Diminuarea ratei dobanzii de referinta la 7,5% este buna, dar insuficienta!

23 Responses to Diminuarea ratei dobanzii de referinta la 7,5% este buna, dar insuficienta!

1. silviu says:

   January 6, 2010 at 12:09 pm

   stiu ca sint tari care au dobinda de referinta si de 1-2%!
   1. nefiind familiarizat cu detaliile economice nu inteleg: diminuarea ratei este buna pentru cine si insuficienta pentru ce?
   si totusi de buget nu se vorbeste? asta e tema actuala, cred eu.
   2.referitor la buget sint curios ce s a luat in calcul de catre fmi cind s a preconizat o crestere de 80-90% a veniturilor din concesiuni?
   3.si care este valoarea dobinzilor pe termen scurt ce trebuie platite bancilor private aferente imprumuturilor luate anul trecut? (am auzit ca 8 miliarde de lei, echivalent cu bugetul unui minister, este adevarat??)
   4.si transa asta fmi o luam chiar pentru a finanta niste firme private?

   Reply
2. silviu says:

   January 6, 2010 at 12:44 pm

   si
   5. cind se preconizeaza reducerea banilor investiti de stat se vrea reducerea numarului de investitii sau a scurgerilor de bani din sistem prin eficientizarea anrmap?

   Reply
   • Andreea Paul says:

     January 6, 2010 at 2:26 pm

     silviu,
     5. Alocarile pentru investitii cresc de la 6,1% din PIB in bugetul preliminar pe 2009, la 6,4% din PIB in propunerea de buget pe 2010.
     4. Nu inteleg intrebarea. Imprumutul de la FMI intra in contul BNR si al MFP pentru acoperirea deficitului bugetar.
     3. Dobanzile totale in 2009 (1,3% din PIB) au echivalat cu volumul subventiilor (1,4%). La sfarsitul anului 2009, aprox. 40% din datoria publica totala era datorie pe termen scurt. In 2010, dobanzile vor creste la 1,7% din PIB, iar subventiile vor scade la 1,2% din PIB.
     2. FMI nu face astfel de calcule. In ceea ce priveste MFP, eu nu am cunostinta despre astfel de cifre legate de concesiuni.
     1. Diminuarea ratei dobanzii este extrem de buna pentru activitatea economica, pentru mediul privat in ansamblu. Fara deblocarea creditarii e greu de crezut ca vor putea fi demarate investitiile private. O rata de dobanda a politicii monetare de 7,5% este inca prea mare, iar reducerea recenta decisa de catre BNR cu 0,5% este mult prea mica.

     Reply
3. silviu says:

   January 6, 2010 at 3:32 pm

   de fapt intr o parte aud ceva, in alta parte altceva…chiar nu stiu ce sa mai iau de bun/real. si cred ca nici nu o sa mai ma intereseze nimic din ce se intimpla.
   ms de rasp.

   Reply
   • Andreea Paul says:

     January 6, 2010 at 11:42 pm

     silviu,

     2. Am cautat astazi explicatia si la cresterea veniturilor din concesiuni si am gasit-o dupa o discutie cu expertii MFP: nu are loc nicio modificare ca volum al incasarilor reale, ci o realocare intre agentiile guvernamentale. Pana acum, cele din urma aveau dreptul la venituri proprii, dar in urma aplicarii legii restructurarii agentiilor guvernamentale aceste venituri proprii se vireaza si se inregistreaza direct in bugetul de stat.

     Reply
4. gavrus tiberiu says:

   January 6, 2010 at 4:50 pm

   Credeti ca o alocare de 10% din PIB pentru investitii ar fi exagerata?
   Daca credeti ca ar fi exagerata atunci care credeti ca ar fi consecintele negative ale acestei alocari de 10%?
   Daca credeti ca ar fi corecta o alocare de 10%(pentru o tara care este in situatia Romaniei) care sunt motivele pentru care nu se poate impune si respecta o astfel de masura?

   Reply
   • Andreea Paul says:

     January 6, 2010 at 11:30 pm

     gavrus tiberiu,

     Cred ca e f buna alocarea de 10% din PIB pentru investitii cu conditia sa dispui de aceste fonduri.

     Putem face rost de aceste fonduri daca rezolvam marile probleme din administrarea fiscala, a.i. sa crestem ponderea veniturilor bugetare in PIB. De pilda, Bulgaria are cota unica de 10% si pondere a veniturilor bugetare in PIB de 40%, pe cand noi, romanii, avem 16% cota unica si doar 31% venituri bugetare in PIB. Din pacate, volumul economiei neobservate si nefiscalizate este inca mult prea mare in Romania, pornind de la munca la negru si pana la fraudele pe TVA.

     Reply
5. gavrus tiberiu says:

   January 7, 2010 at 1:09 am

   @ Andreea Paul
   Si cine sunt persoanele din PDL care se opun cu succes la micsorarea cotei unice?Si cine sunt persoanele importante din PDL care impiedica guvernul sa gaseasca si sa pedepseasca pe cei vinovati de munca la negru si de fraudarea pe TVA ?Si cine sunt persoanele cu responsabilitati din PDL care nu impun o reglementare care sa duca la cresterea veniturilor bugetare la 40% din PIB?(in Europa aceste venituri sunt 45% dinPIB).
   Am insistat pe ideea “persoane din PDL” pentru ca acum PDL-ul are toate parghiile la nivel guvernamental si al inspectoratelor judetene ca sa impuna orice reglementare care considera ca este necesara.

