Primul Ministru al UK, David Cameron: “Va provoca dezbateri acest Buget? Cu siguranta. Va costa popularitatea coalitiei noastre? Posibil. Este aceasta directia cea buna pentru sanatatea economiei noastre, pentru cei mai saraci ai societatii, pentru viitorul tarii noastre? Cred cu tarie ca da.”
Pachetul de masuri prezentat recent de Ministrul de Finante George Osborne are o miza economica si politica majora si reprezinta o schimbare importanta in politicile economice ale Guvernului.
• Ministrul mizeaza mai degraba pe reducerile de cheltuieli publice (32 mld. Lire) si pe economii (11 mld. Lire anual), decat veniturile din cresterea taxelor (8 mld. lire). Se incurajeaza revigorarea economica bazata pe spiritul antreprenorial.
• Estimarile Biroului pentru Responsabilitate Bugetara arata ca in 2010 cresterea economica va fi de 1.2% si de 2.3% in 2011.
I. Masuri bugetare specifice:
a. VENITURI:
• Cresterea TVA de la 17.5% la 20% din ianuarie 2011
o Nu vor fi crescute taxele la alcool, tigari si carburanti
o Venituri preconizate de 13 mld. lire pe an
• Cresterea impozitelor pe castigurile de capital
o Impozitele pe castigurile de capital vor creste la 28% pentru contribuabilii cu cele mai mari rate ale impozitarii
• Taxarea bancilor din ianuarie 2011
o Taxarea tuturor bancilor din UK (inclusiv cele straine) si a institutiilor financiare
o Venituri estimate de 2 mld lire pe an
• Inghetarea timp de 2 ani a taxelor locale (council tax)
• Reduceri de impozite pentru cei mai prost platiti
o 880.000 cetateni, cei mai prost platiti, vor fi scutiti de plata impozitelor, iar contribuabilii care sunt impozitati la nivelul standard vor primi reduceri la plata impozitelor de 200 lire pe an
o Deducerile fiscale se vor elimina pentru familiile care castiga mai mult de 40 000 lire pe an
o Se acorda fonduri suplimentare de 150 lire pe an pentru cele mai sarace familii, prin modificarea deducerilor fiscale oferite acestora
o Ministrul de Finante a afirmat ca acest buget este progresiv si ca cei mai vulnerabili vor plati mai putin decat cei bogati, in sistem invers proportional
o Gospodariile vor pierde anual, in medie, 400 lire:
cei mai saraci 10% vor pierde 200 lire
cei mai bogati 1800 lire
b. CHELTUIELI:
• Inghetarea salariilor din sectorul public
o Salariile de peste 21000 lire anual vor fi inghetate timp de 2 ani
o Cei care castiga mai putin de 21000 lire pe an vor primi mariri de salariu in valoare de 250 lire in cei 2 ani
o Pensiile vor fi stabilite in functie de o tripla garantie, data de cea mai mare valoare intre cresterea: incasarilor bugetare sau a preturilor sau cu 2.5% daca dinamicile primelor doua sunt mai mici.
• Inghetarea alocatiilor pentru copii
o Ajutorul financiar pentru copii va fi limitat la primul nou-nascut, iar in familiile mono-parentale, parintele va trebui sa isi caute de lucru cand cel mai mic copil merge la scoala
• Reduceri ale ajutoarelor pentru plata chiriei la locuinte
o Ajutoarele pentru plata chiriei la locuinte vor avea o limita de maxim 400 lire pe saptamana
o Economiile sunt estimate la 1.8 mld lire.
• Reduceri ale indemnizatiilor pentru persoanele cu disabilitati
o Guvernul va introduce o evaluare medicala a ajutoarelor pentru persoanele cu disabilitati si un nou sistem din 2013
• In plus, s-au anuntat si reduceri ale cheltuielilor departamentelor guvernamentale cu 25% de-a lungul a 4 ani, cu exceptia sanatatii si a ajutorului extern.
• Ministrul de Finante a anuntat si inghetarea platilor catre Familia Regala la nivelul de 7.9 mil lire pe an, iar pe viitor acestea vor fi analizate de Biroul National de Audit.
• Eliminarea contributiei la asigurarile nationale pentru companiile care creeaza locuri de munca in afara zonei de sud-est a Angliei
II. Argumente si pozitii in favoarea masurilor bugetare prezentate:
“Anii de datorii si cheltuieli fac ca aceste masuri sa fie inevitabile” (George Osborne – atac la guvernul laburist care a fost la conducere)
Aceste actiuni decisive sunt necesare pentru a preveni distrugerea increderii in economie
Masurile sunt dure, dar corecte
Masurile se vor aplica intr-un mod corect, astfel ca cei mai bogati vor suporta cel mai mult din povara. Ele vor proteja patura saraca si vulnerabila a populatiei.
