In elanul diminuarii cheltuielilor bugetare cu personalul s-a luat decizia anul trecut de a diminua avalansa de sporuri si prime din administratia publica. In multe zone argumentul era perfect justificat. Pe de o parte, sporurile nu au de ce sa detina ponderi mai mari de 20% din veniturile salariale, favorizand astfel acordarea lor pe criterii discriminatorii. Pe de alta parte, veniturile salariale ale bugetarilor trebuie sa fie transparente si sa nu concureze neloial mediul privat.
Aprig dezbatut a fost sporul de 75% de care beneficiaza functionarii care gestioneaza fonduri europene din cadrul Autoritatii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) si AM Ex-ISPA. Este vorba de 130 de persoane. Sporul de 75%, platiti initial din bugetul de stat, a fost decontat din banii obtinuti de la Comisia Europeana (CE) pentru Programul Operational Asistenta Tehnica. Vorbim despre 1,4 milioane euro pentru sporurile acordate in aprilie-octombrie 2009, adica aproape 1540 euro/persoana/luna. Pentru aceasta suma decontata, Ministerul Finantelor Publice (MFP) a primit aprobarea de la CE pe 28 decembrie 2009.
Pentru sporul de 75% platit in intervalul noiembrie-decembrie 2009, MFP va depune documentatia spre aprobare la CE in luna ianuarie 2010.
In 2010 sporul de 75% va fi platit din acelasi Program Operational Asistenta Tehnica, pe baza aceleiasi proceduri de decontare post-factum obtinuta de catre MFP de la CE.
Intarzierile majore in semnarea – monitorizarea – decontarea proiectelor derulate cu finantare europeana impune si angajarea mai multor evaluatori si experti, respectiv sa gasim alternativele de finantare pentru extinderea facilitatilor si pentru angajatii din autoritatile de management si din organismele intermediare locale, pentru ca absorbtia fondurilor europene sa prinda vant in pupa in Romania anului 2010.






Asta-i o tema “light”, numa’ buna dupa vacanta
Asteptam deciziile strategice, mai ales din partea unui Guvern care se pretinde de dreapta. De exemplu:
Avand in vedere ca ultimii 20 de ani au aratat ca sistemele mari, invatamantul si sanatatea, nu se pot sustine prin bugetul de stat, DE CE NU PRIVATIZATI segmente ale acestor sisteme ? Pur si simplu, luati cateva licee din Bucuresti, Sava, Mihai Viteazu, precum si cateva spitale, Municipalul de exemplu, pe care le puteti vinde pe bursa, transparent si eficient. De ce n-o faceti ?
Daniel Mateescu,
Ideea e interesanta, dar nu poti face asta pe bursa pentru ca liceele nu sunt societati comerciale. Am senzatia ca si facultatile private sunt fundatii. Dar trebuie sa verificam pentru a fi siguri.
Multa sanatate familia Dvs. si Dvs., sa aveti un an nou cu belsug si bucurii-va doresc!
La Multi Ani!!!
Nu cred ca forma conteaza, oricum va fi nevoie de schimbari legislative. Este adevarat ca Universitatile private functioneaza ca fundatii non-profit, dar asta nu inseamna ca nu se poate imagina o schema de privatizare transparenta si eficienta.
Problema este ca Romania, orice ar face, nu poate sustine un sistem care include 4,5 milioane de indivizi, elevi, profesori, personal auxiliar. Nu avem resurse suficiente pentru un sistem atat de mare, indiferent ce-am face. Nu aveti decat sa impartiti suma potentiala alocata prin buget, la numarul de elevi, si veti vedea ca suntem condamnati la subfinantare.
Privatizarea in invatamant poate fi o solutie, incepand evident cu “brand”-urile cele mai cunoscute. Statul poate sa acorde burse, facilitand accesul elevilor saraci, dar inteligenti. Dar, este cu totul altceva sa platesti 100 de burse la Sf.Sava, in loc sa platesti toata infrastructura, inclusiv personalul. Am dat un exemplu, desi sunt convins (stiu) ca multe licee din tara s-ar putea sustine singure. Apoi, sa nu uitam, implicarea parintilor ar fi efectiva, in conditiile in care vor plati studiile copiilor lor !
La fel stau lucrurile in invatamantul superior, unde facultatile care sunt foarte cautate, pot fi privatizate avand certitudinea ca se vor putea sustine. De exemplu, tot ce tine de IT, automatica, electronica, informatica, cibernetica. Statul poate infiinta un consortiu (universitate) in care aduna toate facutlatile de profil, iar apoi privatizeaza, urmand sa acorde un numar de burse pentru studentii saraci, dar cu potential. De asemenea, sunt universitati tehnice, de stat, care nu au (inca) echivalent in invatamantul privat. La cealalta extrema sunt universitatile de stat sub-mediocre, de care statul se poate debarasa.
Printr-o astfel de schema s-ar creea nuclee de invatamant de elita, cu profesori bine platiti, dar strict controlati de cei care-i platesc, direct. Desigur, exista un cost, cel platit de parinti, dar sa nu uitam ca exista deja o clasa care isi poate permite acest lucru, iar finantarea unui numar de burse de catre stat ar echilibra sistemul.
Ma rog, privatizarea ar trebui sa fie tinta unui autentic guvern de dreapta …
Domnule Mateescu,
desi imi doresc un sistem educational performant in Romania cred ca modelul propus de dumneavoastra are niste carente mari care vor fi cel mai bine vizibile pe termen lung. Inteleg ideea ca statul nu trebuie sa fie mana care sa directioneze totul in fiecare scoala dar privatizarea propusa de dumneavoastra poate produce unele efecte ridicole pe termen lung. Sa explic:
1) Problema inceperii privatizarii cu brand-urile cunoscute. De ce nu vorbiti de inceperea unui proiect etalon intr-un judet din Romania si privatizarea de jos pana sus a sistemulul educational primar si secundar din acel judet? Prin decizia de privatizare a bijuteriilor din coroana nivelul educational in unitatiile celelalte va scadea si mai mult. In mod evident sansa la educatie va fi dictata de veniturile familiei din care provin copii.