   Reply
6. Dr. ing. Dan C. Badea says:

   January 7, 2010 at 3:58 pm

   @ Andreea Paul
   Stimata Doamna

   Nu as vrea sa evidentiez neaparat aspectul aspectul ca prestatia Dvs., din serile trecute, de la Realitatea TV m-a deazamagit profund. contrar imaginii pe care o am in ceea ce va priveste. In confruntarea cu foastul ministru al educatiei, cercetarii si inovarii nu ati venit cu nici un argument.
   Dupa cum stiti, pe prestatia mea publica am promovat consecvent o tematica, care s-a aflat permanent si pe blogul Dvs. In consecinta, voi face un rezumat al acestei tematici, pentru a va convinge cu ce argumente ar fi trebuit sa reactionati prompt in aparatia Dvs in direct la Realitatea TV.
   Iata rezumatul:

   Recesiune adanca, un viitor incert ?

   Prin lipsa de viziune si prin politica gresita de finantare, promovata în bugetul anului 2010, dezvoltarea Romaniei este împinsa accelerat catre recesiune adanca si catre un viitor incert. Este imperios necesara restructurarea relatiilor dintre societatea civila, stiinta si administratia publica. Actualul cadru al acestor relatii este puternic perturbat si are efecte negative asupra comunitatii stiintifice si a societatii civile, cu impact de mare risc asupra dezvoltarii societatii romanesti in ansamblul ei. Solutionarea acestei probleme se poate face cu aportul societatii civile, tinand cont de dezideratele acesteia si anume consolidarea democratiei si circulaţia ideilor, in beneficiul dezvoltarii pe termen lung a României. In contextul tranzitiei catre capitalismul democratic, societatii romanesti nu i-a fost inca propusa o viziune integratoare si de perspectiva implicand dezvoltarea prin stiinta si tehnologie, care sa faca obiectul unui acord social. Acest acord ar putea reprezenta un „acord social al stiintei”. Existenta acordului sugereaza tratamentul privilegiat acordat comunitatii stiintifice de catre guvern. Ca bun public de consum, stiinta este o investitie in cultura si dezvoltare. Dar, pe seama ideologiei guvernamentale si a fondurilor drastic diminuate ale stiintei, constatam ca stiinta nu este considerata un bun productiv. O caracteristica majora a acordului social al stiintei ar fi existenta mecanismelor speciale, care sa asigure echilibrul responsabilitatilor, dintre guvern si stiinta. Acest echilibru ar avea in vedere atat valorile responsabilitatii guvernamentale, cat si pe cele ale autonomiei asociate unei comunitati profesionale independente. Semnificatia acordului social descrie si relatiile din interiorul comunitatilor stiintifice. Pe aceasta dimensiune, acordul social al stiintei ar putea fi perceput si ca un acord in cadrul caruia cercetatorii consimt sa se supuna unor reguli implicite, in productia cunoasterii, reguli cum sunt: acuratetea si adevarul rapoartelor asupra rezultatelor, indatorirea recunoasterii ideilor altora etc. Astfel, apartenenta la comunitatea stiintifica il lasa pe fiecare liber, dar obliga, in acelasi timp, la devotiunea idealurilor muncii stiintifice. Ideea acordului social pentru cercetatori ar fi justificarea normelor privind comportamentul profesional si suportul fundamental al auto-reglementarii. Nerezolvarea acestei probleme strategice va conduce la lipsa unei viziuni de ansamblu necesare fundamentarii politice a dezvoltarii prin stiinţa, la dereglarea procesului democratic, la dezvoltarea coruptiei in stiinta si in administratia publica, la scaderea in continuare a competitivitatii cercetarii stiintifice, cu efecte pe termen lung catastrofale asupra dezvoltarii economice si sociale a Romaniei. Alocarea din bugetul de stat, pentru activitatea de cercetare în anul 2010, a numai 0,26 % din PIB va conduce în mod dramatic la scaderea contributiei cercetarii la scoaterea Romaniei din criza si la asigurarea dezvoltarii sale in continuare, la compromiterea angajamentelor asumate prin colaborarile si contractele internationale, la distrugerea prin uzura fizica si morala a laboratoarelor echipate ultramodern în ultimii ani, la disponibilizarea unui mare numar de cercetatori, din care multi vor fi cei tineri. Initial, Guvernul Romaniei s-a angajat cu finantare de 0,8% din PIB pentru cercetare. In conditiile in care nici reforma cercetarii nu va fi realizata, reducerea finantarii pentru activitatea de CDI este o mare greseala politica, care va avea grave consecinte pe termen mediu si lung. Obiectivele generale ale politicii industriale ale guvernarii postdecembriste au fost:
   • Creşterea competitivitatii
   • Sporirea rolului cercetarii si dezvoltarii
   • Promovarea unui management durabil al resurselor si protecţia mediului
   • Imbunatatirea pregatirii profesionale si ocuparea forţei de muncă.
   Guvernarea postdecembrista nu a îndeplinit aceste obiective, in economia nationala existand inca puncte slabe, dupa cum urmează:
   - industria are inca un grad mare de concentrare in sectoare cu valoare adaugata scazuta;
   - nivel redus al cercetarii-dezvoltarii si al inovarii si legatura fragila cu economia;
   - cultura antreprenoriala slab dezvoltata / baza IMM slab dezvoltata;
   - capitalizare redusa a IMM-urilor;
   - acces dificil la finantare si la informatie in domeniul afacerilor;
   - grad scazut de sofisticare al pietei;
   - intensitate energetica ridicata – tehnologii învechite / costuri mari de productie (mai putin costurile cu forta de munca);
   - infrastructura degradata şi insuficienta/ accesibilitate redusa in interiorul si in exteriorul tarii;
   - management neadecvat al mediului (inclusiv din punct de vedere al infrastructurii); – agricultura ineficienta (supraintensiva in munca), suprafaţa agricolă excesiv de fragmentata;
   - infrastructura turistica slab dezvoltata şi marketing necorespunzător;
   - adaptabilitate redusa a fortei de munca si nivel scazut al invatarii pe tot parcursul vietii;
