De ce sunt masurile de austeritate mai severe in Romania decat in alte state europene?

Consultati documentul comparativ atasat aici: Planuri-de-austeritate-in-UE_-iunie-2010.

Abia dupa caderea motiunii de cenzura incepe greul. Igienizarea politica si economica a Romaniei sunt cheile care trebuie rasucite zdravan de catre actualii lideri politici! Crunta povara pentru politicianul roman, obisnuit pana acum “sa dea” si “sa promita”, “sa viseze ca doar socurile pozitive sunt posibile”, “sa nu-si asume curatenia in ograda proprie”, “sa capitalizeze doar nemultumirea electoratului” este sa construiasca. Acum e momentul constructiei bazate pe viziune, strategie si pe actiuni ferme si decisive!

Daca in ceea ce priveste primul obiectiv, al igienizarii politice, sunt ceva mai pesimista, in ceea ce-l priveste pe cel de-al doilea, al igienizarii economice, cred ca avem sansa de a repara greselile de politici publice si excesele bugetare din ultimii ani fara a creste taxele si impozitele.

O intrebare ramane, totusi, esentiala: de ce sunt masurile de austeritate mai severe in Romania decat in alte state europene? Pentru ca nicaieri in Europa nu sunt atat de intarziate reformele institutionale si economice, cu exceptia doar a Bulgariei care au demarat rapid in 2009. Pentru ca nicaieri in Europa nu au crescut pensiile cu 50% in 2007-2008. Pentru ca nicaieri in Europa nu au fost adoptate 20 de ordonante de guvern pentru cresterea salariilor in aceeasi perioada. Pentru ca România este una dintre puţinele tari europene şi din lume unde salariile bugetarilor sunt mult mai mari decât salariile din mediul privat. În 2009, salariul mediu brut în sistemul de stat era de peste 2300 lei, iar în sistemul privat era de sub 1500 lei. Pentru ca România este în top 10 a ţărilor cu cei mai mulţi bugetari. Pentru ca nicaieri in Europa numărul bugetarilor nu a crescut cu 250,000 între 2006 şi 2008. România are 80 de angajaţi în sistemul public, raportat la mia de locuitori, cu 19 mai mult decât în Italia, 15 mai mult faţă de Spania si cu 11 mai mulţi salariaţi decât în Germania. Pentru ca doar in Romania sunt 80 de legi speciale care reglementeaza pensiile privilegiate. Pentru ca am ajuns tara europeana cu cel mai mare numar de invalizi raportat la totalul populatiei si cu judeţe, precum Bihor, unde o treime din pensionari sunt pensionaţi pe caz de boală. Pentru ca Romania este tara cu cel mai mare grad de politizare a institutiilor publice, la care PSD-PDL insele au contribuit masiv anul trecut. Pentru ca nu am avut curajul moral si estetic de a demara reformele in plin an electoral. Pentru ca luciditatea si responsabilitatea sunt ultimele ingrediente valorizate in dezbaterea publica. Cica nu face rating!

A sosit momentul oamenilor de stat autentici, pregatiti sa-si sacrifice interesul propriu politic/electoral pentru a face ceea ce trebuie corect, transparent, profesionist, bazat pe dialog social si meritocratie! De ce avem nevoie de asa ceva? Pentru ca actualele masuri de austeritate pentru care isi asuma raspunderea Guvernul Boc rezolva doar un sfert din problemele economice majore ale Romaniei.

This entry was posted in Uncategorized and tagged , , , , . Bookmark the permalink.

62 Responses to De ce sunt masurile de austeritate mai severe in Romania decat in alte state europene?

  1. cofnibuc says:

    Andreea, s-a depasit etapa, gata a trecut legea! Am inteles cum e cu austeritatea, dar mai schimbati si voi placa si ziceti ce faceti de acum inainte!

  2. Gamer says:

    Hi hiiii… ce-si mai rade-n barba Ciorbea.
    Uite cum de-au ajuns fostii adversari ai reformelor sa ia masuri mult mai dure decat cele din guvernarea Conventiei. Incepe sa-mi placa.

