Problemele fiscale actuale din Europa se pot rezolva. Marea Britanie, Suedia, Finlanda, Danemarca, Irlanda, Franta, Belgia, Portugalia, Grecia, Italia, Austria, Olanda au trecut prin ajustari bugetare masive in ultimii 25 de ani. Tarile mediteraneene au optat pentru modelul de ajustare bazat cu prioritate pe cresterea taxelor si impozitelor. Tarile nordice s-au axat pe diminuarea agresiva a cheltuielilor publice. Tendintele se mentin in reactiile actuale la criza economica. Ultimele decenii probeaza insa consolidarea bugetara mai instabila si ca recesiunea economica a lovit mai aprig in randul tarilor mediteraneene, in timp ce relansarea economica a fost mult mai rapida in tarile nordice. Ajustarile mari bazate pe reducerea cheltuielilor nu sunt, asadar, obligatoriu recesioniste. Nici nu inseamna moartea politica a guvernelor care le implementeaza! Doar intr-o treime din cazurile analizate au survenit schimbari de guverne. Restul au supravietuit turbulentelor sociale. In situatia in care criza fiscala in Europa se inrautateste, amenintand insanatosirea economica globala, vom sti pe cine sa dam vina: pe actualii lideri ai Europei!
I. Experienta europeana a ultimilor 25 ani arata ca au existat 12 ajustari fiscale de amploare, chiar de pana la 11% din PIB. Cel putin 5 ani de actiuni ferme se impun necesare in acest efort de ajustare. Chiar daca tinta este atinsa, economiile in cauza sunt in continuare intr-o situatie instabila (tabel 1).
o Grecia a realizat o ajustare de amploarea a 10-12% din PIB, asa cum e obligata sa faca acum, la inceputul anilor ’90. Danemarca si Italia au realizat ajustari similare.
o Portugalia, Suedia, Finlanda, Belgia au facut ajustari ale deficitelor de 8-9% PIB.
II. Modele de ajustare fiscala agresiva. Exista diferente semnificative in modul in care s-au obtinut aceste ajustari (tabel 2):
o cresteri de taxe si impozite si reduceri relativ mici ale cheltuielilor publie – in Grecia, Portugalia, Italia (tarile mediteraneene) si Franta (ajustarea de 3.6% PIB din anii ’90 realizandu-se in proportie de 71% prin cresterea veniturilor bugetare si doar 29% prin dminuari de cheltuieli publice),
o reduceri semnificative ale cheltuielilor publice – Olanda, Finlanda, Suedia, Irlanda, Marea Britanie, Danemarca, Belgia, Austria – tarile nordice.
III. Implicatiile ajustarii fiscale asupra datoriei publice raportate la PIB (tabel 3):
o Datoriile publice au crescut in majoritatea cazurilor, cu exceptia catorva tari nordice (Suedia, UK, Austria, Irlanda, Olanda – dar care aveau ponderi extrem de ridicate in PIB). Scopul ajustarilor fiscale de amploare este sa insanatoseasca finantele publice, adica sa devina sustenabile. Experienta europeana din ultimele decenii arata ca acest deziderat a fost rareori atins, mai ales daca deficitul bugetar initial era foarte mare.
o In Belgia, in cei 10 ani de ajustare fiscala, datoria publica raportata la PIB a crescut cu peste 50%.
o In Grecia, Portugalia si Italia raportul datorie publica/PIB a crescut cu peste 20%. In Italia datoria publica a inceput sa scada dupa 5 ani ca efect al ratelor mici ale dobanzii.
o In Franta ponderea datoriei publice in PIB a crescut cu 13%.
o In Suedia, UK, Austria, Irlanda, Olanda ponderea datoriei publice in PIB a scazut in perioadele de ajustare.
o Dupa 5 ani, s-a inregistrat o stabilizare modesta a raportului datorie/PIB in cele mai multe tari. Exceptie fac Grecia si Belgia, unde datoria publica a continuat sa creasca usor.
o Implicatii pentru Grecia: precedentul istoric sugereaza ca ajustarea fiscala de 10% PIB este realizabila, dar ar putea duce la cresterea pana la 150% a datoriei publice in PIB, ceea ce ar exclude tara de pe pietele financiare internationale pentru o lunga perioada de timp.