   - segment important al populatiei afectat de saracie si excluziune sociala;
   - capacitate administrativa insuficient dezvoltata.
   In anii de dupa revolutie, s-au acumulat mai multe esecuri guvernamentale si anume: – Romania nu a adoptat o politica industriala bazata pe un model de dezvoltare prin stiinta si tehnologie, prin realizarea unei reale reforme a cercetarii, in scopul racordarii acesteia la cerintele economiei.
   - Guvernul a facut greseala politica de a subordona cercetarea aplicativa domeniului educatiei, cand logic si firesc ar fi fost ca aceasta să fie parte componentă a domeniului industrial.
   - Balbaielile autoritatilor in a fundamenta Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare, Inovare si Programele Operaţionale au condus la incapacitatea de a subventiona dezvoltarea infrastructurii de cercetare si la obtinerea de rezultate ale cercetarii nesemnificative pentru economia nationala.
   - Sistemul de cercetare – dezvoltare – inovare (CDI) existent in Romania, nu este in masura sa asigure promovarea dezvoltarii industriale, datorita unor slabiciuni ale acestuia, printre care cele mai importante sunt:
   ● cheltuieli CDI extrem de mici, in comparatie cu tarile industrializate;
   ● absenta totala sau aproape totala a cercetarii – dezvoltarii in sectorul intreprinderilor, care este, in fond, principalul factor de inovare;
   ● fragmentarea CDI din sectorul public si insuficienta orientare a acesteia spre nevoile sectorului industrial;
   ● slabiciunea institutelor CDI finantate din fonduri publice;
   ● prioritate excesiva acordata, de unele din aceste institute, cercetarii fundamentale, in detrimentul cercetarii aplicative, fragmentarea cercetarii stiintifice, cu efect in structurarea unor mijloace nespecifice de finantare a universitatilor si sectoarelor academice;
   ● lipsa stimulentelor adecvate in favoarea CDI;
   ● gestionarea defectuoasa a fondurilor de cercetare;
   ● valorificarea superficiala a rezultatelor CDI;
   ● dotarea precara a activitatii CDI;
   ● lipsa unei analize periodice a corelatiei reale intre necesitatile societatii romanesti si programele prioritare ca directie de cercetare in cadrul PNCDI, astfel incat sa se asigure o crestere a ponderii proiectelor prioritare, ce se vor adjudeca prin licitatie publică si in special al celor de interes comunitar (ex. apa potabila, apa uzata, gestionarea deseurilor, poluarea aerului si solului, energia, sanatatea);
   ● descurajarea activitatilor de inovare prin aplicarea unor taxe exagerate in raport cu venitul inventatorilor;
   ● criterii de evaluare la licitatia de proiecte CDI in neconcordanta cu scopul propus si cu optiunile asociatiilor profesionale de ramura.
   Consider ca se impun urmatoarele masuri urgente:
   - Alocarea din bugetul de stat, pentru activitatea de cercetare 0,8% PIB.
   - Elaborarea unei politici industriale nationale care sa se bazeze pe urmatoarele cerinte:
   ● eradicarea sistemului de coexistenta a tehnologiilor de varste diferite;
   ● acordarea transferului de tehnologie cu lista de „produse admise” de Uniunea Europeana;
   ● redistribuirea activitatilor industriale;
   ● cresterea randamentelor industriale si a calitatii produselor;
   ● stimularea investitiilor straine in activitati ce utilizeaza tehnologii de varf;
   ● initierea si dezvoltarea de nuclee si centre de activitati inovativ-antreprenoriale, ce utilizeaza capital intelectual si financiar romanesc sau mixt;
   ● asigurarea unui management strategic al pachetului de tehnologii ce se utilizeaza in redresarea industriala a Romaniei, in scopul diminuarii importului si cresterii exportului;
   - Realizarea reformei sistemului national de cercetare – dezvoltare – inovare in scopul de a restructura conexiunile dintre stiinta, tehnologie, economie si societatea civila, astfel, incat sa fie lasata piata sa decida distributia primara a resurselor CDI si de a accelera comercializarea rezultatelor stiintifice si tehnologice.
   Obiectivele reformei sistemului naţional de CDI ar trebui sa fie:
   ● Schimbarea structurii organizationale a sistemului national de cercetare – dezvoltare – inovare.
   ● Trecerea tematicii de CDI de la modelul traditional (defectuos) la modelul emergent, care face apel la transdisciplinaritate si relevanta strategica.
   ● Multiplicarea resurselor de finantare a CDI si perfectionarea sistemului de finantare.
   ● Schimbarea sistemului de management al unitatilor de CDI.
   ● Stimularea formarii si functionarii organizatiilor noi de cercetare (cu capital public sau privat).
   ● Schimbarea sistemului de evaluare a rezultatelor cercetarii.
   ● Perfectionarea sistemului de comunicare si diseminare a rezultatelor cercetarii.
   ● Oprirea fluxului de migrare / emigrare a specialistilor din CDI.
   - Scopul fundamental al politicii industriale nationale va fi implementarea rapida a noilor concepte tehnologice, prin stimularea initiativelor organizationale referitoare la productia materiala, operatii si servicii.
   Obiectivele si sarcinile politicii industriale nationale vor fi:
   ● corectarea sistemului fiscal si de taxe, precum si a politicii de credite si subventii destinate activitatilor tehnologice inovative din economie;
   ● optimizarea conditiilor legale pentru infiintarea de noi forme organizationale (in cercetare, productie, servicii), pentru facilitarea si cresterea vitezei de reactie la introducerea tehnologiilor noi;
   ● dezvoltarea sistemelor de retele informatizate pentru achizitia, procesarea si accesarea datelor, in scopul amplificarii sistemelor suport ale deciziei, incluzand un sistem pentru consultanta tehnologica şi de marketing in folosul intreprinderilor;
   ● cresterea motivatiei financiare a elaboratorilor si aplicatorilor de tehnologii noi;
   ● reforma sistemului national de cercetare – dezvoltare – inovare;