    @Andreea
    S-a castigat o batalie. As spune ca e o victorie de moral. DOAR. Razboiul abia incepe. Si dupa cum bine spunea un mare strateg “razboiul este un joc al desfasurarii de forte” permite-mi sa-ntreb ce mai desfasoara pdl & co?
    Adevarata gaura neagra din bugetul de stat nu era formata din pensii si salariile bugetarilor. Mai mult, furnicarul de consilieri din administratiile locale nu e asa de afectat. Reducerea de la 3.ooo la 2.250? Frectie. Vor avea grija presedintii de cj-uri sa le compenseze pierderile. DAR un functionar public angajat pe ceva mai mult decat salariul minim (desi are studii superioare) cred ca va suporta mai greu reducerea. Si va pleca. Si veti ramane cu consilierii angajati de presedintii de cj-uri de-ai lu’ floricica sau procuroru’. Sa guvernati bine.

  3. cofnibuc says:

    Utopic demers, d-le “gamer”, au incercat si altii pe blog-ul asta sa explice cum sta treaba cu echilibrul dintre cerere si oferta, dar inutil. Bineinteles ca plata proasta va scoate din sistem pe cei competenti, cati or mai fi. In schimb, aia prosti or sa s-agate mai tare de posturi, ca tot n-au alta sansa. Se va produce asa-numita selectie negativa, de fapt nimic altceva decat asezarea pe alt palier a ofertei de munca, pliata pe o cerere exercitata de stat, prin salarii proaste. Se vede deja cum pleaca pe capete medicii, profesori de specialitate, informatica, de exemplu, dai cu tunul si nu gasesti. In invatamantul superior tehnic, unde “traiesc”, functionam de ani si ani cu 60-70% din posturi ocupate. Nu vine nimeni! Va trebui sa scadem abrupt stacheta la intrarea in sistem, sa acceptam preparatori/asistenti cu medii de 5-6 la absolvire, pentru ca pur si simplu nu avem cine sa ne tina orele. Vorbesc de invatamantul superior tehnic, ala care de absolventi exclusiv mediului privat, creator de plusvaloare :)

  4. Deceneu says:

    D-na Andrea manipulati si pe blog si in mass-media.
    Intrebarea nu e pusa corect, pentru ca nu severitatea masurilor e problema cat faptul ca guvernantii au decis ca eforul sa fie suportat in cea mai mare parte de pensionari.
    Pentru ei durerea e mult mai mare decat 15% pentru ca se adauga: elimnarea subventieie la energie, cresc preturile la gaze si la produse petroliere, cresc preturile la medicamente si la alimente.
    Suntem singura tara care reduce pensile, nici Grecia nu o face!
    Spuneti ca suntem in top 10 ca numar de bugetari.
    Da pentru ca datele nu sunt comparabile.
    In alte tari sectorul privat in sanatatea are o pondere mult mai mare decat in Romania, la fel invatamantul preuniversitar sau cresele si gradinitele.
    Biserica in alte tari nu e subventionata de stat si nici bisericile nu se construiesc cu bani de la buget, dar in Romania in an de criza s-au prevazut construirea a peste 800 de biserici.
    Romania are cel mai stufos aparat politienesc si de securitate. Politie, jandarmerie, politie comunitara s-au marit cum nici pe vremea lui Ceausescu nu erau.
    De ce nu i-a redus “remarcabilul” ministru Blaga.
    Alte tari au multe servici publice externalizate. De ce nu s-au externalizat si in adminstratia din Romania?
    Legile si ordonantele pe care spuneti ca le-a dat Premierul Tariceanu au fost validate de PSD si PDL, mai mult au si plusat.
    In ce priveste politizarea a fost temperata de liberali prin adoptarea statutului de functionar public si PDL-lu a dat cu piciorul la stbilitate ca sa-si puna clientela.
    De ce nu a adoptat o lege prin care functiloe de conducere sa fie acordat pe un mandat care sa fie scos la concurs la expirarea lui, sau daca se dovedea cu indicatori de performanta ca respectivul nu se ridica la nivelul asteptailor sa-i intrerupa mandatul cu posibilitatea sa se apere in justitie.
    Berceanu in prima zi cand a intrat in minister a disponiobilizat peste 40 de directori fara nici o motivare, iar Paemierul a dizolvat Corpul de Control al Primului Ministru.
    Asta nu-i politizare?
    Confirmati proverbul cu “paiul din ochii altora si barna din proprii ochi.”
    PDL-ul provoaca iritare din cauza ipocriziei, mai mult decat din cauza masurilor de austeritate.

