Propunerea unei masuri in favoarea IMM-urilor tine de emiterea unui card de lichiditati, sub forma unei finantari tampon garantate de stat, cu care interprizatorul poate sa-si plateasca furnizorii, partenerii, sa-si asigure un flux de numerar echilibrat, dupa modelul unguresc al Schemei de Card Szecsenyi pe care il dezvolt mai jos.
Numele vine de la Istvan Szechenyi (1791-1860) care a fost Ministru al Transporturilor si Ocuparii Fortei de Munca in primul guvern ungar din 1848. Si-a devotat intreaga viata notiunii de progres si a cerut imbunatatirea situatiei creditarii in Ungaria pentru cresterea productiei.
I. Argument: De ce IMM-uri?
IMM-urile angajeaza cea mai mare parte a fortei de munca din economie.
IMM-urile nu pleaca in China daca nu le convine climatul economic.
IMM-urile isi platesc darile la buget.
IMM-urile nu isi tin conturile offshore si nici nu isi repatriaza profiturile.
Problemele IMM-urilor sunt urmatoarele:
Lipsa de lichiditati, generata de imposibilitatea accesarii de credite.
Intarzierea platilor de la buget (TVA, contracte).
Slaba capacitate de a accesa fonduri europene in termeni de concurenta corecta.
Fraude in afaceri care sunt tratate cu mult prea multa indulgenta de catre autoritatile romane sau chiar deloc.
Coruptia, birocratia excesiva si lipsa platilor informatizate.
La ce duce lipsa de lichiditati?
La imposibilitatea de a sustine un contract in derulare.
La neplata furnizorilor si a partenerilor.
La evaziune fiscala.
La apelarea la surse neconventionale de finantare cum ar fi camatarii, dezvoltand astfel retelele de criminalitate economica organizata.
Incapacitatea de plata, inchidererea IMM-urilor, duce la cresterea ratei somajului si la pierderea veniturilor incasate la buget.
II. Modelul unguresc: Schema de Card Szecsenyi
Acest program a fost implementat inca din 2002, apoi premiat in 2007 de catre UE ca fiind unul din cele mai de succes initiative pentru reducerea coruptiei si pentru relansarea creditarii – preluat ulterior de multe alte tari.
1. Cine se ocupa de implementare?
Programul este gestionat in comun de Asociatia Nationala a Intreprinzatorilor si Angajatorilor si de Camera de Comert si Industrie a Ungariei. Acestea au format o companie mixta KA-VOSZ Financial Services Trading Close Co. si au decis sa creeze un sistem pentru acordarea de credite cu dobanzi mici membrilor sai si partenerilor acestora la institutiile de creditare din Ungaria.
KA-VOSZ se ocupa de coordonarea programului, intermedierea intre clienti (IMM-uri) si bancile participante la program, respectiv de gestionarea documentelor clientilor.
Ministerul Economiei si Transporturilor sprijina semnificativ cele doua institutii.
Din 2007 pana in prezent, 5 banci comerciale erau implicate in program – ele reprezentau 75% din sectorul bancar in Ungaria. (ex: OtpBank, ErsteBank, MKB Bank, Volksbank Hungary)
Statul garanteaza creditele acordate de banci prin intermediul CreditGuarantee Co.
2. In ce consta programul Schemei de Card Szecsenyi?
Este o facilitate de credit acordata in termeni preferentiali de catre stat.
Creditul este reinnoibil si se adreseaza IMM-urilor care functioneaza de minim 1 an.
IMM-urile pot primi creditul printr-o procedura simplificata electronica. Dosarul de aplicare contine mult mai putine documente decat cel cerut de alte banci. In 2004, numarul documentelor a fost redus de la 20 pagini la 7 pagini.
Fiecare client IMM primeste consultanta personala inainte de prezentarea aplicatiei.
Oficiile de inregistrare au acces online la documentele de inregistrare ale firmei.
Nu se cer garantii, in consecinta se scuteste timpul si costurile necesare pentru prezentarea de eventuale ipoteci, evaluarea acestora, etc.
