuntul lui Duda despre retragerea acestuia, ceea ce ne lumineaza asupra rolului si sforarilor ce manuiau papusa Duda.
Antonescu trebuie sa ofere electoratului CDR sau macar unei parti a acestuia un presedinte modern liberal, destupat la minte, desi cu posibila nominalizare a lui Patriciu ca PM a cam dat-o in bara, ca si Geoabna cu transferul de stafete.
Daca ne aducem aminte ca dupa ce l-a busit pe Roman cand cu Miron Cosma, Iliescu a atras la guvernare si PNL prin ministrul Quintus la justitie cat si PNL-AT cu Patriciu la lucari publice , Quintus chiar daca fost turnator neinbogatindu-se, dar ptr Patriciu acolo la granita dintre legal si nelegal, granita marita de cinstea dlui Patriciu la dimensiunile unui teren de fotbal sau mutata mai spre exteriorul domeniului numit legal marindu-l convenabil pe acesta, a fost inceputul constructiei averii sale oneroase in realitate, chiar daca in simulacrul de legalitate din acea perioada de tranzitie, practic aparent legala.
Sa nu uitam deci ca dl Patriciu isi datoreaza averea dlui Iliescu si apoi dlui Constantinescu si in final dlui Nastase la a carui fundatie Titulescu se duce des, cei doi simtindu-se foasrte bine numarand imptreuna la oua.
Si ce triumf mai mare ptr Iliescu sa-l aibe acum si pe Roman ca vajnic activist in partidul dlui Patriciu, mancandu-i din palma.
Asadar abilul si perversul politruc, caci numai politruc se numeste cel care investeste asemenea resurse de inteligenta intr-o politica de un nivel in final atat de mediocra, de mica si in fapt si in spirit, are azi suprema satisfactie si o mare revansa cand ii mananca din palma si Prostanacul si vag rebelul Nastase, si deviationistul de dreapta Petre Roman si oamenii celor facuti de el cu avere in mod direct ca Patriciu sau prin omisiune ca Voiculescu.
Vantu este un caz special, de posibil fost infractor de drept comun(delapidare din avutul obstesc se zice) corupt si care a corupt o groaza si caruia evident ca prin escrocheria FNI i-ar fi destinate alte locasuri.
Asadar asa este, azi sunt fata in fata in mod direct: omul de stat Traian Basescu si abilul politruc uns cu toate alifiile, batranul Ion Iliescu.
Ar fi in legile firii ca omul de stat sa invinga daca nu va fi lasat singur in acesta lupta foarte, foarte grea.
Mult succes dle Presedinte Basescu!
October 24th, 2009 at 10:25 pm
Andreea, iarta-ma, nu e vina mea, nu am clickat de doua ori, cred ca mouseul este de vina.
October 25th, 2009 at 10:44 pm
PUTEREA SE CUCERESTE , SE PASTREAZA SI SE EXERCITA IN SCOPUL BINELUI PUBLIC!
Doresc in completarea articolului de mai sus, sa adaug cateva elemente, prin care poate ca voi reusi sa subliniez mai bine natura si elementele mesajului politic pe care-l transmite dl Presedinte Basescu cetatenilor romani.
Dupa ce a definit scurt si foarte plastic natura reala a hidrei cu mai multe capete care se invarteste in jurul sau incercand sa-l acopere cu fum si pucioasa fierbinte, lucru de care m-am ocupat aseara, dl Presedinte se ocupa si de sensul dorintei sale de a candida avand asa cum considera Dlui, ceva de terminat in fata poporului roman.
Asadar vreau sa ma ocup succint de mesajul in care dl Presedinte se prezinta cu ce vine Dlui in fata electoratului.
Desigur ca faptul ca vine dupa 5 ani il si avantajeaza si il si dezavantajeaza in acelasi timp, cam in acelasi fel cum o sticla plina pe jumatate este indicata de unii ca fiind o sticla plina si de altii ca fiind o sticla goala.
Este avantajat caci ei ca si dlui in 2004 nu pot prezenta decat promisiuni, in timp ce dl Presedinte Basescu se prezinta cu ce a facut, dar si cu ce nu a reusit sa indeplineasca din promisiunile din 2004.
Nu doresc sa trec acum in revista tot ce afacut pana la capat, adica actiune bifata la nivelul presedintelui, chiar daca unele sunt stopate si blocate in zone care nu mai tin de jurisdictia dlui., fiind sigur ca pe langa raportul prezentat de curand in fata Parlamentului, aceste subiecte vor fi detaliate de insusi Domnia sa, asa cum si trebuie, urmand ca abia ulterior sa fie analizate si de comentatori, critic sau aprobativ.
Ce doresc sa subliniez in acest sens este ca pentru unele masuri indeplinite pana la capat, ar trebui introduse si evaluari, chiar si cuantificari materiale daca este posibil, dar cu siguranta sociale si morale privind echitatea in societatea noastra vesnic tranzitorie.