   ● sprijinirea si dezvoltarea organizatiilor independente (neguvernamentale) de transfer tehnologic;
   ● amplificarea cercetarii tehnologice inventive de performanta, prin cresterea sistematica a fondurilor publice alocate pentru cercetare-dezvoltare;
   ● dezvoltarea domeniilor de cercetare tehnologica inovativa, ale caror rezultate aduc profit în economie;
   ● dezvoltarea sectoarelor industriale care sunt semnificative pentru activitatile inovative din economie, in mod deosebit, in domeniul dezvoltarii industriilor „high-tech”;
   ● restructurarea si privatizarea entitatilor economice corelata cu includerea institutelor de cercetare tehnologica de profil in structura marilor agenti economici de productie sau a universitatilor tehnice;
   ● dezvoltarea atitudinilor favorabile procesului de inovare in comunitate, prin utilizarea sistemului educational la fiecare nivel. Programele educationale vor cuprinde elemente de asigurare a elevilor si studentilor pentru asimilarea cunoasterii aplicabile in domeniul stiintelor exacte si tehnice;
   ● dezvoltarea infrastructurilor si a institutiilor care sprijina activitatile tehnologice inovative si conexiunile dintre sectorul de cercetare-dezvoltare si economie;
   ● dezvoltarea comertului cu rezultatele cercetarii stiintifice si acordarea sprijinului pentru infiintarea si dezvoltarea organizatiilor de transfer tehnologic;
   ● dezvoltarea relatiilor de cooperare stiintifica si tehnologică cu strainatatea si crearea conditiilor optime (politice, juridice si economice) favorabile investitiilor cu capital strain si importurilor / exporturilor de tehnologii.
   Pentru realizarea acestor obiective si sarcini, se vor utiliza instrumente manageriale si fiscale, precum si alte instrumente care sa asigure eficienta practica a politicii industriale prefigurate.
   In ceea ce priveste instrumentele manageriale, este important sa se creeze mecanismul de stimulare a formarii de structuri manageriale de grup si de gestionare profesioniste, care sa preia conducerea unitatilor cu capital majoritar de stat, pana la incheierea procesului de privatizare din industrie, cercetare, agricultura.
   In ceea ce priveste instrumentele fiscale, acestea ar vor fi:
   ● perfectionarea sistemului prin care cheltuielile pentru asigurarea performantei tehnologice sa fie incluse in costurile beneficiilor obtinute;
   ● deducerea totala, din beneficiul ce face subiectul impozitarii, a cheltuielilor pentru investitii de capital in implementarea tehnologiilor noi, intr-o perioadă mai mare de un an fiscal;
   ● scutire de impozit pentru persoanele fizice si juridice creatoare de noi tehnologii si, mai ales, de invenţii;
   ● corelarea, pe domenii tehnologice, a regimului de taxe si de scutiri de impozit pentru stimularea exportului de produse competitive.
   Alte stimulente vor fi:
   ● asigurarea de garantii entitătilor economice care contracteaza credite, pe termen mediu sau lung, cu banci autohtone, cu conditii prefertentiale, daca aceste credite urmeaza a se folosi la implenetarea tehnologiilor noi, mai ales la acelea rezultate din activitatea de cercetare-dezvoltare nationala;
   ● introducerea de noi reguli juridice si institutionale pentru stimularea aplicatiilor productive bazate pe tehnologii noi, prin dezvoltarea fondurilor de capital de risc si prin abilitarea bancilor comerciale pentru acordarea creditelor pe baza unui plan de afaceri sau garantii morale si nu numai pe baza garantiilor materiale;
   ● asigurarea investitiilor impotriva riscului in legatura cu implementarea noilor tehnologii;
   ● coordonarea politicii de acordare de licente cu politica stiintifica si industriala, in domeniile economiei in care restructurarea si dezvoltarea tehnologica sunt sprijinite cu mijloace bugetare;
   ● stimularea inventivitatii si mărirea protectiei inventatorilor, inventiilor si a legislatiei muncii;
   ● dezvoltarea sistemului de cofinantare din fonduri bugetare la implementarea noilor tehnologii sellectionate si care au fost realizate cu participarea sistemului naţional de cercetare – dezvoltare;
   ● sprijinirea dezvoltarii organizatiilor neguvernamentale cu profil de inovare si acordarea de subventii pentru proiecte tehnologice inovative.
   In acord cu o asemenea politica industriala nationala, se impun de urgentă masuri de restructurare a sistemului naţional de cercetare – dezvoltare – inovare, cum ar fi:
   ● realizarea in cadrul Autoritatii Nationale de Cercetare Stiintifica a unei baze de date, cu acces liber, care sa cuprinda toate abordarile tematice de cercetare pe domenii, efectuate de entitatile de cercetare – dezvoltare pe ultimii 20 de ani;
   ● analizarea periodica a corelatiei reale dintre necesitatile societatii romanesti si obiectivele programelor prioritare de cercetare din cadrul PNCDI;
   ● cresterea ponderii proiectelor adjudecate prin licitatie publica in realizarea obiectivelor de interes comunitar;
   ● simplificarea metodologiei de participare la competitia de proiecte, evaluarea urmand a fi efectuata pe baza ofertei stiintifice si a planului de afaceri;
   ● formarea de colective independente multidisciplinare pentru evaluarea propunerilor de proiecte;
   ● eliminarea coruptiei din sistemul competitiei publice de proiecte;
   ● restructurarea si marirea bugetului alocat cercetarii, in scopul optimizarii calitatii finantarii si al simplificarii operatiunilor de decontare;
   ● inventarierea riguroasă a aparatelor si dotarilor achizitionate de entitatile de CDI, pentru transformarea acestora in baze cu utilizatori multipli;
   ● perfectionarea sistemului de comunicare – diseminare a rezultatelor cercetarii, prin amplificarea subventiei pentru publicatii stiintifice si editarea unui anuar al rezultatelor cercetarii stiintifice din Romania.