Nu se cere intocmirea unui plan de afaceri pentru accesul la credit.
Creditul poate fi utilizat in mod liber de catre intreprinzatori in activitatea lor curenta, dar nu poate fi utilizat pentru activitati referitoare la export sau la crearea unei retele de distributie.
3. Cum functioneaza creditul Szecsenyi?
a. Procedura de aplicare
Documentele necesare sunt inaintate oficiilor de inregistrare ale Asociatiei Nationale a Intreprinzatorilor si Angajatorilor si ale Camerelor locale de Comert si Industrie, precum si oficiilor KA-VOSZ Co.
Datele sunt inregistrate pe loc in reteaua informatica a KA-VOSZ Co. si sunt transferate electronic bancii alese de catre client.
Banca transmite electronic cererea de garantare a creditului catre CreditGuarantee Co.
CreditGuarantee are o zi lucratoare la dispozitie pentru aprobarea cererii de garantare a creditului.
Durata si limita creditului ale actualului contract pot fi modificate la reinnoirea contractului de creditare.
b. Limita de creditare
Creditul variaza intre 2.000 Eur si 100.000 Euro in functie de alegerea aplicantului, pre-evaluarea facuta de KA-VOSZ Co., precum si de evaluarea bancii alese.
Creditul este reinnoibil.
c. Durata creditului
Cardul este valabil 1 an, dar clientul poate cere extinderea duratei de creditare. In acest caz, formularul de aplicare si anexele trebuie prezentate la Oficiul de Inregistrare cu cel putin 30 zile inainte de data expirarii cardului.
Daca evaluarea creditului anterior este pozitiva, atunci banca incheie un nou contract cu intreprinderea. Limita de creditare poate fi modificata la extinderea creditarii sau in perioada noului credit.
d. Sprijinul statului
Guvernul subventioneaza pana la 50% din taxa de garantare perceputa de CreditGuarantee Co.
De asemenea, a subventionat rata de dobanda corespunzatoare cardurilor emise intr-o anumita perioada de timp.
Sumele provin din cheltuielile bugetate pentru IMM-uri de catre Ministerul Economiei si Transporturilor.
e. Plata creditului
Trimestrial.
Rambursare la data expirarii:
o Daca se reinnoieste creditul, atunci datoria, dobanda si costurile auxiliare creditului trebuie platite bancii respective, la data expirarii, de catre intreprindere.
o Daca intreprinderea aplica pentru extinderea creditului, dar nu ii este aprobata cererea sau daca noul contract de creditare nu intra in vigoare cel tarziu la data expirarii celuilalt, atunci intreprinderea este obligata sa plateasca toata datoria la momentul expirarii.
Pentru a monitoriza tranzactiile realizate prin intermediul cardului Szechenyi, banca deschide un cont al intreprinderii care a solicitat creditul. Banca nu este autorizata sa emita un alt card bancar, altul decat Szechenyi Card, pentru acelasi cont bancar.
f. Taxe si costuri
• Taxele care se platesc in momentul depunerii aplicatiei:
o Se plateste o taxa de inregistrare daca intreprinderea nu este membra a Asociatiei Nationale a Intreprinzatorilor si Angajatorilor sau a unei Camere locale de Comert si Industrie.
o Membrii altor organizatii partenere KA-VOSZ Co. platesc o taxa redusa de inregistrare.
• Costuri provenind din deschiderea contului si emiterea creditului:
o Intreprinderea plateste bancii emitente o taxa anuala pentru card, suma fiind stabilita in functie de creditul acordat.
o CreditGuarantee Co. percepe o taxa de garantare de 1.5% calculata la 80% din suma contractata. Intreprinderea plateste doar jumatate din aceasta taxa, restul fiind platit de stat.