IV. Implicatiile electorale ale ajustarilor fiscale din statele europene in ultimii 25 de ani• Perceptia standard este ca politicile de reducere masiva a deficitelor bugetare cauzeaza recesiuni economice si costuri politice majore la urmatoarele alegeri, inclusiv schimbari de guverne.
o O prima consecinta: guvernele responsabile care incearca sa taie cheltuielile vor pierde alegerile, iar cele iresponsabile vor supravietui, alaturi de problemele fiscale care se pot inrautati in timp.
• Aceasta viziune se dovedeste in mare parte incorecta.
o Cercetarile economice in domeniul ajustarilor fiscale brutale arata ca cele bazate pe reducerea cheltuielilor au mai mult succes (conduc la consolidari mai stabile ale bugetelor) – modelul tarilor nordice – si cauzeaza o contractie mai putin acuta a economiei decat ajustarile bazate pe cresterile de taxe – modelul tarilor mediteraneene: Italia, Grecia, Spania, Portugalia, la care se adauga Franta -.
o De fapt, de cele mai multe ori, reducerile de cheltuieli sprijina cresterea economica chiar pe termen foarte scurt.
• Implicatiile electorale ale reducerii deficitelor bugetare sunt eterogene. Cercetarile in domeniu arata ca unele guverne pierd alegerile, iar altele nu. Consecintele politice ale celor mai mari ajustari fiscale din ultimii 25 ani din Europa de Vest arata ca schimbarile de Guvern s-au produs intr-o treime din cazuri.
o Probabilitatea de a pastra o echipa guvernamentala si de a castiga alegerile este confirmata de aceasta cercetare daca se opteaza pentru reducerea cheltuielilor in locul cresterii taxelor.
o 3 tari cu cea mai mare pondere a reducerii cheltuielilor:
doua nu au avut schimbari de Guvern in perioada ajustarilor (Irlanda si Belgia),
Olanda a inregistrat doua schimbari de Guvern, dar acest lucru s-a petrecut intr-o perioada de 10 ani.
o 3 tari cu cele mai mici reduceri de cheltuieli (Italia, Franta si Grecia) au avut in total 5 schimbari de Guverne si alte 7 situatii in care nicio schimbare de Guvern nu s-a produs.
In concluzie, este posibil ca guvernele responsabile sa se angajeze in ajustari fiscale mari si sa supravietuiasca politic. Caracterul presant cauzat de criza, existenta unei perioade de timp intre ajustari si viitoarele alegeri, o buna comunicare cu publicul – toate sunt ingrediente care imbraca succesul la alegeri.
Tabelele sunt incluse in formatul doc al acestui articol: 1-iunie_ajustari-fiscale-europene
Surse bibliografice:
“The European experience with large fiscal adjustments”, publicat pe data de 28 aprilie 2010, de catre Cinzia Alcidi si Daniel Gros
“The electoral consequences of large fiscal adjustments”, publicat pe data de 29 mai 2010, de catre Alberto Alesina, Dorian Carnoli si Giampaolo Lecce
Loading ...
Orice om cu scaun la cap stie ca prima masura trebuie sa fie reducerea cheltuielilor. Nu trebuie sa fi economist pentru asta, e suficient sa ai bun-simt.
Dar, ce fel de cheltuieli reduci ? Pentru ca daca tai pensii si salarii, in loc sa tai alte aiureli (a se citi mijloace de sifonare a banului public) atunci lucrurile se schimba! Taierile de pensii si salarii trebuie sa fie ULTIMELE cheltuieli taiate, nu primele. Dar, imi pierd timpul de pomana spunandu-ti treaba asta
voi executati ordinele lui Basescu, nu judecati cu capetele voastre!