2) Art 26 alin 1. din declaratia drepturilor omului: “Everyone has the right to education. Education shall be free, at least in the elementary and fundamental stages. Elementary education shall be compulsory. Technical and professional education shall be made generally available and higher education shall be equally accessible to all on the basis of merit.” Din cate stiu eu la nivel de politici al EU liceul este considerat invatamant de masa. Prin aceasta inteleg ca liceul are calitatea de invatamant “fundamental” in spiritul declaratiei drepturilor omului. Prin privatizarea unei parti din sistemul educational, sistemul privat va trece din pozitia de optiune in pozitia de necesitare si prin urmare s-ar incalca principiile enuntate mai sus.
3) Argumentul dumneavoastra se bazeaza pe “cautarea” unitatii de invatamant. Ori pana acum cred ca este foarte vizibil ca cele mai cautate universitati/facultati din Romania sunt si cele ai caror absolventi au costuri foarte mari in ceea ce constituie reconversia profesionala mai tarziu. Din punctul acesta de vedere acestea sunt resurse pierdute fie la nivel de stat fie la nivel personal. Pana in momentul de fata s-a vazut ca statul nu a reusit sa reglementeze situatia in sistemul universitar privat (si chiar de stat) si din pacate nici “piata” nu a reglat aceasta situatie. Din punctul meu de vedere prin aplicarea masurilor numite de dumneavoastra va duce la largirea atitudinii de formarea a “traficantilor de droguri” presenta astazi in invatamantul superior. (In bandele de droguri toti intra cu visul de a ajungi bogati, etc desi castiga mai putin decat daca ar accepta un job de tip flip-the-burger la McDonalds sau un fast-food similar. Similar cu visul la afaceri mari si bogatie se face intrarea si la multe facultati din Romania, in special Drept, unele sectii din ASE, stiinte politice, teologie.)
4) Problema controlului. Atat controlul celor care platesc scoala dar si a boardului executiv asupra scolii. Parte din acest aspect este vizibila acum in sistemul de invatamant. Parintii doresc note mari, pentru ca elevii lor sa intre unde doresc… planul de invatare, acumulare de aptitudini si formare sunt de multe ori nici nu apar in lista de dorinte ale parintilor (ei oricum stiu ca odraslele lor sunt cele mai destepte, cele mai inteligente, etc. )
Pe partea celalta board-ul scolii va fi interesat in a satisface investitorii. Ori acesti investitori doresc bani si banii pe care ei ii scot din scoala depind de numarul de elevi din scoala, de rata de succes la iesirea din scoala, etc. Oricum interesul lor va fi in primul rand financiar si atata timp cat ei nu vor face bani din ceea ce aduce educatia vor merge pe minim.
Afirmatia dumneavoastra ca “nu avem resurse suficiente pentru un sistem atat de mare de invatamant, indiferent ce-am face” ma face sa ma intreb daca dumneavoastra doriti sa traiti intr-o Romanie educata sau vreti sa fiti un intelectual intr-o tara de analfabeti. Cred ca in orice stat educatia (si cercetarea) trebuie sa fie primele prioritati. Un stat care nu recunoaste importanta educatiei are o singura finalitate: moartea prin imbecilizare. Si aceasta moarte incepe sa se simta chiar astazi prin Romania.
In momentul de fata scoala este prea scumpa pentru multi, prea multi elevi din Romania. Privatizarea unei parti din scoliile si liceele din Romania pe principiu privatizam “nestematele” nu va modifica absolut nimica in sistemul educational. Inca o data as vrea sa vad cum acesta privatizare ar functiona intr-un studiu caz. Privatizarea scolii dintr-o comuna de pilda. Si chiar asa puteti da exemplul unui stat in care scolile sunt in general private ?
Personal cred ca trebuie crescuta independenta scolilor din punctul de vedere al decizilor economice fata de inspectorate, partide, minister. Dar asta tine de descentralizare si cred ca o descentralizare facuta cu cap poate aduce mai multe beneficii decat privatizarea partiala a sistemului.
chiar ne a intrat in cap ca statul este incapabil, nu i in stare sa faca ceva profitabil?
atunci de ce naiba mai are pretentii? exista doar sa apara in show-bizul ieftin?
rusinica!
ar trebui sa mi revin! (chiar sper ca in institutiile statului lucreaza profesionisti ce vor sa l faca profitabil, onorabil, etc)
Domnule Lucian,
Am scris 14 carti, inclusiv manuale de informatica. Apoi am renuntat, pentru ca plata era ridicola. De exemplu, pentru manualul de clasa a XI-a de informatica, iesit castigator de doua ori la concursul organizat de Minister, am primit cam 500 euro, desi a fost distribuit in cateva zeci de mii de exemplare. Cine-o face ca mine, ca mine sa pateasca.
Asa ca am renuntat, si bine am facut, pentru ca sunt suficient de calificat incat sa nu duc grija zile de maine… Din “manuale” n-as fi ajuns niciodata in vacanta in Viena sau Paris (unde am si reparat reteaua hotelului, in vara asta -:) … )
Revin, cum aduceti cadre calificate in inatamant ? Practic, nu in teorie !
din pacate, in tot sistemul public se incurajeaza mediocritatea (salarii mizere!), unde se vrea performanta se dau sporuri de 1600 euro si se ajunge la salarii decente (si nici asa nu este lumea interesata deoarece este de lucru, dovada putinele fonduri atrase!!!!). efectiv nu este interesul ca in sistemul public sa presteze oameni de calitate, incoruptibili.
sa primesti 500 euro pt un manual premiat este batjocura pe fata, la fel ca si salariile demnitarilor (ei insa pot “completa”, ca e bugetul lor) si nu cred ca are nimeni posibilitatea sa schimbe aceste lucruri, in afara de presedinte sau pm (si asta cu scandal, fiind si dinsii legati la miini de interesele gastilor interne si la picioare de cele ale gastilor externe)
asa ca ii dam inainte cu gargara!
cum am vazut programul de guvernare se poate vedea si bugetul propus? ar fi interesant…..
