Femeile vor fi motorul cel mai puternic in reluarea cresterii economice mondiale. Este posibil si in Romania? Propuneri de politici publice in Romania

Pe data de 17 iunie 2010, la un evenimentul organizat de catre Institutul de Studii Populare, PDL si Konrad Adenauer Stiftung, la Palatul Parlamentului, am inaintat aceasta lista de observatii si propuneri de politici publice pentru stimularea antreprenoriatului feminin. Mare mi-a fost bucuria sa vad ca multe din vocile active au sustinut aceste masuri fara a ne pune in consonanta anterior si pe care le-am inaintat doamnei Sulfina Barbu. Adaug la acestea punctul VII, sinteza prezentarii extrem de utile sustinuta de catre doamna Mihaela Mitroi (PwC) si careia ii multumesc pentru amabilitatea de a mi-o pune la dispozitie.

I. Tendinta mondiala
II. De ce femeile?
III. Propuneri pentru Romania
IV. De ce acum?
V. Initiative la nivel european
VI. Cum stam in Romania la acest capitol?
VII. Fonduri disponibile pentru finanţare şi facilităţi pentru incurajarea spiritului antreprenorial al femeilor

I. Tendinta mondiala: Numerosi specialişti atrag atentia că viitoarea mare putere nu va fi China sau India. O vor reprezenta femeile. Un studiu al Bancii Mondiale la care au participat 12.000 de femei din 22 de ţări a arătat că “femeile vor fi motorul cel mai puternic în reluarea creşterii economice mondiale”.

II. De ce femeile?
• Pentru că femeile au fost mai puţin afectate de criză decât bărbaţii. Atat in UE-27, cat si in SUA, rata somajului in randul femeilor este mai mica decat cea in randul barbatilor. Sectoarele constructiilor si ale industriei sunt dominate de forta de munca masculina, iar aceste sectoare au fost cele mai afectate de criza.
• Pentru ca veniturile lor vor creşte cu 5 trilioane de dolari în următorii cinci ani (sursa Boston Consulting Group).
• Pentru ca reprezinta o “piata emergenta”, cu un potential ridicat de educatie, ambitie, ingeniozitate.
• Pentru ca femeile consuma mai putini carburanti, mai putin alcool si economisesc mai mult.
• Pentru ca statutul de intreprinzator al femeilor are triple consecinte benefice:
o Cresterea veniturilor personale si reducerea gradului de saracie;
o Cresterea gradului de educatie si sanatate al membrilor familiei prin investitii cu in aceste doua prioritati;
o Cresterea taxelor colectate la bugetul de stat.
• Pentru ca orice investitie actuala in potentialul antreprenorial al femeilor reprezinta o investitie in capitalul uman al generatiilor urmatoare (efect de multiplicare).
• Pentru ca femeile au un comportament mai inclinat spre responsabilitatea sociala.
• Pentru ca femeile antreprenor pot genera cresterea flexibilitatii pe piata muncii prin acordarea de joburi part-time si cu program flexibil.
• Pentru ca ele pot dezvolta un model feminin de intreprindere bazat pe riscuri moderate/prudenta si colaborare, care ia in considerare si valorile sociale, alaturi de obtinerea de profit.
• Pentru ca au o viziune pe termen lung asupra veniturilor , motiv pentru care isi vor fundamenta temeinic decizia de investitie.
• Pentru ca fiind cei mai mari consumatori de pe piata, cresterea increderii in deschiderea unei afaceri, alimenteaza cresterea increderii in revenirea economiei.

