“Ajustarea de cheltuieli este recomandabilă şi tinde să fie principalul instrument pe care guvernele îl propun pentru următorii ani cu scopul reducerii deficitelor fiscale. În contextul României, unde avem un decalaj clar între veniturile şi cheltuielile curente, cred că ajustări substanţiale pe partea de cheltuieli curente sunt inevitabile şi probabil vor duce şi la pierderea unor locuri de muncă în diferite zone, în principal la companiile de stat şi la nivelul autorităţilor locale“, a spus Păuna la lansarea raportului economic pentru UE-10 al Bancii Mondiale.
Oficialul BM a precizat că rata şomajului se află în România încă sub media europeană şi că, deşi contracţia economică a fost serioasă, răspunsul pe piaţa muncii a fost “surprinzător de limitat”.Păuna anticipează că şomajul va continua să crească cel puţin în următoarele luni în contextul în care sectoarele public şi privat vor continua ajustările. “În măsura în care o să avem creştere economică în a doua parte a anului, am putea asista la un vârf al şomajului la mijlocul anului, urmând ca, eventual, rata să scadă ulterior“, a spus Păuna.
El speră că PIB va înregistra o rată anuală de creştere în trimestrul al doilea, dar a menţionat că acest lucru se va întâmpla, cel mai probabil, în trimestrul trei. “E greu de spus, întrucât creşterea economică depinde de foarte mulţi factori, iar semnalele sunt mixte”, a mai spus Păuna.
Pentru acest an, autorităţile române şi experţii Fondului Monetar Internaţional estimează o creştere economică de 1,3%. Aceasta asteptare este intarita de catre Banca Mondiala in studiul mai sus mentionat, publicat astazi la Varsovia. Media estimată a creşterii economice în cadrul UE 10 (Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria) este de 1,6 la sută în 2010 şi 3,6 la sută în 2011, după o contracţie medie de -3,6 la sută. Rata creşterii PIB în UE=10 o va depăşi pe cea din restul statelor membre UE, dar nu va mai fi la fel de mare ca înainte de criză, ceea ce va afecta gospodăriile şi va duce la creşterea şomajului în numeroase state din zonă. Ritmul revenirii va fi diferit, iar printre ţările care vor fi campionii relansării din 2010 se numără, conform previziunilor care stau la baza raportului BM,:Polonia, Slovacia, Lituania, România şi Cehia.Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), rata şomajul în luna februarie a acestui an a continuat să crească, ajungând la 8,3%, faţă de 8,1% în luna precedentă.
Deficitul bugetar în 2010 este estimat la -5,8 la sută din PIB în UE 10 şi la -6,3 în România, cel mai mic (-2,2 la sută) fiind prevăzut în Estonia şi cel mai mare (-8,5 la sută) în Letonia.
Rata şomajului este estimată în UE 10 în anul 2010 la 9,5%, urmând să atingă 7,7% în România, 20% în Letonia şi 6,7% în Slovenia. Numărul şomerilor în UE-10 era de 2,9 milioane de persoane în 2008 şi a urcat la 4,6 milioane în ianuarie 2010.
‘În timp ce relansarea se produce în economia globală, prognoza pentru regiunea UE 10 rămâne incertă. Şomajul continuă să crească şi ne aşteptăm să scadă abia în 2011′, a precizat Kaspar Richter, senior economist al Băncii Mondiale pentru zona Europei şi Asiei Centrale. Cei mai loviţi de şomaj au fost bărbaţii şi tinerii. Perspectivele pe piaţa muncii pentru salariaţi cu educaţie de bază vor rămâne slabe pentru următorii câţiva ani. În grupa de vârstă 15-24 de ani a celor care caută un serviciu, şomajul a crescut cu 8 la sută din iunie 2008 până în ianuarie 2010, faţă de o medie a creşterii de 3 la sută. din cauza faptului că sectoarele cel mai dur lovite de criză au fost construcţiile şi producţia, pierderile de servicii au afectat în special bărbaţii.
Raportul BM arată că există diferenţieri între ţări în ceea ce priveşte evoluţia şomajului, din iunie 2008 până în ianuarie 2010 şomajul crescând în medie cu 16% în Letonia, 10% în Estonia şi Lituania şi cu mai puţin de 4% în România, Slovacia, Cehia, Ungaria, Slovenia, Bulgaria şi Polonia.