Povara masurilor de austeritate va fi suportata de intreaga populatie, dar intreaga populatie va beneficia de pe urma revigorarii economice datorita promovarii spiritului antreprenorial
Deciziile au fost dificile dar au fost luate in mod onest si corect
Directorul General al CBI (Confederation of British Industry) considera ca aceste masuri reprezinta primul pas catre insanatosirea economica a UK
III. Argumente si pozitii contra masurilor bugetare prezentate:
Din partea partidului laburist, Harriet Harman a afirmat ca masurile vor inabusi cresterea economica si vor lovi puternic in cei mai vulnerabili
Sindicatele avertizeaza ca sute de mii de locuri de munca se vor pierde in sectorul public, cauzand distrugerea economiilor locale
Will Hutton (din partea Work Foundation) descrie reducerile ca fiind brutale si pune in discutie aplicabilitatea lor fara distrugerea actualei coalitii (conservatorii si liberal-democratii). Acest Buget ar reprezenta cea mai mare miza post-razboi a Guvernului
Reducerile cheltuielilor bugetare sunt iresponsabile
Liberalul-democrat Bob Russell a sugerat ca ar putea vota impotriva adoptarii acestui Buget, deoarece in campanie partidul sau s-a opus cresterilor de TVA
Dave Prentis, secretar general la UNISON (Uniunea Serviciilor Publice) a acuzat coalitia de la guvernare ca declara razboi serviciilor publice. Angajatii din sectorul public sunt victimele taierilor de locuri de munca si inghetarii salariilor.
IV. Nota de fundamentare a Bugetului 2011 – 2016
Bugetul defineste un plan de masuri pentru 5 ani in vederea reconstruirii economiei britanice pe valorile Guvernului: responsabilitate, libertate si corectitudine. Acesta arata modul in care Guvernul va duce la bun sfarsit planul inevitabil de reducere a deficitului intr-un mod care intareste si uneste tara.
Economia UK a devenit dezechilibrata. S-a bazat prea mult pe crestere venita de la un numar limitat de sectoare si regiuni. Depasirea acestor provocari va cere crearea unui nou model de crestere economica bazat pe economisire, investitii si spiritul antreprenorial, in loc de datorii. Bugetul reprezinta primul pas in transformarea economiei si va pregati terenul pentru o crestere sustenabila, bazata pe sectorul privat, si echilibru intre regiuni si industrii.
Acest Buget stabileste actiunile pe care Guvernul le va lua in 3 domenii pentru a reechilibra economia si pentru a furniza conditiile necesare cresterii economice:
A. Reducerea deficitului
B. Spiritul antreprenorial
C. Corectitudine
A. Asumarea responsabilitatii: reducerea deficitului
Cea mai urgenta problema cu care se confrunta UK este implementarea unui plan accelerat pentru reducerea deficitului. Reducerea deficitului este o pre-conditie necesara pentru cresterea economica sustinuta. Continuarea planurilor de stimulare fiscala existente pune in pericol redresarea economica, data fiind dimensiunea provocarii. Nivelurile inalte ale datoriilor plaseaza, de asemenea, o povara injusta pentru generatiile viitoare.
Pentru prima data, deciziile de politica fiscala ale Guvernului s-au bazat pe estimari independente privind evolutia economiei si a finantelor publice. Biroul pentru Responsabilitate Bugetara, in previziunile de dinaintea stabilirii Bugetului, a confirmat ca daca nu se iau masuri suplimentare pentru diminuarea deficitului bugetar, atunci:
• Imprumuturile nete din sectorul public ar ramane la 4% PIB in urmatorii 5 ani, dupa o perioada in care s-a situat la 5% PIB timp de 6 ani consecutivi, fara precedent in perioada post-belica;
• Deficitul structural ar fi de 2.8% PIB in 2014-2015, in timp ce deficitul structural curent ar fi de 1.6% PIB, si
• Datoria publica ar creste in 2014-2015 la 74.4% PIB, cheltuielile cu dobanzile ajungand la 67 mld. Lire
In consecinta, Guvernul a stabilit un mandat fiscal pentru a obtine o balanta curenta ajustata ciclic pana la sfarsitul perioadei de programare de 5 ani, adica pana in 2015-2016, durata perioadei de programare bugetara.
In aceste momente in care datoria are un ritm accelerat de crestere, mandatul fiscal va fi suplimentat cu masuri pentru sustinerea unui ritm descrescator al datoriei nete a sectorului public ca procent din PIB in 2015-2016, asigurand astfel revenirea finantelor publice pe o traiectorie sustenabila.
Prin acest Buget se iau masuri urgente pentru reducerea deficitului structural, si anume prin planuri de consolidare suplimentara de 40 mld. Lire pe an pana in 2014-2015. Aceste planuri includ:
• 32 mld. Lire pe an pana in 2014-2015 din reduceri de cheltuieli. Aici sunt incluse deja cele 30 mld. Lire din actualele eforturi de reduceri ale cheltuielilor. Nu se vor lua alte masuri de reducere ale cheltuielilor in afara celor deja anuntate. Se va face o revizuire a cheltuielilor pe 20 octombrie 2010.
• Bugetul anunta economii de 11 mld. Lire utilizati in vederea reformarii bunastarii – aceste economii vor fi utilizate pentru recompensarea muncii si protectia celor mai vulnerabili, inclusiv pentru indexarea beneficiilor cu un Indice al Preturilor de Consum, acordarea de credite fiscale si a pensiilor din sectorul public incepand cu aprilie 2011. Bugetul anunta si inghetarea salariilor din sectorul public timp de 2 ani, cu exceptia celor care castiga mai putin de 21 000 Lire pe an.
• Venituri de 8 mld. Lire pe an din cresterea taxelor. Acestea includ: cresterea TVA la 20%, cresterea ratei standard a impunerii fiscale a asigurarilor la 6% si a celei superioare la 20% (standard and higher rate of Insurance Premium Tax) incepand cu 4 ianuarie 2011.