Domnule Mateescu,
exemplu dumneavoastra cu manualele denota lipsa de activare a celor interesati la nivelul profesoral. Sincer nu imi e clar daca retributia dumneavoastra pentru respectivul manual trebuia platita de editura sau MEN. Putem discuta despre acest lucru. Sunt de acord cu dumneavoastra ca 500 de euro este o suma mica si probabil din cauza aceasta avem si aceasta calitate deplorabila a manualelor actuale. Personal in momentele cand m-am lovit cu noile manuale de liceu din specialitatea mea (fizica) le-am dus dorul celor vechi ramase din anii comunismului.
Dar sa trec la aducerea cadrelor calificate in invatamant. In primul rand directia de pregatire a studentilor pentru profesorat este la pamant in Romania. Modului psiho-pedagocic care se facea in facultati era predat ca nuca in perete si mai mult era o tortura pentru cei care il urmau. In plus desi l-am urmat m-am trezit ca la incheierea studiilor sa nu mi se dea din oficiu respectiva fituica. Acum sunt in situatia in care dupa n ani de la absolvire trebuie sa mai dau o tura pe la facultate sa cersesc respectiva hartie. Cand eram eu student era vorba de “privatizarea” acestei pregatiri in cadrul unei post-universitare care sa coste o groaza de bani si din care facultatea de psihologie sa isi bage in punga o groaza de bani.
Personal dupa un parcurs lung care include studii doctorale in strainatate, pentru a preda intr-un liceu in Romania trebuie sa dau o groaza de examene, sa produc foarte multe hartii … la fel si la nivel universitar. Ori toate aceste birocratii din punctul meu de vedere nu asigura un nivel ridicat al procesului educational ci doar piedici profesionale. Faptul ca dupa obtinerea unei diplome universitare de licenta intr-un domeniu si urmarea unui curs psihopedagocic, respectiva persoana mai trebuie sa treaca o data acest examen la intrarea in sistemul educational (deci o dublare de evaluarea) inseamna ca MEN nu recunoaste propriile diplome !!!
Ori daca dupa toata nebunia asta intrii in preuniversitar ajungi cel mai probabil sa nu prinzi un post si sa ajungi suplinitor pe o suma undeva de 15 mil pe luna. Si aici o sa fiu foarte categoric (!) atata timp cat salariile nu cresc la nivelul cel mai de jos este imposibil sa atragi orice cadre decente in invatamant (mai ales in orasele care ofera alte alternative).
Plata la un nivel decent nu e totusi suficienta! Si asta am vazut personal cand meditam un student de la Liceul International de Informatica (scoala privata din Buc) si a carui prezenta in clasa a XII-a nu mi-o pot explica decat prin refuzul acestei scoli de a lasa repetenti. Presiunea in acest caz vine in mod clar din zona conducerii scolii si a parintilor platitori de taxe.
Prin urmare solutiile pe care le vad eu ar contine: reducerea birocratiei la intrarea in sistem si introducerea unui sistem de tip mentorat in cadrul corpului didactic, o mai buna renumerare a primelor trepte din sistem, existenta unor prime avand la baza cresterea de nivel general adusa de un profesor pe cicluri de 2-3 ani. Si poate cel mai important mult mai multa seriozitate in ceea ce priveste acordarea diplomelor universitare in Romania. Nu in ultimul rand schimbarea paradigmei mentale a parintilor de la a absolvi la a stii.
si inca o intrebare: ce se discuta la intrunirile guvernului? oligarhia politico-economica isi imparte pe fata, direct, banii sau nu se discuta nimic important, eventual comentati vreun film, ceva?
referitor la sf urile astea cu privatizatul invatamintului si eu am propus transformarea romaniei in sc romania sa si, din pacate se pare ca asa s a ajuns doar ca actioanarii majoritari sint fmi, bm, ce, ue(franta-germania), anglia-america, care si trag spuma cu concursul “elitelor tarii” iar actionarii minoritari, poporul, are un singur scop, si acela sa plateasca greselile, lacomia primilor.
eu unul nu mai suport situatia asta, nu mi imaginez un roman care sa doarma linistit stiind ce se intimpla (nu mai exista stat, guvern, institutii romanesti) si daca nu e intimpla ceva important (oricum basescu trebuie sa anticipeze convulsiunile sociale ce vor veni, sa le fructifice facindu ne sa credem ca este un democrat (in sensul dat de iorga)) gen oprirea platilor externe vreo 5 ani sa ne revenim, licitatii publice corecte (si un amrmap implicat) cred ca o sa si ia talpasita multi. (acum 9 ani ziceau parazitii: “de 11 ani de zile nu pot sa dorm cind orice domn voteaza pt mine legi in somn!!”-dac as fi presedinte- e valabil si dupa 20 ani!)
in perioada de criza, ca sa ne revenim construim in draci sali de sport, bazine de innot, drumuri pe care nu transportam nimic, borduri duble si alte investitii care nu se potrivesc in tara asta. nu se gindeste nimeni, ca cu banii dati pe o sala de sport in cuca macaii sa se planteze cartofi, griu, (daca nu chiar cinepa), sa facem apartamente sau mai stiu eu ce…
cica statul nu are resurse(?), cind muntii nostri aur poarta…., cind un salariu de 6-700 lei iti sint suficienti sa mori incet si sigur, sa te alienezi, cind astia dicteaza bugete, legi, directii de investitii potrivite vreunei germanii (sau nimanui…) ai dreptul sa intrebi daca este vreo tara (in afara de america, si nici acolo) in lumea asta unde fmi ul a facut ceva pozitiv? poti sa te indoiesti de intentiile fmi ului? (ca de ale demnitarilor ne indoim cu totii). poti, da nu te baga nimeni in seama… (scriu aici ca bolnavu crezind ca este o legatura directa catre guvern, pm… sau macar sa mi zica cineva ca ma insel, ca sintem pe drumul cel bun).