  5. just me says:

    http://www.financiarul.com/articol_46255/minciuna-lui-boc-are-picioare-scurte-doar-o-treime-din-pib-merge-catre-pensii-si-ajutoare.html

    Nu a cazut acum Guvernul. Nici o problema. Data viitoare va cadea mai urat. Cat de curand. Dar din pacate asta nu va rezolva problemele; cel putin nu intr-un viitor apropiat. Si iarasi din pacate stimatii membri de acum nu vor primi ceea ce merita. De fapt nu stiu care ar fi solutia. Daca raul ar putea fi starpit de la radacina, ar fi perfect. Dar nu e cazul. Asa ca vom merge incet pe drumul cel bun. Mda, greu de crezut. Mai degraba dezastrul.

  6. razvan says:

    Niciunul dintre argumentele dumneavoastra nu justifica masurile de austeritate. Absolut niciunul. Ar justifica niste masuri care sa readuca ceva abur in venele economiei, nu sugrumarea amaratilor.

    BTW – astept inca raspunsurile dvs. Daca nu mai e cazul comunicati mi va rog

  7. anonim says:

    Va invit sa cititi ultimul raport al Institutului Calitatii Vietii (veti vedea ca multe din concluziile dvs nu se potrivesc deloc cu datele de acolo):
    http://www.iccv.ro/ICCV_Romania_dupa_20_de_ani.pdf

    • Andreea Paul says:

      anonim,
      just me,
      Deceneu,

      Sunt in masura sa evaluez acest raport dupa 8 ani de cercetare in Academia Romana.

      Raportul dat publicităţii de către Institutul de Cercetare al Calităţii Vieţii, suspect de repede după anunţarea măsurilor guvernamentale, nu reprezintă o lucrare de cercetare propriu-zisă, bazată pe metode ştiinţifice, cu un obiectiv bine conturat, ci un răspuns politic la întrebarea dacă „statul nostru este un consumator excesiv de resurse şi, deci trebuie redimensionat în jos”.

      Un raport social al unui Institut academic trebuie să ofere o evaluare pertinentă a realităţilor şi soluţii. Un institut nu trebuie să formuleze un răspuns la nişte întrebări sau dezbateri din spaţiul politic. Este regretabil faptul că, ICCV şi-a propus în mod explicit acest fapt, precizând încă din introducere că nu este vorba de un „Raport social”, ci că se caută ca „pe baza unor date sintetice să se formuleze un răspuns la aceste întrebări, conştient de urgenţa identificării soluţiilor de ieşire din criza economică şi socială actuală”. Un răspuns la o întrebare, strict politică, precum „economia noastră este într-o stare de criză cronică dominată mai degrabă de confuzie şi corupţie” sau la întrebarea dacă „protecţia socială în România este excesivă” nu înseamnă identificarea de soluţii. Iar în cele 61 de pagini nu poate fi regăsită nici măcar o soluţie de ieşire din criză.

      Raportul social al ICCV are totuşi un avantaj: nu este nevoie să fie parcurs în întregime pentru a afla scopul şi concepţia cărora li se subordonează argumentaţia statistică. Aceasta este prezentată explicit în Sumarul executiv şi cu nuanţele date de cercetători, este izbitor de asemănătoare cu cea din moţiunea de cenzură a PSD.

      Ce se afirmă în sumarul executiv: „Ideologia dominantă pare a fi: statul este prea mare şi trebuie făcut mic” sau „Serviciile publice sunt etichetate negativ ca fiind consumatoare inutile de resurse” sau „Reacţia guvernării actuale a României este din nou inversă, încercând să echilibreze bugetul prin tăieri masive în zona socială. Cei din zona socială suportă masiv costul crizei. Este probabil ca această politică să continue şi în 2011”.

      Acesta este oare rolul cercetării ştiinţifice de la Academia Română: să-şi spună părerea sa politică sau să efectueze analize şi să ofere soluţii? ICCV este o organizaţie politică sau institut de cercetare? Cum altfel se justifică afirmaţiile politice de genul „Din discursurile politice se prefigurează o opţiune care tradusă în activitatea practică se va dovedi catastrofală: prosperitatea se poate realiza printr-o accentuare a polarizării sociale şi un dispreţ faţă de largi segmente sociale în pragul sărăciei: excluşii din economie pensionarii, copii, bolnavii şi chiar „bugetarii”.

      In acest context, este de amintit autorilor că „ bugetarii” au costuri salariale cu mult peste media salariaţilor din sectorul privat şi dacă ei se afla în pragul sărăciei, atunci cine nu este sărac în România ?!

      De altfel, întregul expozeu se bazează pe date statistice vechi sau eronate. Mai mult, ICCV publică un Raport social în iunie 2010 în care se prezintă cum estimează românii calitatea vieţii lor, pe baza unei anchete realizate în anul 2006.