Da. Citesc regulat diverse bloguri si comentarii ale celor implicati in actul guvernarii pentru a intelege. Vreau sa inteleg de ce, cum, in ce fel suntem condusi pentru a nu inghiti pe nerasuflate informatiile presei ci a merge direct la sursa.
Iar sursa …ne prezinta un curs de ASE, o teorie comparativa intre diverse state europene si implicatiile electorale!!!!!!
Si iata cum am inteles in sfarsit! Doamna Vass ulimele fraze ale postului domniei voastre ma lumineaza: ”este posibil ca guvernele responsabile sa se angajeze in ajustari fiscale mari si sa supravietuiasca politic. Caracterul presant cauzat de criza, existenta unei perioade de timp intre ajustari si viitoarele alegeri, o buna comunicare cu publicul – toate sunt ingrediente care imbraca SUCCESUL LA ALEGERI.”
Nu credeti oare ca in locul supravietuirii politice ar fi mai eficienta o supravietuire in fata istoriei? Supravietuitorii in politica nu au nimic de a face cu suprematia celui mai puternic ci cu capacitatea unor indivizi dornici de putere de a calca peste cadavre – permiteti-mi metafora!
anca munteanu,
Ba da. Exemplele mele preferate sunt britanica Thatcher si polonezul Buzek, mult huliti in timpul mandatului pentru reformele promovate, dar care au pus interesul national mai presus de interesul politic pe termen scurt, sustinuti mult prea tarziu de catre populatie, dar marcati bine ca prezente in istorie. Peste partea economica ati trecut rapid, observ, si nu v-a impresionat cu nimic! Memoria si perceptia sunt selective, intr-adevar.
Cum sta treaba cu angajarea consilierilor astora, daca d-na Vergu a dat concurs la angajare, atunci nu vad cum poate fi data afara; daca n-a dat concurs, atunci cum naiba de a fost angajata?? Asemenea Bitman si cati or mai fi, SUNT PLATITI DIN BANI PUBLICI DAR NU AU DAT CONCURS LA ANGAJARE ??
io nu mai cred nimic din ce ziceti. atita minciuna si indolenta nu se poate decit la noi. nici nu o sa mai pierd vremea cu voi de frica sa n ajung sa va cred…sau sa fiu indoctrinat.
iar vrajelile astea economice cu ajustari, taieri..etc nu ne scot din criza. (daca s ar rstructura clasa politica si am avea politicieni nesantajabili poate am avea o sansa). oricum asteptam razboiul sa scoata din criza tarile mari (observ o cursa a inarmarii alarmanta) c o fi in orient, in europa sau in africa (africa cred ca va deveni un cimp de lupta).
cind doi ministrii recunosc ca mint, unuia i se sopteste ce sa zica, altii se contrazic si toti fura cu nesimtire nu ai nici o sansa. sint efectiv scirbit atit de “demnitari” cit si de populatia asta anemica fara vlaga (pestele de la cap se impute).
singura urare care se poate face acestor tradatori este ca sa si ia ei si familiile lor cu banii furati luminari si pastile.
nu mi vine sa cred cit de ciudati sint conducatorii nostri. hai, am inteles, nu pot fi testati psihologic sa gasim arivistii si sa nu i promovam dar macar iq ar trebui sa l stim. incep sa cred ca media iq demnitarilor este sub media iq populatiei. fiind convins ca sint un pic mai destept (dar mult mai sarac) decit perversii astia ce ne conduc ar trebui sa ma simt mai bine?
doar o lustratie totala (cei care au fost imbolnaviti de perversitatea politica si au avut functii pina azi trebuie exilati) ne mai poate salva. restul este gargara pt fraieri.
si totusi, care este scopul acestui blog?