Pana in 2014-2015, 80% din masurile suplimentare de consolidare stabilite in acest Buget se vor realiza prin reducerile de cheltuieli.
Bugetul prevede o consolidare totala de 113 mld. Lire anual pana in 2014-2015 si de 128 mld. Lire anual pana in 2015-2016, din care 99 mld. Lire anual vin din reducerile de cheltuieli, iar 29 mld. Lire anual din cresterile de taxe. Pana in 2015-2016, 77% din consolidarea totala va fi realizata prin reducerile de cheltuieli.
Ca si rezultat al masurilor adoptate de Guvern, Biroul pentru Responsabilitate Bugetara estimeaza ca:
• Imprumuturile nete din sectorul public se vor reduce cu 1.1% din PIB in 2015-2016;
• Deficitul structural curent va fi eliminat pana in 2014-2015, fiind estimat chiar un surplus de 0.8% PIB in 2015-2016;
• Datoria neta a sectorului public va ajunge la un maxim de 70.3% in 2013-2014, dupa care se va reduce la 67.4% din PIB in 2015-2016.
Rationamentul pe care se bazeaza Biroul pentru Responsabilitate Bugetara este acela ca politicile stabilite in Buget au mai mult de 50% sanse sa realizeze mandatul fiscal al Guvernului si tinta privind datoria. De asemenea, analizele acestui Birou arata ca mandatul fiscal si tinta de datorie vor fi realizate un an mai devreme, si anume in 2014-2015.
Prima sectiune a capitolului 1 descrie sursele de dezechilibru in economia Marii Britanii si dimensiunea provocarilor economice si fiscale cu care se confrunta tara, respectiv masurile fiscale ale Guvernului.
B. Libertate: spiritul antreprenorial
Cea de-a doua componenta pentru reechilibrarea economiei consta in crearea conditiilor pentru antreprenoriat si crestere sustinuta. Sustenabilitatea cresterii trebuie sa fie bazata pe expansiunea sectorului privat, si nu pe sectorul public, iar companiile din toate regiunile si industriile trebuie sa beneficieze de conditiile corecte pentru a putea creste.
Acest Buget prezinta masuri de sprijinire a afacerilor si de restabilire a competitivitatii diminuate a Marii Britanii. Guvernul va oferi companiilor mai multa libertate prin reducerea reglementarilor administrative si fiscale, a ratei de impozitare, in acelasi timp se va concentra pe infrastructura, pe reducerea emisiilor de CO2 si pe dezvoltare regionala.
Bugetul anunta:
• Reducerea ratei de impozitare standard de la 28% la 24% pe parcursul a 4 ani financiari incepand din aprilie 2011, si o reducere a ratelor principale si speciale ale impozitelor percepute pe bunurile de capital la 18%, respectiv 8%, in aprilie 2012;
• Cresterea Garantiilor Financiare pentru Intreprinderi si crearea unui Fond de Crestere a Capitalului;
• Revenirea asupra celui mai daunator efect in cresterea planificata a contributiilor angajatorilor la asigurarile nationale prin cresterea pragului cu 21 lire pe saptamana peste indexarea din aprilie 2011;
• Crearea unui Fond Regional de Crestere in 2011-2012 si 2012-2013 pentru sprijinirea angajarilor si a cresterii – prin acest proiect companiile din zone tinta vor obtine reduceri substantiale privind contributiile angajatorilor la asigurarile nationale.
C. Corectitudine
Abordarea Guvernului reprezinta un angajament fata de corectitudine. Guvernul se va asigura ca fiecare patura a societatii contribuie la reducerea deficitului, si in acelasi timp sprijina pe cei mai vulnerabili, inclusiv copiii si pensionarii. Pe termen lung, Guvernul va incerca sa contruiasca un sistem corect de impozite si beneficii care recompenseaza munca si promoveaza competitivitatea economica.
Bugetul stabileste o viziune pentru remodelarea cadrului de impozitare si de beneficii. Anunta masuri pentru incurajarea oamenilor sa devina personal responsabili pentru actiunile lor prin recompensarea celor care muncesc mult si economisesc in mod responsabil pentru viitor. Concret:
• Ajutorul de stat pentru cei sub 65 ani va creste cu 1000 lire in aprilie 2011, beneficiile fiind limitate exclusiv pentru contribuabilii de la baza. Guvernul estimeaza ca cei 880.000 de contribuabili cu cele mai mici venituri vor fi scutiti de impozite.
• Impozitele pe castigurile de capital vor creste la 28% pentru contribuabilii supra-impozitati (for higher and additional rate taxpayers), iar limita de degrevare pentru intreprinderi va creste la 5 milioane lire.
• Guvernul va introduce o taxa bazata pe bilantul bancilor de la 1 ianuarie 2011 cu scopul de a incuraja bancile sa adopte un profil mai putin riscant de finantare. Guvernul va lua atitudine impotriva bonusurilor inacceptabile acordate de banci.
• Guvernul va lucra in parteneriat cu autoritatile locale pentru a ingheta taxele locale (council tax) in 2011-2012
Parte a reformelor de bunastare de mai sus, Bugetul propune si reforme privind ajutoarele pentru plata chiriei la locuinte, ajutoarele pentru persoanele cu disabilitati si sistemul de deduceri fiscale pentru mai multa corectitudine si pentru a raspunde posibilitatilor financiare actuale. Aceste reforme vor reduce dependenta si vor promova munca.