• Taxe de creditare (dobanzi si taxe de administrare a creditului):
o Aceasta este egala cu rata de dobanda BUBOR (Budapest Interbank Offered Rate) la 3 luni+5%+1%, din care IMM-ul plateste ceea ce depaseste subventia statului.
o Subventia statului este regresiva.
o Taxele de creditare se platesc la sfarsitul fiecarui trimestru.
g. Garantii:• Garantie privata individuala
o In cazul persoanelor fizice autorizate este nevoie de garantia unei persoane adulte cu cetatenie ungara sau a unei persoane adulte din UE care sa aiba cel putin 3 ani de resedinta permanenta in Ungaria.
o In cazul companiilor, se accepta garantia unui cetatean maghiar sau a unui cetatean din UE avand cel putin 3 ani de resedinta permanenta in Ungaria care sa fie proprietar direct sau indirect (>50% din actiuni detinute in comun) al companiei.
• Garantie din partea CreditGuarantee Co. – garanteaza rambursarea a 73% din creditul total si dobanda totala.
h. Documentul de instiintare:
• Daca intreprinderea are o datorie restanta de peste 200 Euro pentru mai mult de 30 zile in timpul rambursarii trimestriale, banca este indreptatita sa informeze KA-VOSZ Co.
• Acestea pot divulga numele companiei, adresa, domeniul de activitate si datoria in presa, in ziarele locale, pagina de internet a asociatiilor de mai sus. Intreprinderea in cauza poate fi exclusa din asociatie.
4. Care sunt avantajele programului?
a. Simplitatea – aplicatiile pot fi depuse la numeroase puncte si birouri locale ale Camerei de Comert si ale Asociatiei Nationale a Intreprinzatorilor si Angajatorilor.
b. Nu se cer garantii materiale – raspunderea proprietarului ca debitor principal este un simbol al increderii.
c. Nu este costisitor datorita subventionarii costurilor creditului oferita de stat.
d. Se elimina procedurile birocratice – certificatele si documentele de inregistrare sunt obtinute pe loc, datorita procedurilor automate existente intre asociatiile participante.
e. Este rapid – ca si rezultat al administrarii online, cardul Szechenyi poate fi primit la interval de o saptamana de la depunerea aplicatiei.
f. Incurajeaza cooperarea intre asociatii cu profiluri diferite pentru promovarea dezvoltarii IMM-urilor.
5. Care sunt inovatiile aduse de Szecsenyi Card Scheme?
IMM-urile cu cel putin 1 an experienta pot aplica pentru credit.
Conceptul vine direct de la “consumatori” (IMM-urile) si a fost comunicat statului prin intermediul asociatiilor care sustin antreprenoriatul in afaceri.
IMM-urile au acces la finantare fara sa depuna garantii materiale. CreditGuarantee Co. garanteaza aceste credite, iar depunerea documentelor necesare se face in mod electronic.
Managementul si evaluarea solicitarilor pentru acest credit se fac prin intermediul sistemelor informatice automate si interconectate.
Noul credit nu este oferit intreprinzatorilor prin intermediul filialelor bancilor, ci prin intermediul unui noul canal de distributie, si anume federatiile antreprenoriale de afaceri
Din 2007, Asociatia Nationala a Intreprinzatorilor si Angajatorilor si Camera de Comert si Industrie ofera oportunitatea de depunere a aplicatiilor pe Internet.
6. Care au fost rezultatele programului?
Imbunatatirea accesului la finantare, a potentialului inovator, crearea de locuri de munca si cresterea intreprinderilor aflate la inceput de drum (in concordanta cu Carta Europeana a IMM-urilor).
In 2007, la 5 ani de la infiintare, 10% din totalul IMM-urilor utilizau aceasta facilitate de credit – 110.000 aplicatii depuse si 81.000 carduri emise. Numarul de aplicatii depasea 2.000 pe luna.
Intre 2005 si 2006, IMM-urile care si-au reinnoit creditul au creat cca 18.000 de locuri de munca noi (+25%).
S-au inregistrat cresteri ale vanzarilor cu 13%.