ca exemple de licitatii false, stiu o gramada la comune/orasele (una urita – un consilieras pdl…) iar anul trecut am vrut sa mi demonstrez ca asa se procedeaza si la nivel inalt. ce fac: merg la bnr la o licitatie cu o firma (io am datorii la stat de un an!), serviciul (i)logistica dupa ce cistig o contestatie si ei pierd un apel la curte, recurg la niste tehnici (penale cred…) imorale si dau lucrarea cui vroiau ei (rusinos!). dupa aia, cu alta firma merg la parlamentul romaniei, imi refuza (nejustificat) accesul la licitatia electronica ( facusem oferta incomod….), fac contestatie, cistig si azi zic ca anuleaza licitatia (slabuti!!!). QED. mai bine nu mergeam, n am reusit decit sa ma deprim….
cred ca o solutie eficienta ar fi sa se monteze oglinzi multe in toate birourile institutiilor (incepind cu guvernul, parlamentul, presedentia) poate ar gindi nu de 2 ori, macar odata cind iau decizii antiromanesti!
cum s a ajuns ca tot ce este profitabil in tara asta este preluat de altii, iar ce aduce pierdere este gestionat de stat (cu toate ca trece printr o criza morala, de management cum nu s a putut imagina niciodata in istoria tarii)?
cred sincer ca traim cel mai mare si organizat jaf din istorie, fara macar sa ripostam!- am mai avut perioade cind pentru a fi lasati in pace cedam ceva teritorii sau plateam un anumit tribut (clar, stiut). acum am cedat intreaga tara iar ca tribut platim toti banii posibili!
nu ar fi mai usor sa si puna astia guvernul lor fmist, parlamentu lor european (asa nu s ar mai cheltui bani pe campanii electorale inutile- oricum degeaba se voteaza, oricine ar fi trebuie sa stea nu drepti, in genunchi, cu gura deschisa in fata nenorocitilor astia).
daca intrevede cineva vreo sansa de reabilitare (macar a demnitatii demnitarilor(sic)) ar face bine sa mi zica si mie!
Buna ziua,
Am depus pe data de 15 decembrie 2008!!! la MINISTERUL COMUNICAŢIILOR ŞI SOCIETĂŢII INFORMAŢIONALE Operatiunea 3.3.1 „Sprijin pentru sisteme TIC integrate şi alte aplicaţii electronice pentru afaceri” un proiect pentru realizarea unui sistem informatic. A trecut mai bine de un an si nu am inca nici un raspuns. Am sunat de nenumarate ori la MCSI si-mi spun ca proiectele sunt la “evaluare”. Cica s-ar fi trecut de etapa administrativa si au ajuns la etapa de evaluare tehnico-economica. Oare sporul acesta de 75% de care beneficiaza functionarii care gestioneaza fonduri europene va ajuta la eficientizarea acestei activitati? Intr-un an de zile se pot intampla multe in cadrul unei firme, inclusiv sa nu mai aiba partea proprie pentru finantarea proiectului (mai ales intr-o perioada dificila, asa cum a fost anul 2009).
Din pacate, desi imi platesc impozitele la timp, simt ca statul nu ma sprijina cu absolut nimic. Nu stiu cum sa actionez astfel incat sa misc lucrurile. Nu stiu daca mai sunteti consiliera Primului Ministru dar eu cred ca absorbtia fondurilor europene este una din problemele fostei guvernari si nu vad sa se fi facut pasi pentru indreptarea acestei situatii (poate sporul de care vorbeati sa inceapa ceva …).
Stimati domni si doamne,
In mod evident un sistem perfect nu exista si o solutie perfecta deasemenea nu exista.
Ceea ce spunea dil Mateescu, este corect chiar din toate punctele de vedere,
Si educatia este o activitate si scoala trebuie sa aibe criterii de perferomanta, iar performerii din educatie trebuie sa se bucure de meritul lor demonstrat intr-o competitie reala, care de fapt este insasi viata. Succesul celor educati este si succesul educatorilor.
Privatizarea serviciilor pe care le presteaza institutiile de stat in interesul colectivitatii este dupa parerea mea o solutie foarte eficace si eficienta.
De ce sa nu fie o piramida si un clasament al competentelor didactice, formative de personalitati.
Cei mai buni se vor privatiza, si vor trebui ca la sfarsitul fiecarui an sa-si ocupe locul in clasament.
Performanta, va fi rasplatita, mult mai elastic si convingator in sistem privat decat in sistem public / de stat.
Sunt domenii in care propunerea dlui Mateescu functioneaza, si inca cu cele mai bune rezultate: in sport, in muzica, in arte, si alte asemenea activitati, in care performanta este mai usor vizibila si care si produce efecte economice pozitive dintre cele mai concrete.
In primul rand, este o varianta de a stimula si in aceste domenii ale bugetarilor (ale activitatilor institutionalizate sub umbrela statului) meritul si perfomanta. Trebuie sa inlocuim modelel culturale bazate pe egalitarism, intr-o societate in care -a demonstrat ca consceptl egalitati este doar formal si intotdeauna cu tente populiste.
Ganditiva ca toate serviciile din ministere si din administratia centrala, judeteana si locala ar putea sa fie privatizate si motivate pe baza de performanta.
Bugetul, cat mai ramane (in cazul externalizarii si privatizarii majortiatii serviciilor) va fi cat se poate de bine gestionat, iar sectorul privat din serviciile oferite administratiilor de oricare fel, vor fi obligate sa fie si competitive ca performanta profesionala (cat mai apreciata) si realizata la costui cat mai reduse, pentru a putea concura cu sanse. Vor aparea servicii specializate prestate de catre profesionisti, si in intreprinderile private, politicul si cumetria, din fericire se insinueaza mai greu. Singurul criteriu adevarat si peren este perfomanta tehnico-economica.
Ganditiva ca si activitatea politica ar trebui sa fie profesionalizata.