Pentru a-i proteja pe cei mai vulnerabili si care au cea mai mare nevoie de protectie, prin Buget se anunta ca ajutoarele financiare pentru copii vor fi inghetate pentru 3 ani pentru a putea creste semnificativ creditele fiscale pentru copii (Child Tax Credit). De asemenea, pensia de baza de la stat va depinde de o tripla garantie: a incasarilor bugetare, a preturilor sau 2.5%, oricare din ele va fi mai mare, incepand cu aprilie 2011.
Ca si rezultat al masurilor, cei mai bogati vor contribui cel mai mult la reducerea deficitului, iar impactul asupra saraciei copiilor in 2012-2013 este statistic nesemnificativ.
Anexa A prezinta analiza impactului impozitarii si propunerilor de bunastare asupra gosspodariilor.
Anexa B stabileste cadrul de management al datoriei si al finantarii.
Anexa C reprezinta estimarea facuta de Biroul pentru Responsabilitate Bugetara.
Mai jos este prezentat un rezumat al impactului fiscal al politicilor bugetare stabilite.
Politicile bugetare stabilite, cheltuielile si veniturile Guvernului
Tabel 1. Sumar al rezultatelor politicilor bugetare stabilite (in mil. lire)
2010-2011 2011-2012 2012-2013 2013-2014 2014-2015
a. Impactul total al politicilor fiscale +2,830 +6,255 +6,950 +8,515 +8,230
Masuri privind cheltuielile anuntate prin Buget
Modificari privind cheltuielile curente +3,465 +6,835 +15,230 +21,700 +29,780
Modificari privind cheltuielile de capital +1,780 +2,020 +2,070 +2,120 +2,160
b. Impactul total al masurilor vizand cheltuielile bugetare +5,245 +8,855 +17,300 +23,820 +31,940
Din care masuri specifice in favoarea bunastarii +385 +2,010 +4,710 +8,150 +11,040
IMPACTUL TOTAL (a+b) +8,075 +15,110 +24,250 +32,335 +40,170
Economii la cheltuielile cu dobanzile ca rezultat al politicilor stabilite prin Buget - -820 +1,030 +1,810 +3,020
Impactul total al politicii bugetare, excluzand economiile privind cheltuielile cu dobanzile +8,075 +15,930 +23,220 +30,525 +37,150
Sursa: http://www.direct.gov.uk/prod_consum_dg/groups/dg_digitalassets/@dg/@en/documents/digitalasset/dg_188581.pdf
Loading ...
interesant, vad ca se trece catre modelul economic chinezesc
Bun Marea Britanie. Şi România ce face?! Ce măsuri de austeritate ia România?
Mihnea Toader,
In Romania masurile de austeritate sunt dominate de eforturile de diminuare a cheltuielilor publice – 2% din PIB, cresterea bazei de impozitare si diminuarea evaziunii fiscale – 0,3% din PIB (in 2010), stimularea antreprenoriatului si a exporturilor. Detalii gasiti pe acest blog daca inserati cuvantul “austeritate”. Le-am prezentat in detaliu.
Poate că vă va pune pe gânduri o astfel de postare:
Am de 3 ani o firma in domeniul serviciilor IT. In acesti 3 ani am ajuns la o cifra de afaceri de aprox 110 000 euro/an si aproximativ 7 oameni care lucreaza pt mine(contracte colaborare, perfect legal). Insa tot in acesti 3 ani am ajuns la o lehamite fata de statul roman, fata de birocratia din Romania, de tot ce tine de administratia publica: Finante, Registrul Comertului, ITM, etc. Ma gandesc serios sa-mi mut activitatea pe o firma offshore, impozitele ar fi mult mai mici, contabilitatea ar deveni banal de tinut, ar trebui platit un singur impozit, nu as avea nevoie de punct de lucru in Romania pt ca tot ce facem noi este online. Nu as mai sta cu frica-n san ca poate vin burtosii de la Garda la luat spaga, nu as mai pierde multe ore lunar cu hartogarii inutile ramase de pe vremea comunismului.
Am luat destule flegme de la statul roman(pe banii mei) , de ce sa platesc in continuare ca fraierul cand serviciile pe care le primes din partea statului sunt sub orice critica ?
Are cineva experienta in domeniul acesta “offshore” ? Ma gandesc ca locatie la Delaware(SUA) ca da mult mai bine decat ce stiu eu ce Insula de prin Pacific.
Cum vi se pare ideea ?
P.S: Intentionez ca macar 50% din banii economisiti in urma mutarii sa-i donez. Puteti sa considerati asta o fapta de haiducie. In loc sa las Statul Roman sa administreze banii aia de impozite, prefer sa dau mai mult de 50% din ei unor nevoiasi si restul sa-i pastrez. Iau de la Stat(care e cel mai prost administrator) si il dau unor saraci(nu e doar o intentie, deja donez lunar o suma de bani dar sper sa o cresc considerabil)
http://forum.hotnews.ro/index.php?showtopic=8746
Andreea, spre stiinta, chiar daca poate ca va iesi din moderare dupa decizia CCR, careia deasemeni i-am trimis azi acest text:
CURTEA CONSTITUTIONALA SI LEGILE AUSTERITATII
CCR are o raspundere enorma in raport de ROMANIA prin deciziile pe care le va lua astazi.