Bla, bla, bla… citate din teorii prin care se incearca scoaterea basma curata a unui guvern incompetent din care face si doamna Vass parte. Nu ca acest guvern ar fi mai incompetent decat altele. Ne-am obisnuit sa vedem ministrii care se califica la locul de munca, pentru ca pur si simplu nu pare sa existe un criteriu valid, legat de competenta, pentru numirea lor. Mai degraba este vorba de potentialul lor de a mentine nivelul de simpatie al electoratului cat mai intact in ciuda masurilor pe care le adopta sau a prostiilor pe care le fac.
Doamna Vass, am studiat si eu dreptul si economia, am dobandit experienta pietei “libere” din foarte multe unghiuri. Am facut si un master la ASE care pentru mine si pentru piata nu valoreaza nici macar cat 1% banii si timpul investiti in el. Vad economia reala cum functioneaza si cat de departe este de teoriile studiate in sistemul nostru stramb de invatamant. Prin urmare nu am nici cea mai vaga inclinatie de a considera peroratia Dvs de mai sus ca altceva decat un exercitiu de imagine care pe termen lung sa va consolideze pozitia in viata politica, sa fiti motz pe movila asta aburinda si mirosinda care a devenit societatea romaneasca prin aportul direct al clasei politice din care tineti cu atata ardoare sa faceti parte.
Imi pare rau, insa cartile din care ati invatat silitoare pana acum nu contin adevaratele raspunsuri cu privire la realitatea care ne inconjoara. Prin urmare, oricat de fidel le-ati cita si oricat ati crede ca le-ati inteles, tot departe de realitate va aflati. Daca numai bagajul de teorie v-a calificat pentru pozitia de consilier economic al primului ministru atunci nu-mi ramane decat sa fac un apel disperat catre toti romanii – Sariti fratilor pe barcile de salvare!!!
Paul Costea,
Cu permisiunea dvs, poate reveniti la discutia de fond pentru a contra-argumenta vreuna dintre concluziile mele. Ati spus doar ca nu sunteti de acord, dar nu s-a inteles defel cu ce nu sunteti de acord si cum vedeti dvs. lucrurile.
Andreea,
Din felul in care pui problema rezulta ca partidele politice din Romania urmaresc in mod prioritar succesul la alegerile electorale. Ceea ce este si adevarat. Si este principalul motiv al rapei socio-economice in care ne aflam.
Pentru ca, in mod normal, partidele politice nu ar trebui sa urmareasca decat sa propuna si sa adapteze in permanenta la realitatea politico-economica niste programe de guvernare potrivit viziunii pe care o au ei in ceea ce priveste structura unei oranduiri socio-economice. Iar daca sunt alesi sau nu, este decizia poporului.
In fapt, la noi toate partidele politice nu urmaresc dacat sa caute si sa gaseasca discursul care sa le faciliteze castigarea alegerilor dupa care “se descurca ei”. Exemplul clar si clasic este batalia electorala din 2008 in care PSD si PDL participau la o licitatie deschisa de tipul “cine da mai multi bani si mai devreme” diverselor categorii de bugetari, dar mai ales profesorilor. Iar PNL se gandise sa ofere mita electorala prin diminuarea impozitelor. Discernamant la greu, ce pot sa zic.
Pingback: Criza, ajustari, management de criza. Teme reale de discutie | CRISTIAN PATRASCONIU
@anca munteanu
andreea e un tehnocrat, care consiliaza niste politicieni. politicienii fac parte din partide. scopul partidelor, prin definitie, este ajungerea la putere. fara sa ajunga la putere nu-si pot implementa politicile. prin urmare, un factor important in deciziile politicienilor este efectul electoral.
acum aplicam teoria pilulei amare imbracata intr-o glazura dulce. si anume, politicianului i se serveste pilula econmica, amara prin masurile pe care trebuie sa le ia, intr-o glazura dulce a castigarii alegerilor (sau cel putin nepierderii lor datorita masurilor astora). un economist, un tehnocrat, nu e interesat de efectul electoral, dar nu economistul ia deciziile ci doar consiliaza.
ovidiu,
Foarte buna observatia ta si adevarata.