Performanta politica s-ar construi in ani si pe baza de un back-ground adevarat si demonstrabil ca la medici, ingineri, managerii adevarati si consacrati, nu mai vorbesc de profesiunile de excelenta.
Stimati domni, ideea privatizarii serviciilor, a scolii – a invatamntului, a sanatatii … etc, este chiar in firea lucrurilor si intr-un final se va face.
Problema este cum o facem (este vorba de stategie si politici) si cat de repede suntem dispusi sa o implementam in societatea noastra, caci primi care se vor opune sunt insasi politicienii, care se vor vedea vaduviti de o imensa masa de manevra.
Draga Lucian, fa efortul sa gasesti singur solutii la argumentele tale contra propunerii dlui Mateeescu. Eu deja le stiu, dar nu doresc sa fortez conturarea unei argumentatii numai in favoarea propunerii dlui. Mateescu, adica a privatizarii atat cat se poate (intr-o propotie optima) a invatamantului si sanantatii.
Personal as incuraja aceste privatizari, si stiu si cum…
Privatizarea unei parti a invatamantului nu inseamna ca Statul se derobeaza de la datoria de a asigura invatamant gratuit. Nu-i nici o contradictie. Cine n-are bani sau nu vrea, poate sa-si gaseasca locul in invatamantul public. Dar, vor fi destui parinti dispusi sa plateasca in plus pentru educatia copiilor lor. Asta-i tot. Nu inteleg de ce nimeni nu se revolta la ideea gradinitelor private, in schimb se tulbura la ideea liceelor private!?
Invatamantul superior privat este, in buna masura, un fiasco tocmai din cauza ca Statul nu a privatizat universitati. Daca ar fi privatizat “Drept”-ul, din Bucuresti, de exemplu, locul ocupat in piata de acesta ar fi ingustat marja de manevra a pseudo facultatilor de profil. O universitate puternica, privatizata la inceputul anilor 90 ar fi fost un real castig, singurul capabil sa se opuna valului de mediocritate sau chiar de impostura.
dl dorin
faceti parte din vreun partid? sponsorizati cumva vreunul? aveti spate?
daca nu, e greu….
sprijin de la stat?
care stat?
@Daniel Mateescu: gradinitele private au aparut pe fondul unei cereri. Licee sau scoli puteau sa apara in aceleasi conditii. Nu au prea aparut! In plus, din cate stiu eu gradinitele private, nu au aparut prin privatizarea gradinitelor de stat. Prin urmare de ce nu au aparut scoli si licee private si doar gradinite ???
Nu cred ca fiasco-ul din sistemul universitar privat are o legatura cu sistemul de stat! Si nu vad cum privatizarea dreptului din Bucuresti ar fi schimbat piata de profil??? Am fi avut doua clone Spiru astazi ?
Si inca o data va rog sa imi dati exemplu unui stat in care invatamantul e majoritar privat. Ca sa nu va cer exemplul unui stat care a privatizat invatamantul de stat.
@Draga Ifrim (daca tot ne legam de sireturi): Daca tot zici ca stii ceea ce stii eu as zice sa si spui lucrurile.
buna seara
LA MULTI ANI!
de ce am impresia ca cineva la o firma de consultanta care munceste si 18 ore pe zi, uneori chiar si 24 de ore non stop ca sa pregateasca dosarul pentru fonduri europene, mai pleaca pe viscol pina la client citeva sute de km (cu masina personala, doar benzina i se deconteaza) cu o tona de documente, totusi, cistiga mai putin decit functionarii publici??
este normal?
p.s. nu este vorba de mine!
Exista cerere pentru licee, si in general pentru invatamant privat. Cerere in sens economic, evident, nu “nevoie”, ci disponibilitate de bani pentru achizitionarea acestui serviciu. Extinderea invatamantului superior privat se bazeaza tocmai pe aceasta cerere, in sens economic, reala.
N-a existat niciun exemplu de trecere de la socialism la capitalism, si totusi s-a putut, sa speram
Si alte “sectoare” pareau fetisuri, sistemul bancar, comunicatiile, televiziunea publica. Si totusi s-a putut, ba as zice ca fara privatizarea bancilor existente, am fi asteptat in van dezvoltarea unui sector privat. Daca am fi tinut sistemul sufocat de mari banci de stat, sectorul privat n-ar fi avut nici o sansa.
In sfarist, privatizarea sporeste concurenta, indiferent de domeniu, iar concurenta este in beeficiul consumatorului. Faptul ca aproape 20 de ani SH si altele n-au avut o concurenta serioasa, le-a permis sa se dezvolte anarhic; cu totul altfel ar fi stat lucrurile daca o universitate privatizata si-ar fi revendicat o parte din piata, atat prin cifra de scolarizare, cat si prin calitate.
Dar, tocmai de aceea citim, studiem, iar in final avem incredere in principiile fundamentale ale economiei: ca sa la aplicam atunci cand suntem in impas, nu-i asa ? De ce sa nu avem incredere in privatizare, in concurenta, in echilibrele generale, chiar daca este vorba de invatamant sau de sanatate ?
*datori vanduti , dar macar ramane faima , noi datori vanduti ………
))
http://www.adevarul.ro/societate/viata/Burj_Khalif-_cu_828_de_metri_mai_aproape_de_cer_0_183582150.html
http://www.hotnews.ro/stiri-international-6782444-video-cea-mai-inalta-cladire-din-lume-fost-inaugurata-dubai-printr-spectacol-extravagant.htm
PS 1 !!! sa nu uitam insa muncitori straini care lucrau ca sclavii pentru cateva sute de euro pe luna …
(am vazut pe discovery , nu prea foloseau codul muncii….)
PS 2 intrebare ptr unii politicieni (nu vreau sa fiu rautacios cu dvs…) bani europeni ptr gropile din sosele
http://economie.hotnews.ro/stiri-eurofonduri-6782530-bugetul-stat-2009-2010-jumatate-din-banii-alocati-pentru-proiecte-europene-nu-fost-cheltuiti.htm
(interesante comentariile …:-)))
PS 3 dedicatie reformatorului prigoana JR
http://www.youtube.com/watch?v=Y_IAMTF9jGc&feature=related
Domnule Mateescu, ma repet si va rog sa imi dati un exemplu de stat care are majoritatea scolilor din ciclul echivalent I-XII in regim privat. In plus daca disponibilitate exista, adica lumea e dispusa sa plateasca pentru aceste servicii in Romania de ce nu s-au dezvoltat decat gradinitele si facultatile si nu si sectorul intermediar?