III. Propuneri pentru Romania:
1. Infiintarea unui Centru de Resurse pentru Dezvoltarea Afacerilor Femeilor, la care propun si alternativa unei Agentii Nationale pentru promovarea start-up-urilor pentru femei (dupa modelul Germaniei) – pentru promovarea programelor existente de investitii pentru dezvoltarea abilitatilor manageriale, pentru consiliere profesionista privind serviciile financiare si facilitatile fiscale adresate femeilor antreprenoare; pentru organizarea de intalniri regulate intre antreprenoarele de success din Romania si viitoarele antreprenoare; pentru organizarea de cursuri de imbunatatire a strategiei de afaceri in timpul recesiunii etc.
2. Promovarea abilitatilor antreprenoriale in randul scolilor si a universitatilor (oferirea de co-finantare pentru micile afaceri initiate de studenti).
3. Revizitarea sistemului de acordare de garantii, credite si co-finantare – extinderea aplicarii pe categorii sociale specifice (permise de actualul regulament european al ajutoarelor de stat si exceptii pana la sfarsitul anului 2011) si concentrarea pe programe cu tinte si obiective clare – ex. pentru micro-intreprinderi conduse de femei tinere (stiind ca tinerii sunt cea mai saraca categorie sociala din Romania, nicidecum pensionarii asa cum se vehiculeaza adeseori, cu creativitate, curaj si acces la informatie si tehnologie noua), pentru domenii cheie (precum crese, industrii agroalimentare sau sectorul turistic – stiind ca cel mai ridicat potential de crestere economica a Romaniei vine din agricultura si din mediul rural, iar femeile din mediul rural au venituri extrem de reduse; programul romanesc FAR, finantat din FSE si detaliat mai jos, se incheie in octombrie 2010). Multe romance se deplaseaza in strainatate pentru a asista copiii, persoanele cu dizabilitati sau batranii la domiciu. Ele sunt apreciate si ar putea dezvolta in Romania aceste servicii – crese, clinici private, scoli private de mici dimensiuni sau de specialitate, asistenta sociala etc.
4. Elaborarea unei politici publice pentru aurul alb al natiunii – persoanele de varsta a treia –, in acest caz, pentru categoria femeilor pensionare (care au, adeseori, resurse financiare, experienta profesionala si de viata, vointa si pofta de munca, speranta de viata ridicata), pentru dezvoltarea sectorului gulerelor albe (servicii sociale – cu un potential enorm de devoltare si crestere economica, nu doar in Romania, ci la nivel mondial etc.).

IV. De ce acum?
 Pentru ca provocarile economice actuale trebuie sa incurajeze activitatea antreprenoriala. Mai mult de jumatate din companiile de pe lista Fortune 500 au fost infiintate in timpul unei recesiuni. In Romania, doar o cincime din populatie este angajata. Disponibilizarile care se impun in administratia publica trebuie
 Pentru ca recesiunea poate fi cel mai bun moment pentru continuarea studiilor sau pentru un MBA. Costul de oportunitate a 2 ani de MBA a scazut semnificativ, dat fiind ca pe piata muncii se fac disponibilizari, iar salariile sunt reduse. Scolile din SUA sau UE au inregistrat deja cresteri ale numarului de femei care urmeaza un MBA.
 Pentru ca o crestere a increderii in potentialul antreprenorial al femeilor duce la cresterea increderii in insanatosirea economiei, iar recastigarea increderii este vitala in momentul de fata.
 Pentru ca modelul actual de business sufera modificari, in sensul cresterii prudentei, calitate compatibila cu caracteristicile intrinseci ale femeilor.

V. Care sunt provocarile la adresa dezvoltarii spiritului antreprenor al femeilor?
 Reticenta bancilor in a acorda credite de valoare mica (micro-credite) femeilor intreprinzatoare, deoarece presupun costuri mari de administrare si profituri mici pentru banci.
 Nevoia de imbunatatire a cunostintelor despre produsele financiare si tendinta angajatilor din institutiile financiar-bancare de a acorda mai putina atentie nevoilor speciale ale clientilor de sex feminin. Consilierea financiara se impune in domeniile: administrarea gospodariilor, planificarea financiara, solutii financiare pentru copii etc, ceea ce ar genera efect benefic in randul conceptiei femeilor despre serviciile financiare.
 Retincenta femeilor in a incepe o afacere din cauza facilitatilor reduse pentru ingrijirea copiilor (ex: gradinite cu program prelungit, care sa nu fie foarte costisitoare).
 Lipsa sau gradul redus de training pentru a incepe o afacere.
 Dificultatea de a imbina cariera cu viata de familie si cu treburile casnice, in situatiile in care partenerul de viata nu contribuie cu eforturi similare.