      Erorile, concret, sunt următoarele:

      1. Deficitul extern este un element comun al majorităţii statelor lumii. Nicăieri în literatura de specialitate nu s-a discutat despre deficitul extern ca fiind un rău, ci nivelul său ridicat.
      Din acest punct de vedere, presiunea deficitului extern nu a fost o prezenţă constantă, cum afirmă autorii la pagina 11. Până în 2000, valori ale ponderii deficitului contului curent în PIB de peste 7% s-au înregistrat doar în anul 1992, respectiv 8% şi în anul 1996, când ponderea a fost de 7,3%.
      In schimb, în perioada 2004-2008 ponderea deficitului de cont curent în PIB a urcat de la 8,4% în 2004 la 13,4% în 2007 şi 11,6% în 2008.
      In acest caz, cum poate un colectiv de cercetători să afirme (pagina 11): „Cu excepţia anilor 2004-2008, în care economia părea a funcţiona din ce în ce mai bine, presiunea deficitului extern este o prezenţă constantă.”

      2. Referitor la ocupare, confuzia dintre locuri de muncă, salariaţi, persoane care lucrează pe cont propriu şi populaţie ocupată elimină orice comentarii. Deşi autorii cred că înainte de revoluţie era mai bine şi „după 20 de ani România a ajuns la un număr mai mare de săraci”, subliniem că în România sunt ocupaţi, adică obţin venituri din muncă (nu numai salarii) un număr de 8805 mii persoane din cele 15028 mii persoane în vârstă de muncă
      (15-64 ani). Dacă se adaugă şi pensionarii care lucrează, populaţia ocupată este de 9243 mii persoane. Din aceştia, 6213 mii persoane sunt salariaţi, iar 3030 mii persoane alte categorii de populaţie ocupată. Din cei 6213 mii salariaţi cei care îşi desfăşoară activitatea în economia oficială şi civilă se ridică la un număr de 4750 mii persoane.
      De asemenea, trebuie precizat că locurile de muncă sunt mai multe, unele din ele fiind neocupate. O bună parte din acestea o reprezintă oferta Agenţiei Naţionale de Ocupare care, prin măsuri active, precum bursele locurilor de muncă, încearcă să asigure ocuparea. Este de mirare cum un colectiv întreg de cercetători nu cunosc aceste date şi realităţi.

      3. O altă eroare izvorâtă din necunoaşterea definiţiei indicatorilor statistici se referă la considerarea produsului intern brut drept avuţie naţională.
      In timp ce avuţia naţională reprezintă valorile acumulate în timp, produsul intern brut măsoară valoarea ce se adaugă într-un an în economie, utilizată pentru consumul final şi investiţii. Este interesant cum demonstrează cercetătorii că legumele şi pâinea consumate de populaţie au devenit avuţie naţională.

      4. Nevoia de a răspunde unei comenzi le joacă feste în prezentarea datelor statistice privind veniturile. Cu menţiunea că salariul nu mai reprezintă un indicator statistic după 1990 ci, câştigul salarial mediu lunar brut sau net, semnalăm următoarea contradicţie din logica autorilor (expusă la pagina 21):
      • salariul reprezintă sursa financiară principală a marii majorităţi a populaţiei;
      • sub limita de 65% din salariul mediu se află în prezent circa jumătate dintre salariaţi, iar în anexa de la pagina 59 se prezintă date privind sărăcia relativă, care spun că 23% din populaţie se află sub pragul de 60% din veniturile medii ale acesteia.
      Dacă se corelează datele din Raport, rezultă că salariaţii sunt mai săraci decât pensionarii sau cei care nu au nici un loc de muncă sau venit sigur, pentru că jumătate din salariaţi reprezintă cam 2,5 milioane persoane, iar populaţia săracă, conform Eurostat este de circa 5 milioane locuitori.
      In realitate, ponderea salariaţilor cu câştiguri aflate la 60-65% din câştigul salarial mediu net este de sub 40% din totalul salariaţilor.

      5. Evaluările privind cheltuielile pentru diverse sectoare sociale sunt prezentate eronat. Spre exemplu, ponderea cheltuielilor totale pentru educaţie în cheltuielile bugetului general consolidat au reprezentat în România, începând cu 2006, peste 4% din PIB, ponderi asemănătoare înregistrându-se în Bulgaria, Cehia, Italia, Spania etc. In Germania cheltuielile au fost mai reduse, chiar sub 4% în 2007 şi 2008. La fel şi în Slovacia sau Grecia.