III. Exemple de conditii de creditare Szechenyi oferite de MKB Bank la 1 martie 2010
1. Taxe anuale pentru cardul valabil 1 an de zile:
Linia de credit (EUR): Taxa anuala (EUR)
2 000: 60
4 000-8 000: 120
12 000-16 000: 200
20 000-24 000: 280
28 000-40 000: 360
44 000-60 000: 480
64 000-80 000: 560
84 000-100 000: 640
2. Dobanzi, taxe si costuri colaterale de creditare
In cazul cardurilor emise dupa 1 ianuarie 2010, rata de dobanda anuala in timpul perioadei de subventionare din partea statului este: rata de dobanda BUBOR la o luna +3%.
In cazul cardurilor emise pana la 31 decembrie 2009, rata de dobanda anuala in timpul perioadei de subventionare din partea statului este: rata de dobanda BUBOR la o luna +2%.
Rata de dobanda nesubventionata: rata de dobanda BUBOR la o luna +4%.
Costuri anuale de administrare: 0.8%.
Taxe anuale de platit catre CreditGuarantee Co. in perioada de acordare a subventiei din partea statului: 0.95% din suma totala garantata.
Taxe anuale de platit catre CreditGuarantee Co. in lipsa subventiei statului: 1.7% din suma totala garantata.
Rata de dobanda in caz de neindeplinire a obligatiilor: rata de dobanda actuala +6%.
Plata a 3% din reducerea expunerii din credit ca taxa pentru inchiderea contractului.
Taxa suplimentara (aplicabila numai contractelor de creditare incheiate dupa 7 august 2009) in cazul nerespectarii rulajului convenit, de 1% anual, calculat la diferenta dintre rulajul convenit si rulajul realizat.
Loading ...
Simplu si eficient!
Ca de obicei, la teorie nu va intrece nimeni. Practica va doboara. Si ne doboara!
roxana,
Nu e deloc teorie, ci sfanta practica. Ce mi-as dori ca in locul vocilor care spun de dimineata pana seara “sa se vina cu masuri de relansare economica”, sa aud “propuneri fezabile” in randul oamenilor puterii.
De acord! Cu un amendament: sa-l foloseasca numai maghiarii, ca ai nostri or sa fure banii si se duce naibii toata schema
cofnibuc,
Imi place realismul. Detest nihilismul.
Andreea, inteleg ca esti de acord cu mine ! Cum naiba sa-iti imaginezi o schema inteligenta aplicata unui popor care l-a votat pe Basescu??
ca l-a votat pe baselu’ parca nu e asa de grav.
mai de condamnat este ca sta cu mana-ntinsa. si-i mai si crede p-aia care promit sa-i dea.
parafrazandu-l pe alecsandri:
Hranind in al lor suflet o pofta de domnie
ce-aduce lor marire si tarii calicie.
Pt. Cofnibuc.Inteleg ca votantii lui Basescu sunt oile negre pe langa intelitengii care l-au votat pe Iliescu, Vadim, Geoana, sau birepetentul Antonescu. Multumesc, draga.
O SOLUTIE DE PRINCIPIU BANAL DE SIMPLA,
privind preintampinarea crizelor.
Imi doresc ca aceasta propunere sa fie macar citita, si daca se poate inteleasa.
In mod negresit, aplicarea solutiilor preconizate, ar aduce succese chiar spectaculoase, in toate domeniile vietii noastre economice
Toate crizele destabilizeaza mai ales prin erodarea pana la disparitie a increderii intre toti agentii economici
(Prin analogie, si crizele politice, sunt generate de catre disparitia increderii intre partenerii politici, intre electorat si clasa politica, ca mandatat si exponenet al acestuia)
Dupa parerea mea solutia simpla si logica a acestei crize la nivel global , declansata de gajurile / activele toxice acumulate de banci, (ipoteci bunuri imobile supraevaluate) in acordarea de credite in mod firesc unele si neperformante este repararea a ceea ce s-a deteriorat, adica refacerea increderii in sistemul financiar actual.
De fapt fenomenul a fost supraexpunerea bancilor la risc, acceptand in exces garantii imobiliare / ipoteci supraevaluate, pentru creditele acordate.