Pentru cele stopate si blocate se pot face deasemenea evaluari profesioniste cam care sunt costurile in ordine materiala, sociala si morala pe care le platim datorita acestor blocaje, carora le putem spune de fapt si mai deadreptul sabotaje.
Deasemenea sunt obiective din care, ca dintr-un lantz, s-au confectionat numai niste zale si anume cele depinzand de actiunea dlui Presedinte, celelalte zale nemaifiind in jurisdictia dlui.
Si aici o evaluare a beneficiilor care ar fi putut fi obtinute in raport cu lipsa acestor beneficii sau chiar cu inrautatirea unor stuatii, sunt sigur ca dl Presedinte deasemeni o va face.
In toate aceste aspecte sper ca electoratul sa inteleaga ce enorma deosebire este intre cineva care vine cu ceea ce a facut si cu felul in care si-a indeplinit niste promisiuni, in timp ce contracandidatii sai se prezinta doar cu un sir de promisiuni si alea foarte vagi si diluate in demagogia cea mai ordinara, intr-o tara plina de “nobili’ si nu ma refer la “baroni” desi si lor li se potriveste ce urmeaza, in sensul aplicarii zicerii franceze ca “a promite este nobil dar sa si respecti ce ai promis este superfluu, este burghez, este nedemn de un nobil. ”
Si deasemeni sa analizeze daca nu au in fata doar promisiuni de viitor si cu ce acoperire sunt facute de cei care incearca sa-i farmece acum , gandindu-se ca daca te duci la o banca si ceri dintrodata cu imprumut un milion de eura, oferind drept garantie doar niste promisiuni, banca nu te imprumuta, dar daca ai imprumutat acum o vreme 10000 euro, apoi 100000 euro pe care i-ai restituit la timp, uneori si inmultit precum in povestea cu talantii din Evanghelii , cu siguranta ca te poti astepta sa primesti si milionul.
Sa aprecieze atunci electoratul din activitatea contracandidatilor dlui Basescu, care sunt cei care sunt, daca sunt, in situatia sa se prezinte astfel de solvabil politic sau macar profesional.
Am exemple pe care le pot da ptr acesta solvabilitate si s-au dat destule si aici pe blog, dar nu asta urmaresc in acest moment.
Ce trebuie sa inteleaga atat candidatii cat si votantii lor, este un adevar de care toti, si politicieni si mijloace media, se feresc ca dracul de tamaie, un adevar care este la radacina democratiei si-i da substantza si sens acesteia:
PUTEREA SE CUCERESTE , SE PASTREAZA SI SE EXERCITA IN SCOPUL BINELUI PUBLIC!
se subantelege ca doar cu mijloacele democratice.
La noi se insista neostenit asupra faptului ca puterea se cucereste, ca se pastreaza, ca in acesta lupta scopul ar scuza mijloacele, cand de fapt scopul nu poate scuza niciodata orice mijloc si cand mai ales scopul despre care ar trebui discutat nu este cinicul “sa cucerim puterea ptr a ne aranja pe noi si pe ai nostrii, pentru a transforma graniza dintre legal si nelegal intr-u teren de fotbal sau sa o mutam dincolo de nelegalitatile noastre care astfel sa devina ceva legal”, ce pare a fi de la sine inteles ca pe un lucru normal si natural, in aproape orice discutie si analiza mediatica, ci tocmai cel de al treilea atribut care este exercitarea puterii in scopul binelui public si acest lucru este exact ceea ce a facut dl Basescu, atat cat a putut, fiind impiedecat sa faca mai mult de coalitia ticalosiei, coalitia celor “322″
Daca natiunea romana va intelege cele spuse aici, nu am nici-o indoiala ca dat fiind numarul celor care ar considera ca puterea trebuie exercitata asa cum am afirmat, dl Presedinte Basescu ar fi normal. , ar fi natural sa fie reales din primul tur de scrutin.
Dar… dar dna Udrea traim in tare celor trei ciobani cu un omor ritualic intre ei, in care doi frati se unesc sa-l omoare pe al treilea, traim in tara aflata sub blestemului Mioritzei si sub petrecerea de catre noroc, cum atat de fantastic a definit situatia Marele Mihai.
October 26th, 2009 at 4:52 pm
PS Observ abia acum o eroare :postasem acest text si pe blogul dnei Udrea si a ramas spre final o referire catre dsa.
April 2nd, 2010 at 2:37 am
Toata admiratia pentru articol si pentru blog!
SPRE EMINESCU RASPUNS ROMANESC LA AMENINTARILE PREZENTULUI SI LA PROVOCARILE VIITORULUI
http://www.scribd.com/doc/17315420/EMINESCU-ADEVARUL-CONFISCAT
EMINESCU INTERZIS. GANDIREA POLITICA
http://www.scribd.com/doc/17315210/EMINESCU-INTERZIS-POLITIC
Aceste carti sint publicate cu CopyLIBER (au copierea, traducerea, difuzarea neingradite si gratuite).
Daca aveti html-ul dezactivat: cu PASTE asezati link-ul in browser si, apoi, apasati ENTER.