Atena – Bucuresti: dus-intors. Stop la Sofia

Atena: Speculaţiile asupra unei ieşiri din zona euro sunt greu de înţeles. Exclud categoric ca Grecia să părăsească zona euro”, a declarat ministrul grec de finante Papaconstantinou. “Vom regla problemele noastre bugetare singuri. Nu avem nevoie de sprijinul financiar al nimănui şi nu aşteptăm niciun ajutor extern”.

Autoritătile de la Atena au promis reducerea deficitului fiscal de la nivelul actual de 12,7% din PIB la 8,7% din PIB în 2010 si la 2,8% din PIB pana in 2012. Reusita acestui program ramane sub semnul intrebarii. De ce?

- Parte din cauza statutului Greciei de membru al zonei euro, care limitează spatiul de actiune al guvernului elen. De pilda, autoritătile nu pot compensa efectele înăspririi politicilor fiscale prin relaxarea politicilor monetare sau prin deprecierea monedei proprii, ce ar permite o sporire a competitivitătii pe pietele internationale.

- Un efect riscant al înăspirii politicilor fiscale în Grecia ar putea fi o recesiune gravă, de care Grecia a fost scutită până în acest moment, deflatie si aparitia unei ciclicităti a deficitului, dar si tensiuni sociale severe.

- Nici părăsirea zonei euro nu ar rezolva problemele, intrucat efectele negative s-ar rasfrange nu doar asupra statului elen, cât si asupra celorlalte state membre. Multe dintre acestea din urmă sunt confruntate cu deficite bugetare si datorii publice mari. Deprecierea euro constituie principalul risc latent.

- “Niciodată nu vom mai accepta cifre bugetare care nu corespund faptelor”, a avertizat Trichet, preşedintele BCE, promiţând că instituţia sa va fi pe viitor “extrem de vigilentă”.

Bucuresti: Eu exclud replicarea experientei Greciei in Romania. De ce?

- Pe de o parte, pentru ca matrasirea datelor la o asemenea anvergura este o iresponsabilitate politica imposibil digerabila de catre electoratul roman si de catre institutiile europene. Noi ne luptam sa convingem institutiile publice ca trebuie redus deficitulbugetar de la 7,1% din PIB in 2009, la 5,9% din PIB in 2011 si, gradual, pana la 3% in 2013.

- Supravegherea executiei bugetare trimestriale la noi de catre Comisia Europeana si FMI e foarte minutioasa si nu vad posibile escapade statistice sau jonglerii bugetare similare, cu atat mai putin tupilarea unor deficite in conturi ascunse.

- Pe de alta parte, programul de stabilitate pe care l-a inaintat de curand Grecia Comisiei Europene este de o duritate greu acceptabila de societatea romaneasca inca puternic asistata de stat.

- Riscul de a fi exclusi din spatiul Euro nu ni l-am permite nici macar in vise. Cu atat mai mult cu cat eforturile noastre sunt indreptate spre aderarea Romaniei in 2015 la aceasta zona.

Detalii aici.

Observ insa ca unii romani se complac in autoflagelare si pun pe acelasi taler Romania si Grecia. Probabil, dansii crediteaza declaratiile lui Birossov, premierul bulgar, care se rasteste catre Angela Merkel: “Nu ne comparati cu Romania si Greciaaici.

This entry was posted in Uncategorized and tagged , , , , , , , , , , , , . Bookmark the permalink.

4 Responses to Atena – Bucuresti: dus-intors. Stop la Sofia

  1. gavrus tiberiu says:

    Papaconstantinou asta isi inchipuie ca are o bagheta fermecata cu care reduce intr-un an deficitul anual de la 12% la 3%.
    Si daca tot l-am sarbatorit de curand pe Eminescu si s-au facut tot felul de referinte despre actualitatea (politica) a scrierilor eminesciene am sa recit si eu:
    Grecotei cu nas subtire
    Bulgaroi cu ceafa groasa…
    Adica un fel de indemn la lupta-care pe care.

  2. Mircea says:

    FMI a îmbunătăţit uşor prognoza de creştere economică a Europei Centrale şi de Est în 2010, la 2%
    BUCUREŞTI (MEDIAFAX) – Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în creştere prognoza privind creşterea economică a Europei Centrale şi de Est în 2010, de la 1,8% la 2%, dar a redus estimarea pentru anul următor la 3,7%, de la 3,8%, potrivit unui raport publicat marţi de instituţia financiară.

    În 2009, economia Europei Centrale şi de Est s-a contractat cu 4,3%, procent ce depăşeşte avansul economic de 3,1% din anul precedent.

    Pentru România, FMI anticipează o creştere de 1,3% în 2010.

    Fondul a crescut estimările privind economia mondială atât pentru 2010 cât şi pentru 2011, de la 3,1% la 3,9%, respectiv de la 4,2% la 4,3% pentru anul următor, potrivit datelor revizuite ale Prognozei Economice Mondiale pentru 2010.

    Recuperarea economiei mondiale a început mai puternic decât se anticipa, însă se derulează la viteze diferite, în funcţie de regiune. Economiile avansate vor înregistra o creştere lentă, comparativ cu standardele din anii precedenţi, în timp ce în multe state cu economii emergente PIB va creşte, susţinut în mare parte de cererea internă.

    Pentru Uniunea Europeană, FMI se aşteaptă la un avans al Produsului Intern Brut (PIB) de 1% în 2010, cu 0,5 puncte procentuale mai mult decât estima în 2009. În anul următor, economia blocului comunitar ar putea înregistra o creştere de 1,9%, comparativ cu aşteptările anterioare de 1,8%.

    Creşterea zonei euro a fost îmbunătăţită la 1% în 2010, de la 0,3%, şi la 1,6% pentru 2011, de la 1,3%.

    Pentru Statele Unite, FMI estimează un avans al activităţii economice de 2,7%, peste prognoza anterioară de 1,5%. Pentru anul următor, instituţia a înrăutăţit prognoza, de la 2,8% la 2,4%.

    FMI a operat o îmbunătăţire substanţială pentru 2010 şi în cazul Germaniei, la 1,5%, de la 0,3%, în timp ce pentru anul 2011 îmbunătăţirea a fost de 0,4 puncte procentuale, la 1,9%.

    Franţa va avea o creştere a PIB de 1,4% în 2010, cu 0,5 puncte procentuale mai mult decât se aştepta Fondul în raportul precedent, însă pentru anul 2011 prognoza a fost redusă cu 0,1 puncte procentuale, la 1,7%.

    Procesul de revenire al economiei mondiale este susţinut de măsurile extraordinare de sprijin implementate de guverne. Aceste programe trebuie să faciliteze o reechilibrare a cererii mondiale şi să fie menţinute în ţările unde recuperarea nu este de durată, notează specialiştii Fondului.

    Pieţele financiare şi-au revenit mai rapid decât se anticipa, potrivit raportului, însă situaţia va rămâne mai dificilă decât înainte de criză.

  3. Maine, pe http://www.ziare.com/tv/ o alta emisiune pe teme, economice de data asta, de actualitate, cu o distinsa personalitate a lumii academice. Tema de azi, revizuirea Constitutiei, o puteti (re)vedea inregistrata.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>