VI. Initiative la nivel european
• Comisia Europeana a initiat in anul 2000 “Retele Europene pentru promovarea antreprenoriatului femeilor” care:
 reuneste reprezentativii guvernamentali din UE-27 plus Norvegia, Islanda si Turcia;
 ofera consultanta pentru femeile antreprenor in vederea expansiunii afacerilor;
 urmareste schimbul de bune practici si cooperarea cu retelele deja existente si cu alte organizatii;
 publica rapoarte anuale – ultimul raport, din 2008, arata o crestere a numarului de start-up-uri conduse de femei cu 25-30% in majoritatea tarilor europene.
• Small Business Act (lansat in 2008) pentru incurajarea IMM-urilor in Europa – solicita statelor membre sa ofere consiliere si suport femeilor antreprenor si sa faca schimb de bune practici. Prevede acordarea de ajutoare de stat de pana la 1 mld. Euro pentru companiile nou infiintate, conduse de femei.
• Saptamana Europeana a IMM-urilor – eveniment derulat anual, incepand din 2009.
• Initiativa “Ambasadorii retelelor europene pentru promovarea antreprenoriatului femeilor” lansata sub presedintia suedeza in octombrie 2009 pentru a sprijini cresterea numarului de femei care incep o afacere in Europa. Reteaua se compune din peste 100 ambasadori, din 10 tari europene (Danemarca, Franta, Germania, Islanda, Irlanda, Italia, Norvegia, Polonia, Slovacia si Suedia). Acestia promoveaza rolul femeilor in crearea de locuri de munca si cresterea competitivitatii in scoli, universitati, diverse comunitati si in mass-media.
• “Female Europeans of Medium and Small Enterprises” – organizatie la nivel european ce reprezinta 35 asociatii ale femeilor antreprenor din 9 tari europene.
• Alte numeroase proiecte dedicate (ex: JUMP – First Forum for Active Women) si retele pentru promovarea antreprenoriatului femeilor.

VII. Cum stam in Romania la acest capitol?
• Conform unui studiu realizat in 2009 de Centrul de Cercetare pentru Antreprenoriat si Afaceri in Romania:
 Comparativ cu intreprinzatorii barbati, femeile dispun de mai putine modele antreprenoriale care sa le inspire. Adaug aici ca, totusi, ele exista: 35% din top managementul romanesc este reprezentat de catre femei, comparativ cu doar 9,7% politiciene in Parlamentul Romaniei sau o singura ministra in Guvern.
 Afacerile initiate de femei au dimensiuni mai mici decat cele initiate de barbati –cu cat dimensiunea afacerii creste, cu atat numarul femeilor manager scade.
 Firmele antreprenoarelor cresc mai repede decat cele infiintate de barbati.
 In anul 2008, predominant a fost antreprenoriatul masculin, numarul barbatilor implicati in activitati antreprenoriale fiind mai mare decat cel al femeilor in toate regiunile tarii. Cei mai multi antreprenori (barbati sau femei) provin din zona capitalei. Cel mai mic grad de implicare in activitati antreprenoriale se inregistreaza in regiunile Sud-Vest si Nord-Vest.
 Proportia femeilor antreprenori potentiali (care nu au inca o afacere proprie, dar sunt implicate in activitati premergatoare demararii afacerii fara sa obtina vreun castig monetar de pe urma lor) o depaseste pe cea a barbatilor in toate regiunile tarii.
 Prezenta exemplelor antreprenoriale feminine in cercuri sociale poate actiona ca un stimul pentru antreprenoriatul feminine in regiunea respectiva.
 Cea mai mare motivatie a femeilor este aceea de a-si creste calitatea vietii, urmata de posibilitatea de a castiga bani si de cea de realizare pe plan personal.
• Proiectul FAR – Femeia Antreprenor in Rural, (perioada noiembrie 2008 – octombrie 2010) finantat din Fondul Social European. Obiectiv: cresterea spiritului antreprenorial in randul femeilor din zonele rurale prin organizarea unor cursuri de utilizare a calculatorului si a unor ateliere destinate dezvoltarii spiritului antreprenorial. Proiectul vizeaza 15 judete ale tarii. Pana in prezent 1.567 de femei au absolvit cursul de utilizare a calculatorului. Asteptam cu mare interes analiza de impact, rezultatele obtinute, pentru a putea propune un cadru mult mai eficient si largit.
• Saptamana Europeana IMM-urilor: 25 mai-1 iunie 2010 si 6-14 mai 2009.
• Romania participa la “Retele Europene pentru promovarea antreprenoriatului femeilor” prin intermediul Agentiei Nationale pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, subordonata acum ca directie in Ministerul Economiei, Comertului si a IMM-urilor.
• In 2007 s-au organizat seminarii si cursuri pentru dobandirea abilitatilor antreprenoriale. Orase in care s-au facut campanii de informare: Giurgiu, Sinaia, Odorheiu Secuiesc, Mangalia, Alexandria, Slatina, Zalau, Vatra Dornei, Buzau si Lugoj. In cadrul seminariilor s-au organizat mici expozitii ale produselor comercializate de companiile locale conduse de femei si s-au stabilit contacte de afaceri importante. Au fost invitati reprezentanti ai agentiilor regionale pentru ocuparea fortei de munca, agentiilor pentru promovarea de sanse egale, agentiilor pentru dezvoltare regionala, incubatoarelor de afaceri si parcurilor industriale, autoritatilor locale, minoritatilor dezavantajate si mass-media. In cadrul cursurilor antreprenoriale, organizate la Botosani, Focsani, Covasna, Alba Iulia, Slobozia, Campulung Muscel, Targu Jiu, Baile Herculane, Borsa, Targ Mures, 181 femei au absolvit aceste cursuri, dintre care 25 si-au inceput propria afacere. S-au sustinut numeroase conferinte pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale a femeilor (ex: Sustinerea femeilor manager pentru a-si promova activitatea in mediul de afaceri romanesc).