Sunt de acord cu principiile economice pe care le invocati. Dar inca o data de ce sa nu privatizeze statul unitatiile de invatamant unde sunt cele mai mari probleme, anume scolile de la tara ? Eu as fi convins daca dupa privatizarea scolilor de la tara intr-un judet, gradul de abandonare s-ar injumatatii in 3 ani. Eu nu cred ca asa ceva se va intampla !!!
Cat despre concurenta la adresa SH ? Ce fel de concurenta ? SH s-a hranit cu cei care aveau nevoie de diplome in administratie si care vroiau sa le obtina la pret minim. Cine ar dori sa concureze cu asa ceva ?
Invatamantul si sanatatea sunt niste domenii care pun probleme in zona de privatizare din cauza dimensiunii sociale si pe termen lung a acestora. Cand ma gandesc la aceste sisteme intotdeauna pun fata in fata sistemul din SUA (cu o componenta majora privata) si cele din Europa de Vest. Cu tot respectul privatizarea nu functioneaza asa cum isi imagineaza lumea. Singurul efect real este mutarea costurilor din sfera general/sociala in sfera personala. Prin urmare daca considerati normal ca, in medie, fiecare tanar care termina studii universitare sa aiba datorii de platit pentru 10-15 ani Ok. Eu doar va spun ca per ansamblu o astfel de societate pierde in ceea ce inseamna valoarea ei medie.
Prin urmare ar fi bine sa gandim problemele de educatie nu doar in temern de un an, sau 5 ani ci la nivel de cateva generatii. Si inca o data va cer sa-mi numiti tara care are invatamantul I-XII majoritar privat.
Simate Lucian,
Raspunsul la problma de baza …ce este mai bine in anasamblu si pentru colectivitate si pentru individ ???… sistemul public sau sistemul privat ??? l-ai dat corect, ,,, Interesul personal gestioneaza mai corect costurile sub presiunea zilnica / continua de a fi competitiv pe piata, altfel esti sortit pierii…
Sistemul public, nu are o bucla de feed-back, mai stransa si naturala, ca sa respecte regulile competitiei, caci aceasta exista si ca ne place si a nu ne place, iar oamenii nu sunt egali intre ei.
Idealul pentru o societate este omul potrivit la locul potrivit, …. si dupa fapta si rasplata, …este o societate in care meritul este rasplatit de catre individ si de catre societate / colectivitate.
Problema este ceea a respectari regulilor competitiei in toate domeniile vietii sociale, incat pe piramida valorii sa urce cei intr-adevar merituosi.
In mod firesc … cei care nu fac fata competitiei, acestia vor fi la baza piramidei valorii si vor fi si unii cu diverse disabilitati si acestia vor fi cei asistati de catre societate.
In schimb toti vom fi egali in drepturi, si liberi in optiuni si miscare, dar numai diferentierea si recunoasterea valorii va aduce progres, un progres de ansamblu de care se vor bucura toti cetatenii / locuitorii planetei.
Plecand de la aceste lucurui fundamntale, necoafate de interesul si populismul politicenilor, vom fi in masura sa structuram in mod corect, functional eficient si societatea.
In mod evident sanatatea, educatia, invatamntul, cercetarea devin lucrurile cele mai importante in cadrul societatii care creaza si va crea noile structurari ale societatii, pentru ca de aceste domenii de activitate este legata perfomanta individuala si de sistem (din care face parte individul).
Adevata calitate se va realiza la nivel de individ
Gandim pe termen lung si ne miscam in pasi mai inceti dar siguri.
La ora actuala trebuie sa gandim un mixt si un optim intre un sistemul Public (care au la baza alte interesele si criteriile de structurare specifice interesului colectiv, in detrimentul performantei) si sistemul Privat care in principiu si in realitate exacerbeaza interesul individual in detrimentul unui egalitarism de sanse.
Daca aceste repere sunt agreate ca logice si acoperitoare cerintelor / necesitatilor societatii pentru a evolua, pentru a se dezvolta, si a se emancipa, restull constructiei sistemului nu mai este decat o simpla problema tehnica pe care societatea de astazi ar putea sa o rezolve la modul corespunzator si acceptabil pentru toata lumea.
Problema este de decizie, si de democratie (ca dictatura a majoritatii in detrimentul calitatii), deci este o problema politica, pe care asazisi politicieni ai vreumurilor noastre o fac cu cinism conservandu-si interesele in detrimentul interesului intregii societati si a interesului fiecarui individ in parte. (In acest fel intelegeti mai bine ce se intampla si in Romania, sau mai ales in Romania)
Norocul nostru este ca criza ne-a atins cat se poate de dur (si acum, trebuie sa ne punem intrebari existentialiste si sa actionam in consecinta, fiecare individ in parte si colectivitatea in ansamblu) si ca facem parte dintr-un (supa)sistem UE care este condus de politicieni care cat de cat au inteles si respecta cele mai sus prezentate, si incearca sa faca mai mult pentru cetatenii /electoratul sau, lucru ce ne influenteaza in bine si pe noi (ca romani).
Cheia evolutie societatii, sta in filozofia colectiva (in care religia / filozofia de viata bazata pe religie inca asista cel mai mare numa de oameni), si mai ales in EDUCATIE, singura activitate care ofera omului CALITATE, calitatea de om instruit = civilizat, care intelege si liber consimtit acepta regulile jocului social.
Acum cred ca puteti vorbi foarte clar despre educatie, sanatate, si oricare alte activitati si domenii care in mod vadit trebuie sa-si gaseasca structura optima pentru o functionare cat mai eficienta.