Subliniez ca acest lucru s-a intamplat pe o piata care inca nu a fost integrata si reglementata – piata bunurilor imobile, si in lipsa obligatiei bancilor de a indeplini conditiile de siguranta impuse de cate bancile centrale (bunurile imobile avute in gaj / ipotecile pot constitui garanti pentru banci, numai daca sunt continuu actualizate cu valoarea de piata a acestora si asigurate la depreciere)
De fapt bancile (din toata lumea) in goana lor dupa profit, au tratat mai usor / mai superficial uneori chiar in coniventa cu actualii creditati (debitori) garantiile (ca mijloc / ca solutie de rezerva in gestionarea riscului de imprumut / de creditare).
Repararea increderii insistemul financiar actual,
ar insemna emiterea si lansarea / aplicarea unui pachet de actiuni corelate:
1. restrictionarea gradului de risc asumat direct de catre banci:
1.1. introducerea unor standarde generale de risc, corelate intotdeauna cu volumul creditului si cu expunerea la risc de neplata a imprumutatilor. Fixarea unor baremuri de creditare corelat cu obligatia solicitantilor de credit de asigurare
1.2. posibilitatea asumarii unor riscuri mai mari, in corelarea constituirii unor depozite proprii de rezerva mai mari, (depuse la bancile centrale nationale)
1.3. obligatia bancilor de a face public gradul de expunere la risc de neplata, conform unor paramteri econometirici standardizati, in masura sa faca cunoscuta populatiei / pietii, politica fiecarei banci in ceea ce inseamana riscurile asumate
2. pentru creditele mai mari si a celor considerate mai riscante, …. implicare sistemului de garantare, prin:
2.1. firme de consultanta, de evaluare si ceritificare a gradului de risc
2.2. societati de asigurari
2.3. societati de reasigurari
2.4. implicarea statului ca re – reasigurator, pentru prevenirea unor prabusiri accidentale
In acest fel bancile vor fi nevoite / vor fi obligate sa cedeze o parte din dobanda peceputa, asigurarorilor, asiguratorii – reasiguratorilr si reasiguratorii – rereasiguratorului national, adica banca centrala nationala (care va gestiona si aceasta componenta a afaerilor la nivel national)
3. taierea apetitului de abordare a creditelor riscante (cu risc crescut privind capacitatea imprumutatului de a returna / rambursa creditul obtinut si costurile aferente), si formarea unei culturi antreprenoriale mai prudente, cresterea responsabilitatii accesarii si acodarii de credite mai mari si mai riscante:
4. in relatiile comerciale reciproce / de afaceri, dintre doi agenti economici, toate contractele comerciale, intr-o forma oarecare vor fi asigurate, reasigurate, rereasigurate
Practic, oricare contract comercial, va fi asigurat la riscul de neplata.
In aceste conditii, toate contractele pot deveni instrumente de garantare.
Parametrizarea integului sistem de asigurari, in abordarea si in lumina conceptului prezentat, este pur si simplu o problema de algoritm matematic.
COMENTARIU – SCURTA ARGUMENTARE
Dupa cum se asigura oricare masina ce este lansata in circulatie, in acelasi mod trebuie sa fie asigurata oricare societate comerciala ce functioneaza in mediul economic / comercial.
Acest mediu este legat inseparabil de gestionarea riscurilor (mixului de risc) al afacerilor
Acelasi mod se prevede si pentru case, si asigurari contra calamitati.
Deasemenea asigurarile de viata ale oamenilor (mai ales ce desfasoare activitati periculoase)
Este drept ca oricare asigurare va costa, dar se va castiga foarte mult prin eliminarea daunelor cauzate de incidentele neprevazute, ce aduc pierderi financiare grave de multe ori nerecuperabile
Viata ne arata ca propunerea mai sus mentionata functioneaza, si merita ridicata la nivel de politica economica nationala:
Vezi: cardurile de credit unguresti Szecsenyi, vezi implicarea si garantiile acordate de statul roman, pentru programul Prima Casa, vezi abordarea in acelasi mod a programului Silozul (garantii in marfa – de dorit neperisabila si vandabila, ce poate fi achizitionat de fondul de rezerva de stat), etc.