VIII. Fonduri disponibile pentru finanţare şi facilităţi pentru incurajarea spiritului antreprenorial al femeilor

• Dificil de introdus măsuri fiscale pentru antreprenoriatul feminin pentru ca trebuie respectate două principii elementare de fiscalitate:
 echitate – femeile şi bărbaţii plătesc aceleaşi taxe pentru acelaşi venit;
 neutralitate – impozitele nu trebuie să favorizeze un grup sau un sector şi nu trebuie să afecteze procesul de luare a deciziilor.
• Legislaţia fiscală internaţională nu face diferenţa între bărbaţi si femei, deşi există excepţii:
 Coasta de Fildeş – femeile plătesc de aproape 5 ori mai multe taxe decât bărbaţii;
 Coreea de Sud şi Singapore acordă deduceri suplimentare pentru femei, in cuantum echivalent de aproximativ 1500 RON.
• Problema femeilor antreprenor comportă două aspecte:
 Accesul la surse de finanţare
 Iniţiativa / curajul de a intra pe piaţă

Aceste două probleme sunt adresate prin:

1. Programul naţional multianual 2005-2012 pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în randul femeilor manager din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii:
• Programul Naţional de Devoltare Rurală (FEADR) – vizează în special crearea şi menţinerea locurilor de muncă în spaţiul rural
 Masura 312: „Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de microîntreprinderi” – Proiectele promovate de catre femei beneficiaza de un punctaj suplimentar de 20 puncte din 100.
 Masura 313 – „Incurajarea activitatilor turistice” – Proiectele promovate de femei beneficiaza de un punctaj suplimentar de 15 puncte din 100.
• EXIMBANK – Creditul pentru femei antreprenor – se adresează IMM – urilor în care femeile sunt acţionari majoritari sau sunt administrate de femei care au şi calitatea de acţionar:
• credite pentru investiţii, credite pentru activitatea curentă pentru proiecte de start-up, extinderea sau dezvoltarea afacerii;
• dobânda mai mică cu 5 puncte procentuale faţă de dobânda pieţei;
• fără garanţii, fără comision de analiză;
• valoarea creditului: maxim 100.000 EUR echivalent RON;
• durata creditului: maxim 1 an pentru activitatea curentă, maxim 5 ani pentru proiecte de investiţii.
• Credite avantajoase de la Credit Europe Bank pentru femeile care isi incep o afacere (subventionari ale ratei dobanzii, rate fixe de dobanda etc).