   Romania sufera o dubla criza. Una e cea mondiala, care ne afecteaza oricum, ca o tendinta generala. Peste criza mondiala, se suprapune o criza cu mult mai profunda si cu mult mai grava: criza romaneasca. Fara a propune o analiza, nefiindu-i locul aici, putem sa ne intrebam cum am ajuns intr-o asa de profunda criza? Criza romaneasca este determinata, in primul rand, de nociva imoralitate si de incompetenta ce au cuprins spatiul public. Ani de zile ne-am imbatat cu apa rece, iar acum se simt efectele dezastruoase ale unor guvernari lipsite de o viziune fundamentata pe principii si seriozitate, care ar fi putut sa dea sens actiunii publice, iar rezultatul s-ar fi vazut intr-o reala dezvoltare a tarii.

   Reply
   • Andreea Paul says:

     January 7, 2010 at 4:03 pm

     Dr. ing. Dan C. Badea,

     Ma amuza lungimea textului si nu fondul problemei. Trebuie sa intelegi ca blogul este complet diferit de comunicarea publica. Daca reusiti sa-mi puneti in doua, maximum trei propozitii, tot ce ati scris mai sus, atunci iau de buna recomandarea dvs. Nimeni nu va permite in platou un astfel de expozeu.
     Mai trebuie sa luati apoi in calcul ca nu ma adresez mediului academic, ci cetateanului roman care sta in fotoliu si doreste sa asculte o astfel de dezbatere.

     Reply
7. costin ioana says:

   January 7, 2010 at 4:09 pm

   Veniturile bugetare vor ajunge la 40%, atunci cand vom folosi majoritar bani electronici si nu moneda plastic. De altfel si munca la negru si evaziunea fiscala, nu se pot rezolva altfel. O masura cunoscuta dar neaplicata.

   Reply
   • Andreea Paul says:

     January 7, 2010 at 5:47 pm

     costin ioana,

     Ase e, dar nu numai. Avem inca multe tranzactii si surse de venit neimpozitate, care scapa controlului fiscal cu prea multa usurinta. Nu imi dau bine seama cand vom putea operationaliza aceasta buna idee, cu un mediul rural atat de nedezvoltat in Romania.

     Reply
8. ionut says:

   January 7, 2010 at 4:10 pm

   In regula, dar pt. investitii dezastruos a fost mai ales rata RMO (rezervei minime obligatorii), intr-o masura mai mare decat rata dobanzii. Apreciez ca rata dobanzii nu este foarte mare coroborat cu profiturile bune facute de investitorii din Romania (coroborat cu mana de lucru, oportunitati de crestere mai bune etc, etc).
   Inca ceva – se poate incuraja economisirea si descuraja consumul casnic pe credit.
   Si oricum dobanda de referinta va trebui sa scada si la noi, dar doar dupa venirea capitalului de investitii.

   Reply
9. Dr. ing. Dan C. Badea says:

   January 7, 2010 at 4:25 pm

   @ Andreea Paul
   Stimata Doamna

   Cred ca aveti dreptate!

   In emisiunea respectiva, in locul Dvs., eu as fi spus un singur lucru:
   “Si acum, la 20 de ani de la revolutie, avem cercetarea organizata in structura stalinista pe care am mostenit-o, ceea ce a permis o minima eficienta, dar o maxima performanta in dezvoltarea incompetentei si a coruptiei in stiinta romaneasca, asa cum ne arata si ultimul raport al Curtii de Conturi a Romaniei si marile dosare de crima organizata, coruptie si spalare de bani, aflate in instante pe rol (vezi dosarul Dan voiculescu privind privatizarea Institutului de Cercetari alimentare – aliatul politic al unui anumit partid). Nu Dvs. Doamna Ministru v-as spune, ci electoratului nostru, romanilor care se uita la aceasta emisiune: noi nu putem sa ne propunem modernizarea tarii, fara a face reforma cercetarii si fara a propune Romaniei o viziune, in care sa credem toti ! ”
   Textul lung, pe care l-am plasat pe blogul Dvs. constituie pentru dvs. un amuzament, cand eu va pun in discutie probleme atat de grave?
   Pana la urma, tot cred ca aveti dreptate, macar in privinta ideii ca asemenea probleme se pot dezbate mai degraba in cadrul unei intalniri directe intre noi, pe care sa ne-o asumam prin consecintele ei.
   Ce parere aveti?