In contextul in care accesarea fondurilor europene, in interesul intreprinzatorilor si oamenilor de afaceri romani, este spre zero, nu inteleg care este rostul acestor sporuri salariale de 75%, care inteleg ca ajung pe la 1500 de euro, lunar. Nu vreau sa mai adaug si faptul ca accesarea fondurilor europene este in stricta legatura cu numeroase spagi, comisioane, taxe si dobanzi. Ceva nu este corect, cu toate ca un salariu plasat pe la 2000 de euro lunar, imi pare acceptabil. Dar trebuie sa produci si ceva de banii astia si nu sa manuiesti hartii, cu eficienta sau fara. In gereral fara.
Privatizezi ceea ce se poate sustine, adica acele scoli/licee/facultati care au deja un statut recunoscut de public. Privatizarea scolilor de la tara este imposibila, pentru ca nu va exista cerere in sens economic.
Nu exista alterantiva, statul roman va ajunge, daca va ajunge, pe la media EU peste 20 de ani, adica nu va putea aloca sume decente in sistemele publice cel putin 20 de ani. Asta este realitatea. Un sistem mixt, privat/public da macar sansa aparitiei unor nuclee de elita, altfel ne asteapta o lunga perioada de frustrare si de mediocritate.
Intrebare:
V-am auzit intr-o emisiune tv., luni seara, afirmand ca cercetarea stiintifica nu produce suficiente brevete, nu retin exact continutul, dar acesta era sensul.
Trebuie sa intelegem ca se renunta la criteriul principal de evaluare in cercetare, de pana acum, care consta in lucrarile publicate in reviste de impact – ISI ??
Daniel Mateescu,
An spus doua lucruri: lupt pentru un buget al cercetarii mai mare si pentru reforma sistemului de cercetare. In ceea ce priveste ultima parte, am spus ca sunt nemultumita ca intr-un an de criza, 2009, nu am reusit sa obtin nicio propunere aplicabila din partea celor sapte institute de cercetare in domeniul economic si alte cateva zeci de universitati de profil cu departamente de cercetare. Am spus ca riscam sa crestem an de an bugetul si sa nu obtinem rezultate mai bune in cercetare, cum ar fi patentele si brevetele, care se pot transfera in economia privata, locuri de munca si profit. Am spus ca sunt probleme mari in sistemul de cercetare de care nu avem curajul sa ne legam, dar ca avem cateva minti luminate extraordinare in jurul carora ar trebui construite centrele de excelenta. Acum o saptamana imi povesteste un bun amic ca doreste sa se intoarca in tara, cu un doctorat la Sorbona in istoria religiilor. La interviul de la un prestigios institut din Romania (nu ii dau numele pentru icneput) i se spune la sfarsitul interviului ca, citez, “nu e nevoie doar de competente”. Mirat, amicul meu intreaba de ce mai are nevoie. I se raspunde franc: promisiunea unei lucrari in coautorat cu intervievatorul. A iesit oripilat caci a inteles rapid sensul.
cred sa cifra medie de 1540 euro este total eronata … ar insemna ca o persoana at trebui sa aiba un salariu mediu de 1600/1700 euro ….ceea ce nu este cazul… pe de alta parte acest spor de 75%, in conditiile crizei de astazi, este inechitabil fata de ceilalti functionari publici… in conditiile in care, gradul de absortie al fondurilor structurale este sub 10% iar cele prestructurale au avut un grad de absortie de sub 70% , fraudele sunt majore , iar CE ne ia banii inapoi , se justifica acest spor …. NU CRED…SI APOI CA DINTR/UN PROGRAM AL UE SA FINANTEZI INEFICENTA FUNCTIONARILOR ..ESTE STRIGATOR LA CER… ADICA NU MAI FOLOSIM BANII IN SCOPURILE INITIALE ALE PROGRAMULUI …CI PLATIM SALARII PT INEFICIENTA … E CLAR SI CEI DE LA brx SUNT MAI DUSI CA NOI
Stimata Doamna Andreea Paul,
Avand in vedere calitatea mea de cercetator stiintific gr.I intr-unul dintre institutele de cercetare economica, citate de dvs., imi permit sa va (re)amintesc faptul ca profilul de cercetare academica este esentialmente cel de cercetare fundamentala. Eu unul, am preocupari, cercetari si articole stiintifice, privind utilizarea tehnicilor avansate de programare genetica si retele neuronale, in modelarea (matematica) economica. Mai administrez si retelele institutelor economice si nu numai, dar asta tine de o alta pasiune mea…
In al doilea rand, in aceeasi calitate, la care se adauga aceea de membru in comitetul editorial al primei reviste ISI de profil economic din Romania, Romanian Journal of Economic Forecasting, tin sa va (re)amintesc faptul ca principalul, daca nu singurul criteriu de apreciere a calitatii in cercetarea stiintifica il reprezinta publicatiile in reviste de impact – ISI.
In sfarsit, daca doriti expertiza, atunci sunt convins ca institutele o pot acorda Guvernului, in conditii formalizate. Stiti unde trebuie sa va adresati, sau va pot facilita eu un astfel de demers, daca doriti, folosind posta mea privata.
@ Andreea Paul: In niste institute care s-au consolidat ca niste cetati si cluburi exclusiviste e greu sa intrii. Am si eu experiente interesante cu institute din Romania.
@Daniel Mateescu: Domnule Mateescu, m-am utat pe ultimul dumneavoastra articol din Romanian Journal of Economic Forecasting: Polynomial Interpolation and Applications to Autogregressive Models si observ cu tristete ca respectivul articol se opreste in zona de aplicativitate.
Dna Paul are dreptate cand spune ca cercetarii romanesti ii lipseste dimensiunea aplicativa. Faptul ca multe din aceste proiecte de cercetare se ascund in spatele numelul de fundamental nu le salveaza. Este gresita ideea ca cercetarea academica nu trebuie sa aiba nici o legatura cu lumea reala (din aceasta categorie scapa partial departamentele teoretice). Cercetarea universitara trebuie indreptata spre societate si cofinantata de agenti economici, cu aplicabilitatea brevetelor si inventiilor in mediul economic.