Ok, de dragul dezbaterii…
In primul rand concluziile nu sunt de natura economica ci politica. Avansati ideea ca in ciuda masurilor radicale adoptate in conditii economice dificile, politicienii responsabili au reusit sa se mentina la putere si eventual chiar sa devina populari.
Concluzia pe care o desprind eu din cazuistica pe care ati expus-o este urmatoarea:
INDIFERENT DE METODELE FOLOSITE PENTRU AJUSTAREA FISCALA REZULTATELE SUNT SLABE SPRE INEXISTENTE SAU DACA EXISTA ELE SUNT MAI DEGRABA DEZASTRUASE PRIN CRESTEREA DATORIEI PUBLICE CI NU REDUCEREA EI.
Prin urmare, analizand experientele altora, experientele (sau experimentele) guvernului Romaniei nu pot avea alt rezultat decat de la slab spre dezastruos. De ce? Pentru urmatoarele motive:
- Cresterea economica de pana spre anii 2007-2008 a fost artificiala si iluzorie, bazata pe creditare externa privata masiva si incurajarea consumului accelerat
- Romania a fost transformata intr-o piata de consum cu mijloace minime de productie care sa asigure venituri din exporturi
- Mai mult decat atat, de unde initial se considera ca nu avem nevoie de imprumuturi externe (iar daca am avea imprumuturile nu s-ar fi contractat de la FMI si Banca Mondiala), s-a trecut in extrema cealalta si chipurile trebuie sa ne consideram norocosi ca FMI si BM ne-au acordat imprumutul.
Odata cu acest imprumut ma gandesc ca datoria publica a Romaniei a crescut si nu cu putin. Suma datorata devine aproape irelevanta atata vreme cat pe termen lung serviciul datoriei ne va gatui si mai mult. Cum ne putem astepta atunci ca “strangerea curelei” prin taierea veniturilor provenind din asigurarile sociale si cresterea impozitelor in dauna IMM-urilor sa ne ajute sa ne revenim economic, in conditiile in care capacitatile de productie ale Romaniei sunt la pamant iar exporturile sunt anemice si sunt in mare parte reprezentate de munca bruta si materie prima fara valoare adaugata mare.
Prin taxarea excesiva a intreprinderilor mici si mijlocii, reducerea salariilor si pensiilor, reducerea investitiilor etc. nu se va intampla altceva decat reducerea in continuare a masei monetare in circulatie si de aici va rezulta paralizarea transferului de bunuri si servicii in piata – pe scurt ADANCIREA CRIZEI.
Revenind la concluzia Dvs. intradevar, pot fi de acord cu faptul ca un dezastru economic si masurile de ajustare fiscale adoptate pentru combaterea acestuia, daca sunt bine impachetate in vorbe frumoase si rezultate masluite, ii poate face pe oamenii politici responsabili chiar populari in ochii unei natiuni panicate si reduse strict (din nou) la un nivel de supravietuire primara.
Mult succes in cariera politica!
“Acordul politic este dat. Parerea mea este ca se va actiona rapid.”
Cred ca premierul este consiliat in ideea ca anuntarea,mediatizarea intensa,reglementarea si materializarea transparentizarii detailate si periodice a tuturor cheltuielilor (atat cu personalul cat si cu achizitiile de materiale si servicii ) de catre toate unitatile de stat are un puternic potential de detensionare a situatiei explosive prin indreptarea atentiei si actiunii presei si cetatenilor spre incorectitudinile din institutii si (ca la sah sau la razboi) isi calculeaza momentul actiunii in acest sens.