   Reply
   • Andreea Paul says:

     January 7, 2010 at 5:53 pm

     Dr. ing. Dan C. Badea,

     Sigur ca putem avea o intalnire la guvern, in cursul saptamanii viitoare, eventual miercuri la 12.00.

     Reply
10. ion adrian says:

    January 8, 2010 at 10:42 am

    Dna Paul,
    La MULTI ANI in 2010
    Desi am spus ca nu voi msi intra totusi nu rezist caci daca nu as posta si la dvs ce postez din creatia mea originala, pe la altii, cu pozitii poate in trecut dar si azi mai importante decat dvs si apoi o intrebare ptr ceva ce ma framanta demult si nici chiar cei ce lucreaza prin banci dintre cunoscuti nu m-au putut lamurii.
    Asadar:

    a. Postarea respectiva referitoare la problema taxelor si impozitelor:

    Impozitele sunt principala sursa de venit al statului democratic capitalist caci in comunism statul avea totul sau aproape totul, motiv pentru care evaziunea fiscala este culpa economica majora la fel cum in comunism era in mod corect conform viziunii etatiste a acestuia, furtul din avutul obstesc.

    Asadar nu se poate contesta necesitatea impozitului, iar in tarile capitaliste serioase evaziunea fiscala este principala frauda economica , frauda cu care s-a reusit sa fie inchis Al Capone si condamnat la multi ani de puscarie.
    O prima problema este care sunt impozitele rationale (de fapt toate sunt legate de venit) in sensul precizarii sursei de calcul; salariu, proprietate etc si modul de impozitare egal sau proportional si la ce procent, cui se adreseaza, ce consecinte are un anume impozit, aduce banii la buget sau ii goneste , este indicat in momentul economic(de ex impozitul pe productia agricola) si or mai fi cateva itemuri.
    Aici conteaza in primul rand inteligenta si buna credinta a decidentilor si beneficiilor.
    A doua problema este cat de bine se colecteaza aceste impozite si cum spuneam evaziunea fiscala este o crima economica maximum de grava.
    A treia problema este cea generala a guvernului : ce face cu impozitele adica cum cheltuieste ce colecteaza, in interesul adevarat al cui se cheltuiesc.

    Deasupra acestora sta sabia lui Damocles a necesitatilor economice minimale cand o tara este in situatie de acest fel si Romania este si merita sa fie caci fiecare popor liber isi merita soarta conform nivelului sau pe care incearca sa-l creasca rational sau din contra din lacomie si prostie il torpileaza chiar fara sa fie constient.

    Toate acesta constituie pachetul legislatiei fiscale si de fapt al intregii legislatii economice, care in tarile normale democratice si este principalul obiect al separarii dreptei de stanga, nu ca la noi unde politica separa infractorii sau criminalii de cei care spun ca nu sunt nici infractori si nici criminali.

    Voi analiza succint ce oripileaza pe multi, ca sa fac o aplicatie tocmai a celor spuse la ultima propozitie:

    1. Taxa pe bogatie: Exista un impozit partial pe avere si azi : salariu, imobile, automobile, terenuri

    Azi acest impozit este neprogresiv.
    Introducerea unei taxe suplimentare legate de bogatie nu cred ca este eficienta, externalizand averile mobile desi ea este poate justificata daca ne gandim ca bogatia nu este neaparat legata proportional de merit si intervine mult noroc dar potential si multa nelegalitate .
    Dar nu cred ca daca recunostem acestea solutia de tip comunist in care taxa se aplica tuturor fara discernamant adica si hotilor si cinstitilor este ceva corect.
    Avem solutii, ptr ca de fapt o avere facuta licit adica legal si cu plata tuturor impozitelor in functie in perioada dobandirii ei nu are de ce sa fie impozitata altfel decat ca si acum adica pe venit, pe profit, pe terenuri, pe case , pe automobile, vapoare, avioane.
    Se poate discuta de impozit progresiv si temporar in conditii doar de necesitate si cu grija ca efectele economice sa nu fie contrarii.
    Problema averilor ce nu se pot justifica dar care e pot constata ca atare, este necesar sa se verifice daca s-au platit impozitele si daca nu fara nici-o pedeapsa penala sa se retituie datorat eventual in rate ca un spor temporar la impozitul deja dedus.
    De exemplu daca cineva are imobile in valoare sa zicem de 100 milioane euro, ptr care azi plateste corect impozitele legale pe proprietate si pe profit,(si aici fac o propunere ca cei care au proprietati peste necesarul rational si nu le exploateaza economic (inchiriere) pot plati un impozit suplimentar caci daca le fac sa fie profitabile platesc un impozit pe profit, la fel si cu terenurile ceva similar dar cand agricultura se va porni mai bine), se poate verifica de ANAF daca acele imobile s-au obtinut cu plata tuturor imobilelor datorate si daca nu, fara a fce un caz penal , adica acordand o prescriptie ptr infractiuni non criminale, (sa nu mai dezgropam acesti morti )sa luam respectivul impozit cu dobanda aferenta perioadei de intarziere.

    2. Taxa pe hamburgeri etc daca ar fi posibila tehnic este buna, cum este si cea pe bautura alcoolica sau tutun, ptr ca altfel, cei care duc o viata rationala si sanatoasa platesc ptr cei care prin bolile pe care si le induc prin propria neglijentza si care desigur ca implica costuri mult mai mari decat ptr ceilalti.