Si ca sa revin la articolul dummeavoastra, aplicatibilitatea lui trebuie sa tina de integrarea lui intr-un pachet de software economic, etc. Personal in acel articol as fi dorit sa vad citat, pe langa corelatia dintre varorea prezisa si valoarea masurata, si distributia erorii prezicerii.
In urma cu 20 de ani si un pic, inca in comunism, eram angajat in Comitetul National pentru Stiinta si Tehnologie, iar una dintre vicepresedintele(!) noastre, Diamanta L. pe numele ei, inventase o morisca la fel ca la ţintar, adica ne chema pe rand si ne punea o intrebare demna de Sfinx, citez:
- cercetarea X este aplicativa ? zice Diamanta((!)
- da, raspundeam cu emotie …
- atuinci de ce o finantam noi, nu ministerul de profil ?
Era posibil si raspunsul meu, de forma:
- nu, tema asta este cercetare fundamentala
- atunci, de ce-o finantam, daca n-o foloseste nimeni ?
Adica, oricum o dadeai, ieseai prost pentru ca vroiai sa promovezi o anumita tema/directie de cercetare.
Cum s-ar zice, in matematica si nu numai, “o problema gresit pusa”, daca ne apucam sa discernem intre cercetare si aplicatie. Au mai fost dezbateri de acest fel nesolutionate si in alte domenii, de exemplu in literatura ne amintim de celebrele dezbateri de tip “arta pentru arta” vs. “arta cu tendinta”.
D-le Lucian, va multumesc pentru ca ati gasit ragazul sa-mi citi unul dintre articole din RJEF, mai sunt si altele, unele mai reusite, altele mai putin, unele in RJEF, altele in CR Acad.Sci Paris, La Hamburg in Lecture Notes in informatics, la Belin in Matematische Nachricten, etc.; aveti CV-ul meu pe net.
E drept, ministrul educatiei are consiler(a) o ziarista ! deci la dat sfaturi nu sunt chiar calificat … deoarece sunt numai un biet conferentiar universitar doctor in matematici, cercetator stiintific la Academia Romana, adminstrator de retele/servere Linux, autor de carti si manuale …
Daniel Mateescu,
Nu trebuie sa ma convingeti de rostul cercetarii fundamentale. O inteleg bine.
Intrebarea mea este: care e ponderea cercetarii fundamentale in cercetarea romaneasca? Nu de alta, dar a generaliza e periculos, pe drept cuvant, si banuiesc ca ati fost si dvs. alaturi de mine la elaborarea PNCDI 2007 – 2013.
Pe un sample de 300 de articole publicate in Reviste ISI in 2009 cu cel putin unul din autorii articolului fiind corespondent din Romania ~143 de articole provin si discuta proprii date experimentale. Restul sunt articole de teorie sau explicatii teoretice a unor fenomene. Astfel ca daca ar fi sa ne luam dupa acest mic experiment (care s-ar putea sa nu fie tocmai 100% corect) avem in jur de 50% din articole care intra la cercetare teoretica.
Fara a ne lega de partea fundamentala, ceea ce poate oricine intelege e ca o pondere asa mare a cercetarii teoretice in productia totala a cercetarii romanesti nu duce la cresterea unor facilitati de cercetare experimentala. De obicei aceste facilitati experimentale influenteaza mai mult economia prin resursele pe care le implica in procesul de cercetare. Personal cred ca trebuie lucrat la aceasta ratie.
La multi Ani!
Legat de Fondurile Europene, caci acesta era subiectul articolului, nu inteleg de ce nu se colaboreaza mai mult cu expertii din banci. Daca exista posibilitatea decontarii cheltuielilor din acelasi program ar trebui sa organizati astfel de intalniri. Viziunea noastra e complexa, stim sa evaluam un proiect, stim ce ar trebui sa faca un consultant si intelegem rapid niste norme in baza carora trebuie actionat. Aveti ocazia sa intalniti oameni valorosi care sa va dea idei pentru flexibilizarea procesului de aprobare, evaluare. E inadmisibil sa dureze un an. La banca o astfel de analiza depaseste rareori 1 luna, indiferent de cat de complex ar fi un proiect sau de numarul solicitarilor. Cred cu tarie ca analiza de risc e aceeasi daca nu chiar mult mai severa cea facuta de banca. Nu mai spun ca, in banca, echipe mult mai mici administreaza portofolii impresionante.
Fac referire la procesul de aprobare pentru ca multe proiecte devin nebancabile deoarece in decursul unui an se schimba foarte multe. Nu mai spun de personalul AM care aproba/analizeaza modificari peste modificari la acelasi proiect.
Nu stiu ce pregatire sau experienta au cei 130 de experti dar lucrurile se misca greu. Motivele pentru care rata de absorbtie este atat de mica sunt cunoscute si nu tin, evident, numai de personalul care gestioneaza la un nivel sau altul aceste fonduri. Insa, desi inteleg ca bunavointa exista, din partea dvs, a ministrului Boc, undeva apare un blocaj.
Timpul trece si pierdem enorm, cu totii, iar sansa ca aceste fonduri sa sutina economia reala trece si ea pe langa noi. Indiferent de contextul nefavorabil in care ne aflam, capitalul uman ar trebui sa fie motorul care sa porneasca o data masina aceasta, macar acolo unde se poate si nu exista alt gen de obstacole.
Ramona Costache,
Multumesc mult pentru interventie. Ai dreptate, dar sa stii ca am avut astfel de intalniri anul trecut, speciala, doar cu bancile, la Forum Invest. Acolo am ascultat recomandarile dansilor si am venit cu propunerile in comisia interministeriala pentru stimularea absorbtiei fondurilor europene.
Multumesc,
In acest caz ar trebui facut follow-up pentru ca o propunere, oricat de buna, daca nu e si implementata, n-are nici o plus valoare. Aveti si pozitia si abilitatile/calitatile necesare pentru a misca lucrurile.