Ţările din UE-10 trebuie să îşi asigure relansarea prin consolidare fiscală un climat investiţional mai bun, capabil să sporească productivitatea şi să creeze locuri de muncă, afirmă autorii raportului. ’Criza a evidenţiat din nou importanţa sprijinirii creşterii prin schimbări structurale, de genul celor prevăzute în Strategia 2020 a UE’, a subliniat Thomas Larsen, directorul Biroului BM pentru Polonia şi Ţările Baltice.
Sursa datelor: ‘EU-10 Regular Economic Report’, publicat de Bana Mondiala de trei ori pe an.
Loading ...
A treia gafa: ati diminuat veniturile celor vulnerabili. Daca ati fi optat pentru impozitarea diferentiata a veniturilor salariale, atunci cei cu venituri mici ar fi fost neafectati, iar costul crizei s-ar fi asezat spre cei cu venitrui mari. Nu este vorba de populism, ci de pragmatism si de intelegerea economiei. Iata despre ce-i vorba, pe un exemplu didactic. Daca la un salariu de 5000 lei ati fi produs o diminuare, sa zicem de 10%, atunci cei 500 de lei s-ar fi concertizat in cheltuieli mai putine la vara in Grecia sau la Viena. In schimb consumul intern ar fi ramas neafectat. Cei 10% s-ar fi realizat, de exemplu, prin impozitare diferentiata.
Ati diminuat insa veniturile celor saraci, iar fiecare diminuare s-a dus direct intr-un deficit de consum intern. Daca unui om cu venituri modeste ii iei 200 de lei (un amarat de spor de conditii de munca mizerabile…) asta inseamna ca va cumpara din magazin cu 200 de lei mai putin! Asta se traduce direct in scaderea consumului care ne-a dat peste cap in ianuarie-februarie.
In concluzie, s-ar fi putut pastra anvelopa salariala, sau chiar s-ar fi putut diminua anvelopa salariala protejand consumul intern, concomitent cu protectia celor saraci. Ar fi fost un exemplu de masura care este atat economica dar si sociala, insa ati preferat sa perseverati cu gafa colosala numita cota unica.
Viorel,
Incorect. S-au diminuat salariile mari (de pilda, salariile coordonatorilor de institutii publice/ agentii guvernamentale / companii majoritare de stat etc. cu sute de milioane lei venituri salariale au fost plafonate la nivelul salariului unui secretar de stat pana la finalul anului 2010), sporurile si primele nejustificate. Salariul minim a crescut la 705 lei in administratia publica in 2009, ceea ce a imprimat o crestere salariala si in mediul privat.
Referitor la metoda de impozitare sunteti evident de stanga, iar eu de dreapta. Nici nu are rost sa comentez “gafa” tarilor care au inteles marele avantaj al cotei unice. Nu e nevoie sa construiesc un lant logic laborios pentru a proba evidenta celei mai bune masuri economice luate in Romania in ultimii 20 de ani: cota unica si renuntarea la cota progresiva.
Ori sunteti neinformata ori vreti sa dezinformati. Eliminarea sporurilor a afectat dureros tocmai pe cei mai saraci. O femeie de servicu intr-o institutie publica a pierdut sporul de conditii penibile de munca, ceea ce la 6-700 salariu se cunoaste al naibii de tare. Daca iei 5-6-700 la 5000 nu-i mare lucru, dar daca iei 200 din 700 e nenorocire. Asta-i realitatea, fie vreti sa va informati, fie nu. Aveti evident o stare de disonanta cognitiva, de inteles, mai putin faptul ca refuzati realitatea.
Nu e vorba de stanga/dreapta ci de logica. Prin cota diferentiata NU afectati consumul intern, in vreme ce prin cota unica il afectati, prin amputarea nediferentiata a veniturilor.
Dar, nu-i cea din urma gafa. Una si mai monumentala(!) este ideea ca faceti investitii publice, cu rol de multiplicare in economie. Care??
Viorel, in afara de nemultumirea celor saraci, 100 sau 200 (sporul care nu se va plati), nu cred ca i se va da cuiva sa-i cheltuie in Grecia! Tot in tara raman, doar ca se vor duce in alte directii. Poate la bugetul si asa costeliv! Nu crezi? Am sparanta ca banii acestia nu vor fi manageriati de ministrul Vladescu, fata de care am incredere ZERO!!!
Eu am o parere proasta si despre FMI si despre BM.