ceea ce priveste situatia fondurilor de pre-aderare absorbite de Romania, la momentul actual, tara noastra a utilizat aproximativ 50% din fondurile ISPA in domeniul mediului si transporturilor. Pe fondul capacitatii reduse de finalizare a proiectelor, cu 6 luni inainte de finalizarea programului(1 ianuarie 2011), expertii mentioneaza ca, tehnic, Romania nu va putea termina aceste proiecte. In cazul in care se va ajunge la aceasta situatie, in 2011, Romania va trebui fie sa continue proiectele neterminate cu finantare din bugetul national fara a mai primi cei aproximativ 1 miliard euro, fie sa restituie cei 1 miliard de euro primiti de la UE, potrivit spuselor eurodeputatului PSD. Totodata, demersurile de pana acum ale Comisiei Europene nu au ameliorat perspectivele mai sus enuntate.
Situatia fondurilor post-aderare
Nici situatia fondurilor post-aderarea nu este mai roz. Teoretic, Romania a utilizat aproximativ 12% din fondurile disponibile politicii de coeziune. Asta inseamna ca tara noastra a platit in avans circa 20 de miliarde de lei catre persoanele fizice autorizate, IMM-urile si firmele care au castigat proiectele finantate cu fonduri europene, urmand sa-si deconteze aceasta suma de la Uniunea Europeana. Insa avand in vedere ca, UE isi rezerva dreptul sa nu deconteze banii de pe proiectele “prost facute”, Romania a primit numai 1,1% din banii deja cheltuiti.
“Chiar acum, la jumatatea lunii iunie, am avut o discutie cu expertii din DIGI REGIO (directoratul care gestioneaza fondurile de dezvoltare regionala) din cadrul Comisiei Europene referitoare la starea reala a capacitatii de a absorbtie a Romaniei. Evaluarile DIGI REGIO arata ca cele mai ingrijoratoare sectoare sunt chiar transporturile si mediul, respectiv programele operationale derulate in aceste domenii. La nivelul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii, nu exista capacitate de elaborare a proiectelor, atat in ceea ce priveste infrastructura feroviara cat si cea rutiera”, a declarat europarlamentarul PSD.
Potrivit lui Bostinaru, “incapacitatea cronica a Romaniei de a gestiona fondurile europene se datoreaza in primul rand faptului ca de obicei, decizia de acordare a unui proiect este exclusiv bazata pe considerente politice, clientelare care aproape exclud expertiza tehnica, in al doilea rand, datorita lipsei de coordonare a diferitelor palielere implicate in aceste decizii si in ultimul rand, deoarece Romania inca duce lipsa de persoane capabile sa managerieze un proiect finantat din fonduri europene, iar atunci cand managerii sunt capabili, ei se confrunta, deseori cu teama de a primi acuzatii cu conotatii politice”
“Cu siguranta un acord politic bi-partizan privind recrutarea, formarea profesionala si garantarea stabilitatii expertilor care se ocupa de proiecte finantate de Uniunea Europeana este imperativ, ” mai spune europarlamentarul.
Avand in vedere ca in Romania s-au construit in ultimii ani doar cateva zeci de km de autostrada, iar constructorul de automobile Daimler a renuntat sa mai construiasca o fabrica in tara noastra din cauza infrastructurii defectuase, se poate spune ca transporturile sunt intr-o situatie usor ingrijoratoare. Pentru a compara putin, Romania are doar 1,2 metri de autostrada pe kilometru patrat, in timp ce Polonia 2,05 m/km2, Ungaria are 6,18m/km2, iar Cehia 12,2 metri pe kilometru patrat de autostrada.
Ce trebuie sa se schimbe?