Regulamentul general de exceptare pe categorii de ajutor de stat al Uniunii Europene nr. 800/2008:

• Schema nu a fost încă implementată în România.
• Aplicabil în UE începând cu 29 august 2008 până la 31 decembrie 2013 – prevede aprobarea automată a 26 de tipuri de măsuri de ajutor printre care ajutor financiar pentru întreprinderile mici create de femei.
• Se aplică formelor transparente de ajutor : subvenţii, împrumuturi, scheme de garanţii, măsuri fiscale (cu plafon), avansuri rambursabile.
• Anumite sectoare nu pot aplica regulamentul: pescuit, acvacultură, agricultură, unele segmente din sectorul cărbunelui.
• Valoarea ajutorului poate ajunge la 1 million Euro pentru fiecare întreprindere.
• Valorile anuale nu vor depaşi 33% din suma acordată.
• Intensitatea ajutorului nu va depaşi 15% din costurile eligibile suportate în primii 5 ani de la înfiinţare.
• Costuri eligibile:
 dobânda percepută la finanţările externe şi dividendele la capitalul propriu utilizat care nu depaşeşte rata de referinţă;
 comisioane pentru închirierea de echipamente de producţie;
 energie termică şi electrică, apă, taxe şi impozite (mai puţin TVA şi impozit pe profit);
 cheltuieli administrative;
 amortizarea, cheltuieli aferente contractelor de leasing a echipamentelor de producţie;
 costuri salariale;
 costurile îngrijirii copiilor şi părinţilor.

Surse bibliografice:

1) http://www.foxsmallbusinesscenter.com/strategy/2010/02/19/study-women-rock-small-business-owners/
2) http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/3-11052010-AP/EN/3-11052010-AP-EN.PDF
3) Boston Consulting Group, “Women want more (in financial services)” http://www.romanialibera.ro/bani-afaceri/criza/femeile-detin-cheia-redresarii-economice-mondiale-165425.html
4) Raport Mc Kinsey, “The business of Empowering Women”
5) http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/small-business-act/index_en.htm
6) http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/small-business-act/implementation/files/sba_imp_en.pdf
7 ) The European Network to promote women’s entrepreneurship, annual activity report 2008, publicat in octombrie 2009, http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/files/support_measures/women/documents/wes_activities_report_2008_en.pdf
8 ) The European Network to promote women’s entrepreneurship, annual activity report 2007, publicat in septembrie 2008, http://ec.europa.eu/enterprise/newsroom/cf/document.cfm?action=display&doc_id=3814&userservice_id=1&request.id=0
9) http://www.lefigaro.fr/conjoncture/2009/09/21/04016-20090921ARTFIG00397-les-femmes-detiennent-la-cle-de-la-reprise-economique-mondiale-.php
10) http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/promoting-entrepreneurship/women/portal/index_en.htm#h2-national-organisations-of-women-entrepreneurs
11) http://www.comunicatedepresa.ro/FAR_-_Femeia_Antreprenor_%C3%AEn_Rural~NjU5MTk=
12) http://www.newschannel.ro/stiri/femeile-antreprenor-primesc-credite-speciale-pentru-dezvoltarea-afacerii/
13) http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles|displayArticle/articleID_8688/Femeile-de-afaceri-din-Romania-au-nevoie-sa-fie-informate.html
14) Centre for Entrepreneurship and Business Research, “Antreprenoriatul feminin in Romania, caracteristici personale si efectul exemplelor antreprenoriale”,decembrie 2009 http://www.kfacts.com/uploads/File/WP200902.pdf
15) http://www.usaid.gov/our_work/cross-cutting_programs/wid/WID_FACT_SHEET_Gender_Economic_Crisis_v2.pdf
16) Jennifer Keil, “Women, the Recession and the Impending Economic Recovery. An exploration of Women’s Attitude Toward Debt, Risk and Consumption”, 2009, http://gbr.pepperdine.edu/094/women.html
17) Mihaela Mitroi, PwC, prezentare sustinuta la evenimentul organizat de PDL, Institutul de Studii Populare si Konrad Adenauer Stiftung, la Palatul Parlamentului, 17 iunie 2010