      6. Orice eroare este permisă, dar nu la cercetători ai Academiei Române, pentru demonstrarea unei anumite ipoteze politice.
      Se discută de evoluţia salariului minim în contextul prezentării câştigurilor salariale realizate în perioada de tranziţie, neprecizându-se că nu este vorba despre salariul minim realizat, pentru că nu există date despre aşa ceva. Se prezintă doar o dinamică a salariilor minime reglementate prin acte administrative, afirmându-se că cel de acum (de 600 lei) nu a atins nivelul din 1989.
      Mai mult, se compară cu obstinaţie nivelul cheltuielilor sociale, ca pondere în buget sau PIB, cu cel din alte ţări, fără a se compara respectivele cheltuieli cu nivelul veniturilor bugetare. Evident că acolo unde veniturile bugetare sunt ridicate şi cheltuielile sunt mai mari. Dar ele provin nu numai din politicile sociale, ci şi ca urmare a procesului de îmbătrânire a populaţiei mult mai accentuată.
      Pentru o comparaţie corectă: în România, în 2009, cheltuielile sociale reprezentau 42,2% din veniturile bugetare (sursa Eurostat), faţă de 36,1% în Suedia, 37,4% în Marea Britanie, 38,4% în Bulgaria, 41,5% în Ungaria şi 31,4% în Danemarca.

      Ponderea cheltuielilor sociale

      – % -
      Tari membre U.E. Pondere în cheltuieli totale 2009 Pondere în PIB
      2009 Cheltuieli sociale/
      venituri bugetare
      2009
      UE – 27 42,8 21,7 49,4
      Belgia 46,9 25,5 52,8
      Bulgaria 34,7 14,1 38,4
      Republica Ceha 43,0 19,9 49,3
      Danemarca 31,4 18,4 31,4
      Germania 56,0 26,6 60,1
      Grecia 40,8 20,6 55,8
      Spania 38,0 17,5 50,3
      Franta 44,9 25,0 51,9
      Italia 42,6 22,1 47,4
      Ungaria 38,2 19,0 41,5
      Olanda 43,8 22,6 48,8
      Austria 49,1 25,4 52,6
      Polonia 38,2 17,0 45,4
      Portugalia 43,6 22,2 53,5
      Romania 33,5 13,5 42,2
      Slovenia 38,1 19,0 42,8
      Slovacia 46,2 18,8 55,3
      Suedia 35,6 20,1 36,1
      Marea Britanie 29,2 15,1 37,4
      Sursa: Eurostat, Government finance statistics, 1/2010.
      Notă: Categoriile de cheltuieli luate în considerare sunt: “Compensation of employees” şi “Social benefits”

  8. The Economist says:

    Persoanele cu venituri mici platesc incompetenta si coruptia guvernului, citat !

    • Andreea Paul says:

      The Economist,

      Diminuarea salariilor, pensiilor si a ajutoarelor sociale rezolva doar un sfert din problema Romaniei. De restul cine se ocupa?

      Sunt insa de acord ca incompetenta si coruptia sunt metehnele Romaniei nu de ieri, de azi!

  9. Observator says:

    Acum te razboiesti cu Institutul de Cercetari pentru Calitatea Vietii !? Cu ceva timp in urma aveai ceva de reprosat Institutui de Economie Nationala. Incepe sa devina suspect, nu crezi? Totusi, ambele sunt Institute de cercetare ale Academiei Romane, o institutie respectabila. Doar daca -nu cumva?- in spatele atacurilor se afla pozitia Academiei fata de Rosia Montana … Ai ceva interese acolo ?

    • Andreea Paul says:

      Observator,

      Iata un exemplu concret de manipulare. Cand e de criticat, critic cu argumente, nu din interese particulare, pe care in repetate randuri mi le-am sacrificat. De pilda, cand criticam propriul partid pentru deciziile legate de politizarea excesiva sau pentru numirea unor persoane nepotrivite.

      Vezi pozitia mea fata de proiectul Rosia Montana in articolul din acest supliment al Revistei 22, pozitie pe care nu mi-am schimbat-o: http://www.revista22.ro/rosia-montana-fara-cianuri-3799.html

      Prefer sa ma dezbatem argumente si nu acuze false. Asadar, back to economy si la chestiunile unde suntem in dezacord!