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-7354824-experiente-europene-ajustarile-fiscale-amploare-modele-ajustare-implicatii-asupra-datoriei-publice-implicatii-electorale-schimbarile-guverne-survenite.htm
De ce nu disponibilizati rapid, pana in 15 septembrie, 25% din personalul din invatamant? Nu-i o gluma! Exista cateva argumente:
1.cel putin 25% sunt suplinitori care oricum au contract de munca pe durata determinata, pana in septembrie
2.sunt persoane relativ calificate, care isi pot gasi loc de munca in alte domenii; spre deosebire de minerii din anii ’90 sau cfr-istii de acum
3.invatamantul superior are de asemenea rezerve, daca ne gandim la puzderia de universitati, prin totate capitalele de judete.
& @ ovidiu
Ultima ta fraza Ovidiu la care se adauga acceptul doamnei Vass cum ca ”un economist, un tehnocrat, nu e interesat de efectul electoral, dar nu economistul ia deciziile ci doar consiliaza” imi alimenteaza si mai mult ingrijorarea. A fi consilier al unui conducator de tara (guvern) presupune in umila-mi opinie capacitatea de a-l sfatui pe acesta asupra unor probleme specifice – economice in cazul de fata- din punct de vedere al impactului global.
Masurile recomandate de catre un consilier ( departe de mine sa cred ca acesta poate fi un papusar ce din umbra isi gestioneaza marioneta!!!) nu sunt expuse decat dupa ce li s-a anticipat impactul social, efectele in randul celor care le suporta. Iar a nu include aici si efectele electorale ale acestor masuri economice pentru mine nu poate fi decat o viziune ingusta. TOATE sfaturile unui consilier, direct sau indirect au o miza electorala vitala in jocul politic; ele se rasfrang fie asupra individului fie asupra partidului din care provine.
Articolul doamnei Vass (analizat atent) exact despre asta vorbeste: DE IMPLICATIILE ELECTORALE ale unor masuri economice!!! Problema mea, si ”razvratirea” virtuala consta in aceea ca se prefera sfaturile economice cu efect electoral DEZASTRUOS PENTRU PD-L!
Deci doamna Vass pana la urma cand sfatuiti Premierul urmariti (poate nu ca scop in sine) si miza electorala asa cum teoretizati in postul domniei voastre sau sunteti de de acord ca ”un economist, un tehnocrat, nu e interesat de efectul electoral?????
E o contradictie flagranta aici….
@ anca munteanu
Daca te uiti la sursele bibliografice vei intelege repede ca e vorba de niste economisti de renume mondial, extrem de bine sintetizati de dna Vass (pentru asta merita sa o felicit!!! macar stiu ca cineva in guvernul asta mai si citeste) si care nu au nicio treaba cu politica. Daca iti imaginezi ca economia este complet decuplata de decizia politica, te dezamagesc profund: traiesti in iluzoriu!
Si sa nu uit. Admirabila figura Doamna Margareth Teacher una dintre putinele femei cu o atat de mare influenta in politica mondiala nu doar in cea Marii Britanii!
Daca este un exemplu de urmat sa inteleg ca il veti consilia pe domnul Boc sa inchida unele dintre minele de carbuni? Stim cu totii cam ce datorii la stat au aceste regii si cam cat de profitabile economic sunt….
Citat din articol:
=============================
Datoriile publice au crescut in majoritatea cazurilor, cu exceptia catorva tari nordice (Suedia, UK, Austria, Irlanda, Olanda – dar care aveau ponderi extrem de ridicate in PIB).
=============================
Asadar, Austria este tara nordica !? Ce inseamna sa fi blonda …
Adam,
Culoarea parului are mai putina legatura cu subiectul decat Austria cu modelul nordic.
Multumesc pentru semnalare. Puteati sa o faceti si civilizat si erati cateja etaje superioare.
Dupa “corelarea” veniturilor din pensii si salarii urmeaza “ajustarea” celor care printr-o guvernare ineficienta destabilizeaza tara, nu?
Asa scrie presedintele in Strategia Nationala de Securitate!
imi pare rau ca trebuie sa ma repet ….DAR
(asta dupa o scurta revista a presei ..)