    3. Taxa pe amprenta de CO2 este rationala ptr protectia mediului si ar trebui dedusa nu comunist adica pe cetatean ci rational adica la combustibil caci numai prin arderea acestuia se produce CO2 adica daca am o masina cu care fac 2000km anual poluez de 10 ori mai putin decat daca fac 20000km anual si deci cele doua situatii nu trebuie sa fie impozitate egal ci in raport de 1/10 care se realizeaza corect daca acest impozit se percepe la cumpararea combustibilului la pompa sau de catre centrala termica etc.
    Calculul este simplu si nu trebuie cine stie ce farmacie chimica, caci diferitii combustibili emana la
    ardere de la 2,7-3 kg de CO2 /kg combustibil ars.

    4. Este o prostie (scuze dle Pogea) sa amesteci revistele porno care nu e rau sa fie impozitate la vanzare sau la productie dar nu le poti pune alaturi de brichete care doar la amprenta de carbon ar putea fi bagate dar cantitatea de combustibil este infima si costa de sute de ori mai mult evidenta contabilizarea unei asemenea sume. GPS , telefoane mobile nu cred ca pot fi privite decat la produse de lux ceea ce este o alta prostie sau legate de mediu sau sanatate dupa diverse teorii , dar fiind o necesitate azi adica altceva decat alcoolul tutunul la sanatate nu ar putea fi bagate ci doar la poluare de mediu periculoase ptr altii ceea ce nu cred ca esta cazul tehnic real.

    b. Dna Paul puteti explica ceva mai detaliat, cred ca si Sorin s-ar bucura ce este de fapt acesta dobanda de referinta cine de la cine o percepe si daca o percepe efectiv sau daca este numai un indicator simbolic si atunci la ce este util adica ce i-ati raspuns lui Sorin sunt niste afirmatii dar as dori sa vad si o argumentare si daca va este greu sa faceti asta in cateva randuri dati va rog niste indicatii bibliografice dar eventual din cele mai simple chia si simpliste.
    Va multumesc

    Reply
11. ion adrian says:

    January 8, 2010 at 10:47 am

    @Silviu,
    Silviu, scuze tu esti acel Sorin de mai sus si nu credeam ca pot fi atat de uituc ca sa fi verificat inainte de a scrie.
    Poate ca dna Paul face acesta corectie, eu ramanandu-i indatorat , desigur eliminand si aceasta ERATA.

    Reply
12. silviu says:

    January 8, 2010 at 12:33 pm

    )

    oricum, uitindu ma la tv aseara mi s a reconfirmat faptul ca unii au niste cifre/date, altii altele, realitatile difera functie de cine ti le povesteste si de interesul povestitorului iar toate reprezentatiile publice/dezbateri… sint doar un show biz ieftin, in care unii nici macar nu pot zice ce vor.
    taxa co2 -vezi “the obama deception”…..
    iar intrebarile mele sint de cele mai multe retorice (nu ma astept la ce stiu eu ce raspunsuri…) sint sigur ca economia este foarte simpla, este utopica (chiar banii, baza economiei nu exista de adevaratelea si nu au acoperire in nimic….) dar intesata de biblioteci intregi de legi tocmai pt a nu vedea padurea din cauza copacilor.
    si totusi cind in jurul nostru sint exemple bune (venezuela, grecii ieseau acum citeva luni in strada impotriva comp de asigurare si a bancilor, parca presedintele islandei nu promulga legea imprumutului de la fmi chemind poporul platitor la referendum….etc) stai si te intrebi cum de ai ghinionul sa te nasti in romania de azi, o romanie fara coloana vertebrala (basescu s a cam dat la fund, nu mai zice nimic, oare ce pregateste? sper inca ceva bun….. ca altfel chiar trebuie sa fugim din tara asta).
    iar referitor la educatie iar, nimeni nu are interes sa fim educati, educatia este o investitie pe termen lung si chiar de ar vrea cineva un popor roman educat nu incepi in perioada de criza investitiile astea. chiar sint sigur ca logic o educatie buna pleaca de la profesori bine platiti, respectati de societate macar prin prisma cistigului. dar nu, la noi se platesc mizer profesorii si facem investitii masiva inutile (cel putin azi) in sali de sport la tara, etc (am mai zis, mai bine cu banii aia se cultivau terenurile comunei, vindeam produsele (poate chiar prelucrate) ce nu se vindea puneam la rezerve, si cu profitul scos se faceau salile astea de sport peste un an, doi…..)…. si asta e la mintea mea, dar poate s io mai prostan!
    noroc ca cei ce ne conduc nu sint prostani, lasi si fara viziune practica.