  10. Gamer says:

    @Andreea
    cheia reducerii deficitului urias si evitarea grecizarii este chiar in exemplul pe care l-ai dat.
    Desi, comparativ, cifra in sine (a deficitului) nu e inspaimantatoare problema de fond in rss tzigania este ca doua treimi din populatie sta cu mana-ntinsa catre bugetul de stat. Aceasta e adevarata provocare.

    @cofnibuc
    in rss tzigania nu functioneaza regulile la care faci referire pt simplul motiv ca avem o societate de tip original, dupa cum a dorit intemeietorul. ehh… in 1990 aveau incredere in el peste 80% dintre votanti. acum besearica se “bucura” de increderea a peste 80%. si-n carte scrie sa nu-ti faci chip cioplit. mai ales liber-cugetator as adauga. asadar, “evolutia” societatii romanesti a insemnat doar inlocuirea unui idol cu un altul.
    in ceea ce priveste realitatea din invatamant ai fi surprins sa afli ca in oricare domeniu ai studia cand termini chiar ‘la stat” ai surpriza sa constati ca habar n-ai despre domeniul in care te-ai si ai fost “pregatit” de mari somitati platite cu cate 15-2o.ooo euro. ba merg si mai departe si iti spun ca nici cei care au “facut scoala” in vremea iepocii nu sunt mai breji. cunosc cazuri de absolventi de automatica pusi cu botul pe labe de o banala siguranta automata. sau de contopisti care transforma un tabel cu doua coloane de cifre intr-unul cu trei dar primesc salariul aferent unui mare specialist in finante. pt ca-n rss tzigania salariul inca reflecata cantiatea de cartoane adunata de un om si nici pe departe compententele sale.
    din pacate in tara asta in cei 20 de ani nu s-a schimbat nimic. iar adunaturile de lichele si parveniti care se autointituleaza pompos partide (si mai primesc si subventii de la buget) nu sunt altceva decat multiplicarea vechiului pcr.

  11. Gamer says:

    poate nu esti de acord
    dar
    hai sa luam pe rand principalele domenii:
    1.justitie
    sistem infernal de accedere si spagi de ordinul sutelor de mii de euro chiar la intrarea in barou. despre accederea in randul judecatorilor mai bine nu pomenim.
    2.sistemul sanitar (nu-i pot spune de sanatate)
    dincolo de sutele de spialte inutile si bugetofage dintr-o simpla adunare a listelor medicilor de familie rezulta ca rss tzigania concureaza cu polonia la nr de cetateni. iar cum de farmaciile epizeaza din primele zile ale lunii plafonul de medicamente compensate indiferent cat de mare este acesta te-as invita sa-mi raspunzi.
    3.agricultura
    sistem cretin de subventii acordate la hectar sau pe cap de animal cand de fapt ar trebui subventionat produsul livrat pietii.
    4.industria
    din marele energofag si poluator a devenit sublim :p
    5.administratia
    impanata cu clientela politica sau … (pudoarea ma impiedica sa spun ce alt fel de clientela)
    app… unde crezi ca s-a dus adunatura de “specialisti” plecata din guvern la retragerea pdsr?
    6.sistemul financiar
    din pacate falimentele bancorex, banca agricola, dacia felix, etc n-au indepartat din sistem functionarele a caror competenta consta in lungimea cracilor sau circumferinta bustuluii.
    7…. etc
    te invit sa completezi lista. multumesc.

    • Andreea Paul says:

      Gamer,

      8. infrastructura rutiera
      gaura neagra
      9. energia
      contracte pervertite si preturi administrate
      10. dezvoltare rurala
      mult efort si bani, putine rezultate
      11. ITC
      am fi putut deveni no 1 in lume. inca mai putem
      12. achizitiile publice
      o nenorocire
      13. Academia Romana si Curtea Constitutionala
      elitele – reperele noastre morale…
      14. tinerii nostri
      cei mai saraci din Romania. nu sunt pensionarii, asa cum se spune adeseori
      15. societatea civila
      prea des partizana politic fara sa-si asume asta, ci clamand independenta…

  12. cofnibuc says:

    Subscriu, alaturi de “gamer” la calitatea slaba din invatamant. Dar, cum ar putea fi altfel? Sistemul a fost agresat si-n vremea lui Ceasca, la fel ca si acum. Imi vine sa rad, amar, cand vad de exemplu mari gaselnite care chipurile sa incurajeze promovarea tinerilor, prin noua lege a invatamantului ? Care promovare ? Poate prin facultati care scot de mult someri, cum este si cazul ASE-ului, din pacate, care s-a intins prea mult. Dar, faceti o analiza la guvern la la ministerul invatamantului si o sa vedeti ca sunt universitati/facultati la care lipsa de personal este cronica. Asa ca, de unde promovare? Poate scazand standardele de acces/promovare, fapt care oricum se petrece, cu efecte de scadere a calitatii. A, daca ati scutura putin ciupercaria de universitati, de stat, infiintate prin mai toata provincia, numai bune de asigurat norme si prestigiu pentru tot felul de baroni locali, cu pretentii intelectuale, de regula de prin Parlament…