Desi nu este un organism altfel decat de natura juridica, adica deciziile sale se bazeaza pe argumente strict juridice, fara a avea in vedere alte considerente, sunt momente cand decizia CCR este cumplit de grea si azi suntem intr-un astfel de moment.
Voi explica de ce este asa.
Fata de o lege proaspat elaborata, votata in parlament, dar contestata inainte de promulgare, CCR poate sa se afle in trei situatii:
1. Legea supusa atentiei sale este constitutionala in mod clar, in intregul ei si articol de articol si in conexiunea acestora .
Atunci indiferent de faptul ca cele ce decurg din aplicarea legii, sunt placute sau neplacute populatiei, in majoritatea acesteia sau a unei parti insemnate, legea trebuie avizata pozitiv, raspunderea ptr alte aspecte decat cele de constitutionalitate revenind guvernului.
2. Legea supusa atentiei sale este in mod clar neconstitutionala printr-un articol esential, cum spre exemplu este art 2 din Legea lustratiei sau articolele atacate ca nefiind constitutionale sunt astfel, si deci legea se intoarce spre parlament spre corectare sau retragere totala, neputand fi promulgata pana ce nu se rezolva acestea de catre parlament
3. Cel putin un articol atacat este indecidabil, adica nu este decidabil cu claritate din punct de vedere al raportarii sale la Constitutie, neputandu-se construi un rationament unic, bazat pe silogisme nonsofistice, care sa duca la o concluzie unica intr-un sens sau altul, si care deci sa se poata termina in mod corect cu Q. E. D. si repet, premizele fiind Constitutia iar concluzia fiind conformarea articolului judecat cu aceasta, in mod silogistic evident.
In aceasta situtie solutia poate fi motivata cu relativ suficiente argumente de logica juridica, si intr-un sens si in celalalt, si de aceea in aceasta situatie functioneaza votul judecatorilor.
3. Trebuie sa intelegem ca de regula este normal sa ne aflam in cazul 3, caci e greu de crezut ca se poate face o lege neconstitutionala care sa treaca de juristii guvernului , parlamentului ai Consiliului legislativ si sa fie in cazul 2, motiv ptr care am si avansat supozitia ca legea lustratiei a fost confectionata in mod special neconstitutionala ca s-o mai omoram pentru inca 10 ani, cand cu adevarat nu ar mai avea nici cea mai mica justificare si pentru care am facut propunerea de varianta soft pe care o stiti.
Acesta este motivul pentru care consider, mai ales si dupa toate discutiile ce s-au purtat pe tema acestei constitutionalitati, ca suntem in cazul greu decidabil juridic, motiv pentru care CCR nu a putut inca de ieri sa ia o decizie.
4. Daca ne aflam in acest no man`s land juridic unde votul devine decisiv, este evident ca in calcul ar trebui sa intre si alte argumente decat cele strict juridice si in acest caz CCR, ar trebui sa se conduca de ideea ca declararea ca neconstitutionale a legilor discutate are mari consecinte economice pe care si le asuma astfel ea insasi, dupa ce opozitia nu a reusit sa-si asume ea aceasta responsabilitate, deci cu atat mai discutabil si nefiind in sarcina ei sa decida in contradictie cu Guvernul si politicienii de la putere, care prin vointa exprimata in alegeri deci pe cale constitutionala isi asuma raspunderea ptr guvernarea tarii .
5. Asadar in caz de situatie indecidabila juridic, ar trebui sa primeze conceptia de a se lasa guvernul sa-si faca treaba pentru care exista, neconstitutionala grav fiind insasi o decizie contrara luata de CCR din motive politice sau subiective.
Si fiindca voi lipsi cateva zile doresc sa termin cu problema pumnului pus in gura presei.
Problema reala, care merita discutata este daca printre celelalte vulnerabilitati din cap 6 din textul din Strategia Nationala de Aparare, avizat la Cotroceni de CSAT ref la riscuri si vulnerabilitati are loc si trebuie sa se afle si paragraful referitor la campaniile de presa.
Asadar:
Scopul Strategiei nationale de aparare este de a asigura un management modern si eficent al riscurilor, amenintarilor si vulnerabilitatiilor, urmarind, intr-o prima faza, inventarierea, prevenirea sau reducerea lor si, ulterior, combaterea
a)Riscurile si amenintarile se considera a fi masurate prin probabilitatea de a se produce o paguba semnificativa la adresa securitatii nationale si printre ele sunt :
terorismul international, emergenta armelor de distrugere in masa, criminalitatea organizata, traficul de droguri, fragilitatea sistemului financiar international, riscuri zonale legate ca pozitie de Marea Neagra , Balcanii de est, spionajul, riscuri ptr sanatate, degradarea mediului;
b) Vulnerabilitati care sunt definite ca fiind factorii din interiorul societatii care potenteaza actiunea amenintarilor .
Exemple de vulnerabilitati : proasta aplicare a legii in institutii ale statului, politizare excesiva, coruptie , evaziune fiscala,dezechilibre economice politici economice gresite , proasta asistenta medicale, tendinte demografice negative etc
Printre acestea si altele de acelasi rang, se afla si : “fenomenul campaniilor de presa la comanda cu scopul de a denigra institutii ale statului prin raspandirea de informatii false despre activitatea acestora, presiunea exercitata de trusturi de presa asupra deciziei politice in vederea de obtinere de avantaje de natura economica sau in relatia cu institutii ale statului”
Asadar intreb: in masura in care sunt vulnerabilitati cele de mai sus nu este totusi o vulnerabilitate similara si cea legata de campaniile de presa la comanda adica duse de mercenari din presa?