    Reply
13. costin ioana says:

    January 8, 2010 at 2:17 pm

    Nu mediul rural nedezvoltat este principalul impediment acum, ci faptul ca in Bucuresti si in alte mari orase din tara, inca se foloseste pe scara larga cash-ul, suportul cel mai bun pentru evaziune fiscala.
    Fara masuri administrative nu vom avea mediu rural dezvoltat nici in urmatorii 20 ani.
    Guvernantii trebuie sa-si schimbe gandirea “socialista” referitoare la modul de impunere a taxelor si impozitelor individual pentru fiecare activitate. Codul Fiscal este deja cat un dictionar si tot nu asigura mai mult de 31% colectare.
    Cum vom functiona in viitor cand deja platim departamente de contabilitate care in fiecare luna completeaza zeci si zeci de rapoarte catre administratii fiscale, camera de munca, mediu, etc. ? Asta este principalul motiv pentru care mii de firme s-au inchis anul trecut. Nu valoarea impozitului minim, ci adaugarea lui la celelalte cheltuieli obligatorii(contabil, drumuri la administratii, ore de stat la coada, etc.).
    Nu cred ca, daca lasam neimpozitata de ex. painea, ca romanul sa o cumpere relativ ieftin(evaziune fiscala uriasa la brutar, inclusiv la producatorul de grau), vom putea avea bani pentru a dezvolta vreodata aceasta natiune. vezi ultimii 20 ani!
    Ideea este sa scoatem la lumina operatiunile comerciale cat si circuitul banilor si asta nu se face inventand impozite si taxe noi, ci incercand sa albim circuitul banilor, prin asta obligand agentii economici sa inregistreze TVA si eventual profit.

    Reply
    • Andreea Paul says:

      January 9, 2010 at 1:10 pm

      Costin Ioana, 2010/01/08 at 2:17pm,

      De acord.

      Reply
14. Daniel Mateescu says:

    January 9, 2010 at 10:31 am

    Scaderea ratei dobanzii face ca leul sa fie mai ieftin, ceea ce inseamna un acces mai usor la creditare. Pe de alta parte, un leu ieftin inseamna “devalorizare” si, prin consecinta potentiala, inflatie. Asta pentru ca posesorii de lei se vor indrepta spre monede care aduc un randament superior, nu neaparat prin dobanzi, dar si prin prisma unor evaluari subiective, numite generic “aversiune fata de risc”. Avand in vedere ca BNR are ca obiectiv tintirea inflatiei, scaderea moderata a ratei dobanzii este o actiune corecta, in raport cu obiectivul propus.

    Pe de alta, parte, pietele se comporta ca un pendul, adica au tendinta de a conserva un anumit impuls si dincolo de punctul de echilibru. Cu alte cuvinte, o scadere accelerata a ratei dobanzii ar putea impinge cursul dincolo de nivelul de echilibru, accentuand devalorizarea dincolo de realitatea economica.

    In sfarsit, problema cursului de echilibru este una fundamentala, considerata imposibil de rezolvat. Intr-adevar, a sti cursul de maine ar echivala cu a citi ziarul de maine, care contine numerele castigatoare la loto. Chiar mai mult, decizia luata, stiind cursul cu anticipatie, ar avea ca efect tocmai modificarea acestuia !

    In aceste conditii, singura strategie viabila este actiunea moderata, in care fiecare pas trebuie sa fie precedat de o atenta observare a pietei si a indicatorilor macroeconomici. A face modificari bruste, ar fi dovada de lipsa de profesionalism, cea ce nu-i cazul la BNR

    Reply
    • Andreea Paul says:

      January 9, 2010 at 1:08 pm

      Daniel Mateescu,

      Intr-adevar, nu exista bani ieftini pe o piata cu inflatie ridicata.

      Pana acum piata bancara romaneasca a fost un spatiu fericit pentru speculatorii straini care si-au plasat economiile pe termen scurt cu dobanzi mult, mult mai ridicate decat in statele europene. Au plasat, incasat si plecat rapid. Nu se produce nimic, doar se scurg banutii afara.

      Pe de alta parte, creditarea in economia romaneasca nu poate fi repornita fara diminuarea semnificativa a dobanzii.

      Mai apare un risc mare: băncile străine ar putea reduce din 2010 sprijinul acordat filialelor est-europene. Fitch Ratings estimează că băncile occidentale si-ar putea reduce în 2010 si în anii următori ajutorul acordat subsidiarelor din Europa Centrală si de Est (ECE), după ce guvernele vor elimina programele de sustinere a sectoarelor bancare. Pe lângă disparitia ajutorului guvernamental, băncile occidentale ar putea fi fortate de către Comisia Europeană (COM) să îsi reducă activele, pentru a-si consolida structura, iar printre aceste active s-ar putea găsi si operatiuni din ECE, în cazul în care nu vor fi considerate de interes strategic. Fitch estimează că anul 2010 va aduce o reorganizare a strategiilor de piată pentru multe dintre grupurile bancare prezente în regiune, diferenta fiind făcută de amploarea investitiilor, investitorii cu reprezentante mai mici putând fi mai tentati să îsi repozitioneze operatiunile în regiune. Printre factorii de risc identificati de Fitch în regiune se numără eventuala depreciere a unor monede nationale, scăderea încrederii pietei într-un grup international important sau tensiunile sociale si politice care ar putea apărea drept consecintă a situatiei economice.

      Reply
15. Daniel Mateescu says:

    January 9, 2010 at 2:18 pm

    Asa-zisii speculatori utilizeaza inteligent tocmai efectul de pendul. In consecinta, se poate specula atat pe crestere, cat si pe scadere. Ideea este sa te plasezi undeva la punctul de echilibru, dupa ce a pornit (sau ai initiat !!) o miscare, in sus sau in jos. Un jucator mare, poate imprima o miscare, prin ordine de cumparare, respectiv vanzare, apoi asteapta miscarea si se opreste inainte de extrema. Asta e valabil pentru cei indeajuns de puternici pentru a initia o miscare; un astfel de jucator este cunoscut de toata lumea… O alta posibilitate este de a pandi o miscare, initiata de altul sau de o conjunctura, avand, de asemenea, inteligenta de a te opri inainte de extremul miscarii. Ma rog, in teorie e usor…

    Reply