  13. ovidiu says:

    apropo de cresterile de pensii si salarii din ultimii ani. e o problema de psihologie foarte interesanta, pe care trebuie sa stii sa o abordezi. daca unui om ii dai 20 de lei se bucura. daca ii dai 50 iar apoi ii iei inapoi 20 se supara. cu toate ca per ansamblu are 30 de lei. dar e suparat ca a pierdut 20, nu se bucura ca a castigat 30.

    asa si cu pensiile si salariile. ce ma distreaza legat de tema asta sunt iesirile atat din presa cat si ale manifestantilor care deplang soarta grea la care sunt supusi, la faptul ca vor muri oamenii de foame, ca nu se mai poate trai cu salariile si pensiile diminuate, ne paste catastrofa, molima si cine stie ce cataclisme. buuun. pai atunci sa inteleg ca prin 2006, 2007 si mai inainte prin romania zaceau cadavre in strada ale celor morti de foame sau de boala din lipsa de medicamente ? pentru ca daca ne uitam pe cifre vedem ca in urma cu doar 3-4 ani veniturile bugetarilor si ale pensionarilor erau mai mici decat vor fi dupa scaderea de 25%/15%. si asta nu o spun doar cifrele seci ale statisticii ci si politicienii care acum acuza guvernul, recte PNL care se lauda cu dublarea pensiilor. pai… daca ei le-au dublat si acu scad cu 15% inseamna ca sunt in continuare cu mult mai mari decat in 2005, 2006, chiar 2007. sa inteleg atunci ca PSD, cu marea lor guvernare de stanga, au lasat o tara muritoare de foame in urma lor ? am aceeasi intrebare si pentru toti cei care se plang de reducerile de acum: in 2006, in romania, se murea de foame ? in 2007, in romania, mureau oamenii din lipsa de medicamente ?

    dintr-o declaratie recenta a lui CTP (lider de opniie, nu-i asa ? ):

    “niste oameni, in special batrani, vor muri. mii, poate zeci de mii de oameni, in urmatoarele luni, in urmatorul an, pentru ca nu vor avea alimente, hrana corespunzatoare, nu vor avea bani de incalzire si nu vor avea bani de mediacmente.”

  14. Gamer says:

    uitasem apararea si cu precadere politia & fiscul
    in “iepoca’ doar nevolnicii ajungeau la circulatie pt ca sacosile cu carne, kent-uri & vizichi se primeau la “economic”. acum se da spaga cel putin 2o.ooo euro pt a ajunge agent la circulatie. despre vami numai “de bine”. iar daca visezi cumva ca poti ajunge comisar la garda financiara doar pt c-ai absolvit cu 1o plus ASE-ul si esti doctorand in analiza economico-financiara esti repede adus cu picioarele pe pamant de “realitatea” cu care trebuie sa-ti completezi cv-ul asociat cererii de angajare. adica cel putin 5o.ooo euro la care se adauga 33% poate chiar 50% din ceea ce “colectezi”.

  15. Gamer says:

    am enumerat doar CATEVA dintre tarele acestei asa-zise societati.
    sigur ca-n “iepoca de aur”comandantul de nava Basescu era printre putinii care nu atentau la mizeria de diurna de doi dolari a marinarinalor imbarcati pe vapoare care efectuau transporturi internationale. si ca ii “rasplatea” pe cei care se evidentiau in decursul voaijului prin suportarea chetuielilor “la fetite” cand ajungeau in porturile de escala sau destinatie. sau ca negocia la sange in numele subalternilor orice achizitie de cafea sau blue-jeans sau casetofoane. ma intreb doar ce a mai ramas din acel om si cat mai doreste sa se implice si pe ce sprijin se bazeaza. oare mai are cum, cu cine si mai ales de ce?