Intrebat ce ar trebui schimbat pentru ca proiectele finantate cu fonduri post aderare (si nu numai) sa fie implementate mai bine si daca este o solutie mai buna acordarea banilor europeni catre firme straine care au o experienta mai vasta in acest sens, precum acordarea proiectului pentru realizarea unui drum European unei firme chinezesti sau uneia germane, Bostinaru a raspuns: “Nu putem vorbi de o schimbare cat putem vorbi de o imbunatatire urgenta si semnificativa a capacitatii administrative si de alocare intr-un sistem de bugetare multi-anual a cofinantarii pentru proiectele europene. De asemenea trebuie ocupate toate posturile libere din administratia publica destinate expertilor in finantari europene, excluderea acestora de la diminuarile salariale si acordarea primei de succes de pana la 75% pentru merite deosebite. In toate tarile Uniunii s-a procedat astfel, cheltuielile fiind suportate de bugetul comunitar.”
“In ceea ce priveste participarea firmelor, indiferent de tara de origine, o astfel de organizare este in concordanta cu practicile Uniunii Europene. Insa, contractorii acestor proiecte, fie ca vorbim de firme de consultanta sau cele care se ocupa de implementare, trebuie sa fie recomandati de performante anterioare. Din pacate, in acest moment, criteriul cel mai frecvent este cel politic: apartenenta la culoarea portocalie”, a adaugat eurodeputatul.
Cum trebuie facuta reforma regionala?
O alta problema abordata de europarlamentarului PSD in discutia cu expertiii DIGI REGIO a fost reforma regionala. Astfel, situatia actuala, de incapacitatea indelung demonstrata de a proiecta si implementa o reforma regionala menita sa amelioreze capacitatea de absorbtie si de a aduce aproape de cetateni efectele benefice ale politice de coeziune trebuie sa ne dea de gandit.
Din aceasta cauza, spune Bostinariu, dezbaterea privind reforma regionala, printre altele, ar trebuie sa fie lansata intr-un sector neutru, cum ar fi mediul universitar, pentru a reduce tesiunile politice dintre partidele romanesti si UDMR, “pentru ca atunci cand vine vorba de esec, partidele politice alaturi de Guvernul Romaniei poarta de la sine vinovatia neimplinirii beneficiilor integrarii europene, fapt care se resimte in viata de zi cu zi a romanilor.” Totodata, dezbaterea privind reforma regionala ar trebui nu numai sa evite raspunsul la intrebari de genul “cine controleaza ce” si ” pe cine”, ci si sa se bazeze pe un studiu de impact convenit cu Comisia Europeana.
“
@ Andreea Paul (Vass)
Ca replica la solutia ungureasca – propusa de Dvs. avem de facut un comentariu si un anunt!
- Comentariul: “Solutia” propusa de Dvs. va fi prilej de noi “spagi”! Noi preferam un program realmente romanesc.
- Anuntul: Departe de presa, azi s-a contituit PARTIDUL COMUNITAR ROMAN – PCR. Va invitam sa va inscrieti in acest nou partid.
Avand in vedere ca opiniile independente sunt o “vulnerabilitate” la adresa sigurantei nationale, cf. strategiei basesciene; avand in vedere ca s-au inmultit laudatorii pe acest blog, va anunt ca ma retrag, impreuna cu toate alias-urile pe care le-am folosit
De asemenea, sterg din Favorites si din History URL-ul acesta.
off topic
Basescu a fortat introducerea in comunicatul CSAT-ului a ideii ca presa este o vulnerabilitate a Romaniei.
Eu nu cred ca CSAT-ul este indreptatit sa considere presa o vulnerabilitate pentru Romania.
Acum, ca si dintotdeauna , cea mai mare vulnerabilitate la adresa Romaniei o reprezinta clasa politica.
Si arma cea mai eficace a clasei politice in lupta ei cu tara o reprezinta institutiile statului .Mai precis conducerile institutiilor statului, armata de directori, sefi de compartimente,functionari si birocrati din toate unitatile de stat. De la ministere,agentii, prefecturi , primarii, CJ-e, CL-e, inspectorate,unitati de invatamant si sanitare,etc,etc.
Constantinescu spunea ca Securitatea l-a infrant. E posibil ca avea dreptate. Basescu are ( avea ) Securitatea de partea lui.
Dar e foarte posibil ca el sa fie infrant ( si chiar sa recunoasca asta ) de catre institutiile de stat.