Da sau nu ?
Si apoi in functie de raspuns se poate continua discutia, fara ca sa se mai poata produce diversiuni, manipulari rationamente sofistice.
diferente colosale intre UK. si Romania…
Puterea judecatoreasca si-a mai batut joc incaodata de Romani si in caz de revolutie -rascoala, cred ca vor fi primii beliti. Caci este clar: ca sa-si pastreze privilegiile aceasta casta inca comunista si putreda moral prin cadrele sale de conducere a ingenunchiat guvernul si pe Presedinte, dand in compensatie si ne constitutionalitate ptr scaderea pensiilor, fiindu-le imposibil sa taie amaratele de pensii pastrandu-si lor privilegiile.
As fi acuzat de instigare daca as spune ce cred ca ar trebui sa pateasca toti acesti magistrati.
D-na Andreea,
Iata ca una din economiile foarte competitive ale lumii,si-a propus elaborarea unui “nou model de dezvoltare” bazat pe economisire bugetara,cresterea spiritului antreprenorial,imbunatatirea mediului economic si investitii! Anglia cu o economie destul de echilibrata sectorial,isi propune ca sa elimine “deficitul structural” pina in 2015 !Asta da clasa politica!
Ori eu propun Romaniei un program cu acest “nou model economic” de aproape 2 ani,fara nici un succes!
Am stabilit prin program la modul “concret” intreaga “tehnologie” si pasii ce trebuie facuti de intreaga societate romaneasca pentru implementarea acestui program,care are un caracter profund “organic”,el nepresupunind pentru implementare/realizare constituirea de n comisii si comitete de”reforma”.
“Programul de dezvoltare economica” propus (si “popularizat”pe Standard.ro,Vox Publica,Realitatea TV, politica/economie,etc.) cuprinde si obiectivele britanice (prezentate cu DEOSEBITA INSPIRATIE de catre dvs.,chiar daca ele nu vor fi “lecturate” decit de cei ca mine).
Urmeaza sa fac o oferta d-lui P.Ministru,d-lui Presedinte T.Basescu pentru evaluarea si promovarea programului economic,simultan cu informarea CSAT si intregii media asupra acestui demers.Ce va iesi,vom trai si vom vedea!
Urmatorul pas va fi actionarea lor in instanta la Bucuresti, pentru refuzul de a evalua si promova un program economic capabil sa elimine efectele crizei economice asupra Romaniei.
Aceasta “actiune in instanta” va constitui un temei “de fapt” solid,de natura sa motiveze juridic actiunile Asociatiilor de aparare a drepturilor cetatenesti sau patronale,contra eventualelor diminuari de salarii sau pensii,fie de majorare a unor impozite si taxe,in conditiile refuzului netemeinic si nejustificat al Statului de a aplica programe nationale de dezvoltare economica,cu efecte economice si financiare anticriza.
Cita vreme clasa politica ramine dezinteresata si inerta la proiectele economice propuse,sintem datori sa gasim si sa sa utilizam toate mijloacele legale de constringere care s-o oblige sa-si respecte indatoririle Constitutionale.
Chiar daca functia de “consilierilor economic” n-a devenit una producatoare de efecte pozitive economice (directe),datorita clasei politice straina de nevoile dezvoltarii economice,functia INFORMATIVA a acestora are o imensa valoare FORMATORE asupra “consultantilor economici” din Romania,lipsiti de alte canale de comunicare si cunoastere a informatiei economice de la sursa de unde ele apar sau de la locul unde se aplica in economie.
@Caliman Eugen
solutiile valabile pt rss tzigania sunt exclusiv cele care se bazeaza pe bun simt si logica fireasca.
pt ca taman aceste trasaturi sunt cvasi-inexistente prin acest colt de lume sa nu va mire ca nu va baga nimeni in seama.
insa
pt ca oricare asa-zisa solutie “miraculoasa” sa fie viabila va trebui mai intai sa se taie ajutoarele. de oricare fel. daca nu se va face asta oricare solutie devine caduca. si reiau ceva ce am spus mai demult: rss tzigania se poate relansa EXCLUSIV prin agricultura. pana la urma toata lumea mananca. pana si oblama o face.
Putin pe langa subiect as vrea sa va intreb ce credeti despre realizarea de catre Guvern a unor campanii de educare a populatiei in privinta unor atitudini economice sanatoase.
Avem campanii care ne spun sa nu exgeram cu sarea sau grasimea, sa conducem preventiv… Dar nu avem nimic care sa prezinte impactul negativ al cresterilor cheltuielilor bugetare nesustenabile.
Asa cum avem
Tutunul dauneaza grav sanatatii.
am putea avea:
Pomenile elctorale dauneaza grav economiei.
Cresterea pensiilor poate dauna grav preturilor.
Cred ca sunt si exemple mai bune, ideea e sa respecte adevarul economic si sa fie usor de inteles.
Atunci cand populatia va fi mai putin receptiva la pomeni electorale, partidele iresponsabile nu vor mai lua astfel de masuri, nu vor mai depune motiuni cand se iau masuri de austeritate, nu le vor considera neconstitutionale.