Pentru ca,si ele au o mare parte de vina in criza asta globala. Daca totusi se poate avea o oarecare incredere in datele statistice pe care le vehiculeaza in legatura cu ce a fost apoi in legatura cu previziunile eu nu cred ca prezinta deloc incredere.
In general daca nu ai responsabilitate explicita atunci si calitatea actiunii este slaba. Si aceste organisme nu au nici o responsabilitate pentru ceea ce fac.
Viorel… mai si citeste, nu doar scrie
mai sus s-a spus ca salariul minim a ajuns la 705 lei. deci, daca tanti aia femeie de serviciu avea 700 de lei din care 200 era sporu’ cu pricina si 500 salariu acum are salariu de 705 si nu mai are sporul. care-i problema ? unde-i nenorocirea ?
pe langa asta… nu inteleg care-i logica la atatea sporuri. adica daca faci o munca de x lei atatia ar trebui sa primesti. punct. sporul pentru ce e ? conditii penibile de munca ? pai cand s-a angajat acolo nu stia ce inseamna sa fie femeie de serviciu ? munca aia e in fisa postului.
ovidiu,
Corect. Nu am timp sa despic firul in zece si sa le tot repet. O data e suficient pentru cine citeste blogul. Multumesc.
Cred ca D-l Viorel are dreptate. In primul rand raportul dintre salariul minim si maxim( la stat) trebuie sa fie 1 la 5( acest lucru neavand legatura cu idiologia stanga-dreapta) si atunci beneficiile in economie vor fii multa mai mari decat acum…iar in ceea ce priveste investitiile publice cu rol de multiplicare cred ca si aici are dreptate in conditiile in care aceste investitii nu aduc valoare adaugata.Cred ca Romania trebuie sa-si schimbe in mod radical economia…una din prioritati de ce nu ar fii sa se investeasca in camine de batrani una din ramuri care ar avea succes in Romania…100.000 de romancute care au grija de occidentali ar aduce multa plusvaloare daca i-am aduce pe occidentali aici in Romania unde si-ar cheltuii banii… si exemplele pot continua.
donisroi,
Viorel nu are dreptate, intrucat raportul dintre salariul minim si cel maxim a scazut de la trei cifre (sute de ori) la 12 conform legii salarizarii unitare. Asadar, un urias pas inainte. Ue are de pilda 26 de grile si nu 12. Franta parca 16, daca bine tin minte, Germania etc. S-a urmarit buna practic ainternationala ca model pentru reglementarea salariilor bugetarilor.
Guvernul actual a alocat cel mai mare buget din istoria Romaniei post-decembriste pentru investitii publice (6,5% din PIB in 2010) si pentru educatie (6% din PIB). Adica, efecte multiplicative pe termen scurt si pe termen lung
Nu cred ca vor ramane tot in tara, pentru ca ati mai facut o gafa:
A patra: NU orice cheltuiala este investitie ! Cand un smecher face o asfaltare, d-aia cum stim(!) apoi cumpara un Ferrari pentru fecior, se cheama ca economiile alea amarate, din cate 200 lei de la femeile de servicu, ajung, prin importuri, AFARA, NU IN TARA.
Viorel,
Asta e gafa celui care cumpara Ferrari. Premierul nu are nicio legatura cu decizia individuala de alocare a economiilor. Incurcati rau apele aici.
Bunurile de lux au fost ceva mai drastic impozitate si poate ca aici e loc de noi reglementari.
http://nordiclarisa.wordpress.com/2010/04/02/golgota-femeilor-executia-mediatica/
Sarbatori fericite!
Larisa,
Multumesc. Sa te odihnesti si sa revii dupa sarbatori cu energii pozitive!
Iar va faceti ca nu intelegeti.
Va mai explic o data: in tara numita Absurdistan, se iau zece piei de la saraci iar cu cele zece piei se fac “investitii publice” adica se arunca banii (pieile) pe asfaltari, iar efectul de multiplicare al banilor “aruncati” se vede tocmai in Italia, de unde ingeniosul asfaltator tocmai si-a cumparat o masina.
Asta daca “va faceti ca nu intelegeti”, pentru ca exista si varianta ca pur si simplu nu intelegeti…
Este interesant acest blog, ai putea sa-l actualizezi mai des..:)
expert matei,
Am avut probleme cu ultimul administrator si abia acum il reconstruim. Va dura un pic pana la o fata mai prietenoasa si actualizata a site-ului.