Institutiile au o forta cu mult mai puternica si decat Securitatea.
Si singura sansa de a limita puterea institutiilor statului si de a asigura controlul indirect al cetatenilor asupra institutiilor statului o reprezinta transparentizarea totala a informatiilor din institutii.
Basescu a inteles asta (poate prea tarziu ) si incercarile din ultimele 3-4 saptamani de a impune transparentizarea tuturor veniturilor din institutii precum si a cheltuielilor cu achizitiile reprezinta sansa de a se salva atat a lui cat si a PDL-ului.
Dar eu ma indoiesc ca el poate castiga in lupta cu institutiile.
Si nici nu vad cine ar fi in stare . Nici macar nu cred ca mai este altcineva (dintre actualii fruntasi politici ) care macar sa vrea si sa aibe curajul sa se ia la tranta cu Institutiile.
De ce tocmai PCR ?Nu mai are vocabularul limbii romane si alte cuvinte ?
Ahem, dar Pogea , cunoscut ca si IMMoctonul, ce parere are?
Nu va suparati, e total nerealist ceea ce propuneti dvs. Eu am o mica afacere, care inca se taraie. Dar nu am credite, nu am datorii la stat, nu am datorii la partenerii privati. Sunt un om fericit.
Poate de aceea, banca a incercat in doua randuri sa imi ofere credit. Ultima data, acum doua saptamani, mi-a prezentat o oferta care in 2008 m-ar fi facut sa nu dorm o saptamana de fericire: un credit garantat de FNGCIMM, inclusiv pentru accesarea unor fonduri europene. Nu trebuia sa am decat un cash-collateral de 10%. Ba poate nici pe aia nu ar fi trebuit sa-i am pana la urma. Ei s-ar fi ocupat de toate actele si nu aveau nevoie decat de ultima mea balanta (la istoricul platilor aveau deja acces, probabil).
Cu toate acestea i-am refuzat pe loc, in timpul intalnirii. Nu doresc sa imi extind afacerea in Romania. Piata de aici nu mi-ar fi asigurat un cash-flow constant pentru rambursarea fara emotii a creditului.
Ieri am aflat ca veti creste TVA de la 1 iulie (si va gandeati si la contributiile sociale, probabil ca vor urma in curand) si nu pot decat sa ma felicit ca am decis ca in loc sa accesez creditul sa imi mut afacerea din Romania in UK. Mai platesc un trimestru minimalul, pana imi lichidez stocurile si apoi fug de aici fara sa privesc inapoi. Si nu cred ca ma voi intoarce prea curand.
De ce? Pentru ca NU VOI LUA NICIODATA CREDITE CA SA PLATESC TAXE. Eu nu sunt statul roman. Creditele mele trebuie sa produca profit, nu sa se scurga intr-o gaura neagra si hamesita – cea a bugetului de stat.
Nu va mai osteniti sa reporniti creditarea, nici macar pentru firme. Sunt bani aruncati. Ganditi-va cum puteti usura povara fiscala si cum puteti stimula eventualii bugetari concediati sa se apuce de munca, adica de afaceri. Nu le dati salarii compensatorii fara numar, ajutati-i sa-si dezvolte afaceri private. Poate aveti noroc si vor reusi sa fie utili cumva. O sa va urmaresc de departe.
Jan,
Un model care functioneaza intr-o anumita tara de atatia ani nu are cum sa fie “nerealist”. Faptul ca dvs. nu veti lua niciodata un astfel de credit, nu inseamna nicidecum ca altii nu o vad ca pe o oportunitate.
In SUA functioneaza de si mai multi ani un alt model interesant ce prevede dreptul persoanelor fizice de a detine arme de foc. Eu cred ca guvernarea din Romania (indiferent de culoare) ar fi mult mai responsabila daca am implementa “tale quale” acest model.
Puteti spune ca asta n-ar fi o “oportunitate”?
Pingback: Cardul de lichidităţi Kogălniceanu, prima măsură de susţinere economică? | Business Cover