“Masurile recente de austeritate adoptate in Marea Britanie si sinteza bugetului britanic pentru 2011- 2016″
In legatura cu acest titlu daca imi permiteti o intrebare: Daca tot luam ca exemplu ce fac alte state din Eu, de ce nu luam in calcul si nivelul lor de trai….de exemplu cele 800 lire/ luna ce este salarul minim pe economie? si totusi din aceasta suma iti poti plati chiria, intretinerea, si un trai decent….
Si in caz de mai facem asemanari cu alte tari, hai sa incercam sa punem si salariile minime folosite de ei….si daca v-om face o balanta credeti-ma ca nu este de fel similara cu nivelul nostru de trai….iar despre preturile progresate pe piata economica al Romaniei sa nici nu mai vorbim…dar ma rog …cei din Guvern care vorbesc si aduc decizii au incercat vreodata sa traiasca si ei din 600-1000 de RON care erau salariile medii intre anii 2007-2009 iar in 2010 este in plina decadere….
Este usor sa te pronunti despre un lucru pe care nu-l stii….
Poate v-om ajunge sa ne luminam si noi odata…
Peter,
Ca sa vorbim de nivelul lor de trai si de salarizare trebuie mai intai de toate sa muncim la fel si sa fim similar tehnologizati. Veniturile vin dupa acest efort, nicidecum inainte!
Dl Boc impreuna cu guvernul pe care-l conduce este un ASASIN ECONOMIC prin cresterea TVA-ului si altor taxe si impozite…nu mai spun de ce nu se cresc taxele si impozitele in vreme de criza, ca oricum Boc nu va intelege nimic si nici nu va lua in considerare ceea ce spun….ECONOMIA NU SE SALVEAZA PRIN CRESTEREA TAXELOR SI IMPOZITELOR!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
marlen,
Iti pregatesc acum o postare de interes cu privire la tendintele de impunere fiscala in UE-27 si cum ne asezam noi in acest tablou. Altfel, de acord cu tine pe fond, dar in dezacord total cu exprimarea de “asasin” caci stiu ca nu si-a dorit defel asta.
Nu si-o fi dorit sa fie ASASIN dar asta este…Pana una alta, nu tendintele de impunere fiscala alea UE-27, salveaza economia Romaniei, nu cresterea taxelor…si nici imprumutul de la FMI nu salveaza Romania…Spuneti-mi o tara care dupa aplicarea masurilor impuse de FMI au dus-o bine…cu siguranta nu veti putea spune niciuna…dar eu va pot da exemplul Argentinei care a ajuns in FALIMENT din cauza FMI-ului, nu foarte acum multi ani!!!!
marlen,
Cunosc bine cazul Argentinei si problemele ei nu au derivat din acordul cu FMI, ci din cauza coruptiei sistemice. Ati ramas la nivelul literaturii de specialitate referitoare la FMI din ultimul deceniu al sec. trecut. Lucrurile s-au schimbat semnificativ in ultimii ani si expertii o confirma.
Dna nu e nevoie sa citesc cine stie ce carti sau ce spun altii despre FMI…atata timp cat ei vin si impun masuri ABERANTE celor care cer imprumut, imi dau seama si singura fara sa ma iau dupa nu stiu ce carti ca FMI-ul este generator de lucruri rele, ca sa nu zic altceva…FMI-ul cat se vrea de specialist totusi nu a prevazut criza asta mondiala….FMI-ul, e ca si o banca, atunci de ce naiba impun masuri de crestere a taxelor sau mai stiu eu ce masuri de reducere a deficitului???? Daca ma duc si cer credit banca vrea sa imi stie doar veniturile ca sa fie sigura ca ii platesc creditul, in rest nu imi impune nici o conditie de marire a veniturilor din care sa ii platesc imprumutul, nu imi impune nici o crestere de taxe, nu imi impune cum sa folosesc banii sau la ce sa ii folosesc, dar FMI-ul asta isi aroga drepturi prea mari in vreme ce bine mersi nu se confrunta cu realitatea economica din tara unde vrea sa impune masuri aberante….
Explicati-mi de ce SUA nu s-a imprumutat niciodata de la FMI??? Sau de ce Germania, Anglia, Franta nu se gandesc o clipa la FMI ca la salvatorul economiei lor????????????????? Astea mie imi spun multe…
Si daca in Argentina o fi fost de vina coruptia de ce populatia tarii s-au revoltat impotriva reprezentantilor FMI cum au coborat din avion si i-au gonit din tara, dandu-le foc????? O fi fost de vina si coruptia, dar rolul FMI-ului in falimentarea Argentinei a fost urias…si nu trebuie sa citesc asta in carti sau nu trebuie sa mi-o spuna altii…
Si FMI-ul a cam ramas fara bani din moment ce se imprumuta de la altii…asta spune multe despre specialistii FMI! plus ca nu au prevazut criza asta, avandu-si sediul chiar in tara de unde a pornit criza!!!! Si nu o zic, au zis-o chiar cei de la FMI…
@marlen
Am sa incerc sa raspund (si ) eu unora din multele Dumneavoastra nedumeriri si afirmatii din ultima postare.
“…ei vin si impun masuri ABERANTE… “. Nu cred ca suntem noi in masura sa apreciem daca masurile sunt aberante. Las la o parte ca ei nu impun masuri ci rezultate (tinte) cuantificabile.
“FMI-ul cat se vrea de specialist totusi nu a prevazut criza asta mondiala….”
De unde stiti ca nu a prevazut? Si ce daca nu a prevazut? Este in sarcina lor sa prevada crizele?