* la mine in cartier se pun niste ” chestii ” pe trotuare … OK !
- plasticele alea sunt importate ! (bnr se lupta pe bani PUBLICI, sa mentina cursul ..)
- se dau gauri in asfalt, la iarna apa se va infiltra in gauri
si asfaltul va plesni la primul inghet ! (nu trebuie sa fi inginer sa iti dai seama de astea ..)
- CHESTIILE ASTEA NU ADUC PLUSVALOARE !!! SUNT IMPORTURI INUTILE !!! H O T I E !!!!
(cred ca se poate fara catedrala neamului , fara biserica spp si fara HOTIA CONSTRUCTORILOR
nu respecta contractul se reziliaza nu se suplimenteaza bugetul din bani publici !!!)
** ca tot au prins serviciile secrete cu atita truda pe baietii aia cu dispozitive
de ascultat care se pot cumpara de pe internet , nu e mai bine sa vada
pe unde s-au scurs banii politrucilor, vezi offshore , ca pina la urma e evaziune fiscala !
(CATI DIN PARVENITI POLITICII AU CASE IN STRAINANTE ?? CU CE BANI ???
sa ne spuna serviciile …ca doar sunt mari iubitori de tara ….)
*** atita timp cat doamna nuti (fara a fi misogin ..) ne da lecti de morala in timp
ce clientela politica fura pe fata cu nerusinare e bine sa scoateti mitralierele
de la naftalina , ca nu se stie cand va vor trebui …eu vad ca se intampla exact ca in 1989
politruci incompetenti si iresponsabili fura de rup , apoi raporteaza carmaciului succese nabanuite ….
ATITA TIMP CAT CLIENTELA POLITICA FURA PE FATA CU TUPEU , dar
TOACA AGONISEALA DIN FURAT PE MASINI DE LUX , TARFE , DEZMAT SI ALEA
DE IMPORT , VA VA FI FOARTE GREU SA PUNETI IN PRACTICA ASEMENEA MASURI ….
**** nu cred ca merge modelul nordic la noi ! nordul a fost cam intotdeauna mai INDUSTRIALIZAT ca
sudul …..(am mai fost la filmul cu modelul suedez ..)
http://www.automobileromanesti.ro/
(ptr rigurozitate …)
http://1989.jurnalul.ro/stire-special/autovehiculele-romanesti-refuzate-de-partenerii-externi-504632.html
IN ZONA ASTA TREBUIE CAUTATE SOLUTIILE !!!! (dupa modesta mea opinie ..)
cu toata simpatia !
sa auzim de bine !
Ajustare bugetara, dar nu exercitiu contabil. Salariile sunt ultimele la care trebuia sa se ajunga. Reducerea cheltuielilor inutile sau exagerate (a jafului si furtului din bani publici) e prima masura. In afara argumentului economic, mai important e argumentul moral: nu poti avea un minim suport sau o minima acceptare a masurilor dure de restrangere a cheltuielilor, fara a da tu guvernant masura corectitudinii tale. Dupa aceea poti reduce si numar de personal bugetar excedentar, si face ordine in sistemul asigurarilor sociale (cei ce primesc ilegal anumite ajutoare sau cei care primesc ajutoare ce nu se justifica – venitul minim garantat. Daca nu exista autoritate de face ordine in ministere sau nu se poate obtine rapid o intelegere sociala cu sindicatele, atunci inteleg ca Basescu a impus solutia asta spre a obliga guvernul si ministrii sa faca fiecare in parte ajustarile necesare, dar care, repet trebuiau sa fie primele implementate – reducerea jafului in achizitii publice, in sporuri si stimulente, in excedent de personal.
Trecerea spitalelor la primarii nu rezolva nimic. Ele trebuie privatizate, pastrand doar spitale sociale. Contributia la sanatate redusa sau sa fie introdus un card de sanatate, fiecare avand astfel control asupra utilizarii propriilor bani pentru sanatate.