“Daca ma duc si cer credit banca vrea sa imi stie doar veniturile …” Nu este adevarat. Unele banci vor sa stie varsta,ocupatia,pozitia politica sau publica,locul de munca,antecedente,etc,etc.
Dar de ce credeti ca nu ar avea dreptul FMI-ul (sau orice banca) sa ceara ce relatii vrea? Esti de acord-bine;nu-larevedere.
“…nu imi impune cum sa folosesc banii sau la ce sa ii folosesc,…” Nu este adevarat. Cu exceptia “creditului pentru orice” orice alt imprumut se da conditionat de folosirea expresa in scopul contractat.
“Explicati-mi de ce SUA nu s-a imprumutat niciodata de la FMI??? Sau de ce Germania, Anglia, Franta nu se gandesc o clipa la FMI ca la salvatorul economiei lor?????????????????”
1. Pentru ca se descurca si fara.Pentru ca au economie, care ,chiar si in conditii de criza, duduie.Pentru ca ,acolo, clasa conducatoare nu fura asa de mult.
2.Pentru ca multe alte tari care nu au moneda nationala dolarul sau euro au acceptat dolarul sau euro-ul moneda in care sa isi tina rezervele.SUA,Germania,Anglia,Franta nu au nici o problema sa tipareasca hartii daca ,de ex. China , ar solicita SUA sa ii deie datoria pe care SUA o are fata de China.
“Si daca in Argentina o fi fost de vina coruptia de ce populatia tarii s-au revoltat impotriva reprezentantilor FMI cum au coborat din avion si i-au gonit din tara, dandu-le foc????? ”
Pentru ca fruntasii politici au prostit populatia ca de vina este FMI nu clasa politica.
Am citit si eu articolele referitor la toate aceste masuri in Daily Mail.Nu vreau sa fac comentarii la unele comentarii mai mult sau mai putin rautacioase ,vreau doar sa subliniez sau sa ridic niste semne de intrebare:
1.dupa cum vedem din material in UK lucrurile sunt gandite pe 5 ani (la fel ca intr-un plan de faceri),lucru care la noi nu s-a intamplat niciodata si nici nu ma astept sa se intample vreodata;
2.tot in UK cresc unele taxe ,dar altele scad,ori la noi doar au crescut toate;
3.se vorbeste tot in material de deduceri fiscale pentru familii in limita unor sume anuale,ori in Romania ele sunt inexistente (exceptie cei 400 Eur/an/membru de familie pensie pilon III);
4.materialul este plin de cifre si calcule ,ori daca nu ma insel (pot fi corectat) nu am vazut o astfel de analiza detaliata si structurata prezentata de catre Guvern catre media,ceea ce ma face sa cred ca deciziile de reducere a salariilor si de crestere a TVA sunt doar ”din pix”;pe ce ne bazam cand spunem ca trebuie sa reducem nr. de angajati cu X daca noi nici nu stim cati sunt in realitate in sistemul bugetar si cat ne costa efectiv?daca tot le-am marit -sa spunem in baza unor calcule-de ce nu am tinut cont de parerea unor specialisti care au spus ca daca maresti TVA cu X poti sa scazi impozitul pe salarii cu y% ca sa poti aduce mai multi bani la buget?
5.desi ne laudam cu tot felul de taxe si impozite mici ,pe investitor nu asta il intereseaza in primul rand:ci stabilitatea fiscala (de ce oare or fi mai multi investitori in Polonia care are taxe mai mari ca noi?)In UK taxele sunt foarte mari ,dar totusi este centrul financiar (si nu numai) al Europei,dar si Head Office-ul a cel putin 60-70-% din corporatii internationale;controlul firmelor a devenit deja nesimtire curata in Romania(ex.cum poti sa trimiti 2 controale in acelasi timp in aceste zile la o firma situata intr-o zona care se asteapta ca pe 10 iulie sa fie inundata de Dunare?)si nu are drept scop decat aducerea de bani la buget din amenzi si atat.
6.evaziunea fiscala mananca X din PIB (nu vreau sa dau date ,pentru ca nu stiu cate este exact)dar noi nu facem nimic in acest sens (cine ii impoziteaza pe manelisti,fotbalisti,preoti ,cei care vand tigari si altele la gurile de metrou,pe centura, etc).De ce trebuie ca amenzile sa fie de x din salariul mediu/economie si nu se stablesc sume foarte mari /sau inchisoare contraventionala pentru cei care isi platesc oamenii la negru,si care sa mearga pana la inchiderea completa a afecrii etc?
7.ne tot uitam la tarile din jur ,dar cred ca (si e doar o parere personala) China (dupa UE) trebuie sa devina principalul nostru partener de afaceri.De ce nu facem nimic in acest sens,spre exemplu sa negociem cu ei direct sa faca 1000 de km de autostrada din banii lor (ca au de unde) in 2011 si 2012 pe care sa puna ei apoi taxa de drum etc.Am rezolva direct o parte din infrastructura si am crea o multime de locuri de munca si pe orizontala si pe verticala.Dar probabil ca nu o sa mai iasa cuiva spaga de la negocierile privind atribuirea contractelor.
Ar fi multe de spus si de facut daca cineva chiar si-ar dori sa faca,si nu trebuie sa fii mare economist/doctor etc daca vrei,ci sa ai DORINTA si GUTS (ca sa nu spun altceva)si sa fii inconjurat de oameni care se pricep efectiv in acel domeniu!