Astept totusi si masurile anticriza.
Pentru a vedea cum se dezinformeaza prin presa cititi studiul de caz care urmeaza:
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-7355084-istoria-unei-mistificari-presa-decizia-cedo-cazul-akdeejeva-ilegalitatea-reducerii-pensiilor.htm?cfnl=
Voi relua totusi ceva care este azi arzatora noi si anume problema legalitatii reducerii pensiilor. Din toate stirile auzite si vazute am inteles si datorita unanimitatii acestei informmatii am crezut ca CEDO sa comunizat, dar asta este, si chiar a declarat ilegala acesta micsorare. Nu mai reiau felul in care a fost manipulata stirea caci il gasiti in http-ul dat, iar pe undeva jurnalistii ar putea invoca o scuza: institutie dupa institutie, oenge cu oenge, toti magistrati si oameni ai legii, toti foarte-foarte seriosi, spun acelasi lucru, n-ar trebui sa le dam credit? Deci si eu repet cu anume retineri le-am dat.
Si acum doar prezint adevarul care sper sa fie asa caci si asta tot din presa il scot:
Asadar acesti oameni seriosi, presa si judecatori, nu au verificat cazul, dar a facut-o autorul articolului (nu am inteles cine este) si o putem face oricare dintre noi (Biblio o fi si facut-o si-si radea in barba) cautand in baza de date a CEDO “Andrejeva” (nu “Akdeejeva” cum s-a scris eronat in presa) care a fost cazul judecat de cEDO pe care s-au bazat aceste concluzii.
“Cititi decizia de acolo si o sa descoperiti ca:
•a) Dna Andrejeva nu a acuzat diminuarea pensiei, ci modul in care a fost calculata de la bun inceput. Mai precis faptul ca nu a fost inclusa perioada in care a lucrat in alte state ale URSS.
•b) CEDO nu a decis ca i s-a incalcat dreptul la proprietate sau ca a fost expropriata, ci ca a fost discriminata in drepturile ei in raport cu ceilalti locuitori ai Letoniei.
•c) In fine, citez din decizia CEDO un pasaj relevant:
“77. The Court has also held that all principles which apply generally in cases concerning Article 1 of Protocol No. 1 are equally relevant when it comes to welfare benefits (ibid., § 54). Thus, Article 1 of Protocol No. 1 does not guarantee as such any right to become the owner of property (see Van der Mussele v. Belgium, 23 November 1983, § 48, Series A no. 70; Slivenko v. Latvia (dec.) [GC], no. 48321/99, § 121, ECHR 2002-II; and Kopecký v. Slovakia [GC], no. 44912/98, § 35 (b), ECHR 2004-IX). Nor does it guarantee, as such, any right to a pension of a particular amount (see, for example, Kjartan Ásmundsson v. Iceland, no. 60669/00, § 39, ECHR 2004-IX; Domalewski v. Poland (dec.), no. 34610/97, ECHR 1999-V; and Janković v. Croatia (dec.), no. 43440/98, ECHR 2000-X). ”
(CEDO, Andrejeva v. Letonia) ”
Observati ce cloaca este la noi si cum suntem pana in gat in toata acesta cacanarie.
PS Concluzie importanta
Nici-o sansa cu distrugerea legii pensiilor sinici cu anularea taierii temporare a acestora la CEDO si deci nici la CCR (daca aia de acolo nu sunt si ei tot niste c…ari. )
@Mihai ai foarte mare dreptate, opinie pe care o impartasesc si eu, economia nu poate fi decuplata de decizia politica. Nelamurirea mea consta exclusiv in aprobarea unei observatii ca fiind ”foarte buna si adevarata” apartinand lui Ovidiu = ”un economist, un tehnocrat (d-na Vass n.b.), nu e interesat de efectul electoral” deci nu e interesat de politica?!?!?!?
atat.