  16. cofnibuc says:

    @Ovidiu

    Exemplul cu “dai 20″ sau “dai 50 si iei 10″ are o hiba: intre timp, puterea de cumparare a fost erodata de inflatie. Adica, taierea de 25% nu ne duce din 2010 in 2007, pentru ca fata de 2007 trebuie sa mai adaugam inca vreo 20-25% din inflatie. Asadar, scaderea de acum ne duce la o putere de cumparare la jumatate, adica 7-8 ani in urma!

  17. Gamer says:

    @Ovidiu
    ctp-ul nu mai reprezinta de multa vreme un “lider de opinie”
    as putea sa-ti spun ca e suparat pe baselu’ doar pt ca Traian i-a reprosat lipsa moralitatii in vremea in care era “mare gurnalist” la adevarul. adica pe de-o parte isi primea salariul baban din publicitatea comandata de aghiotantu’ lu’ nascase iar pe de alta dadea cu pixu-n balta cum a dat si cand cu piata universitatii.
    ctp nu a fost nu este si nici nu va fi altceva decat ceea ce singur a spus intr-un editorial: un gurnalist. eu as merge chiar la obiect si i-as spune pe adevaratul sau nume: trompetist. chiar daca nu are ureche muzicala :p ba in rss tzigania e chiar o mare calitate sa fii habarnist in domeniul in care activezi. altfel n-ai sanse sa ajungi mare sef.

  18. Andrea…doar atat…PUTEREA CORUPTA CORUPE ORICAT…ASA CA….BASESCU &COMP .DE CIBORGI …SI-A DAT ARAMA PE FATA.SA AI GRIJA DE TINE SI DE COPIL..SI LASA APARAREA ACESTUI REGIM MAFIOT DEOPARTE.
    ANDREEA ,TEORETICIENI AVEM CU DUIUMUL CARE AU STUDIAT ORIUNDE ..VEZI CAZUL FUNERIU Si altii, DE PRACTICIENI ,DE CEI CARE AU O VIZIUNE DE POLITICI ECONOMICE CARE SA FIE IZVORATE DIN DOCTRINELE ECONOMICE ALE MARILOR ECONOMISTI ROMANI DUCEM LIPSA..TRIST …..MAI ALES CAND VEZI CA ELENA UDREA A DAT SAMPANIE CELOR CARE AU VOTAT IMPOTRIVA MOTIUNII…IN REST TOATE CELE BUNE !,cu stima Octav!

  19. consiliera says:

    Draga Andreea,
    mi-ai placut din prima clipa, de aceea iti vand un pont, care sper sa te propulseze in mentalul colectiv si sa faca in asa fel incat sa se ridice blestemele atator batrani pe care ii nenorociti cu zile: parteneriate cu bancile din Romania sa accepte automat reesalonarea ratelor astfel incat poporul sa le poata plati la timp si sa nu manance doar paine si aer, eventual verde de paris sau borax. Ceea ce nu luati in calcul este ca guvernarea asta este pentru oameni, iar acum oamenii, nu doar mediul de afaceri din Romania, are nevoie de voi. Daca luati omului 25%, ajutati-l sa isi poata plati datoria, e atat de simplu. Si datoria lui sa fie mai mica astfel incat sa aiba si ce pune pe masa. E vorba de psihologia maselor, daca usor usor ei constata ca au totusi ce manca, se vor linisti. Daca nu, presimt miscari si revolte in strada. A, plus ca urmeaza multe, dar multe inmormantari in Romania. Inteleg ca asta este situatia, ca tara e vai de mama ei, masurile astea sunt inerente. Totusi, hai sa vedem si la poporul asta care contribuie din greu, de fapt el e cel care l-a ales si pe sefu’ dictator (si sa nu spui ca nu e) si pe marea masa de parlamentari. Poporul trebuie bagat in seama macar putin, cu lingurita ajutat: va luam 25%, dar nu veti simti la buzunar pentru ca va scad ratele, deci nu muriti de foame.
    Draga mea, esti desteapta, esti frumoasa, fa un gest… e foarte simplu!
    a, si dupa ce ajungi ministra, cheama-ma consiliera :) )
    bafta si nastere usoara!

  20. Gavrilescu says:

    Felicitari D-na VASS, reusiti foarte bine sa manipualti cifrele, de aceea sunteti si o profesoara foarte buna. De ce impartiti doar cheltuielile sociale la veniturile bugetare si nu (cheltuieli sociale + salariile bugetarilor)/venituri bugetare, pentru ca ambele categorii de cheltuieli se reduc? Cred ca sunt alte domenii din care se mai putea taia cate ceva.
    1. DE CE MAI SUNT INCA SALARII MAI MARI DECAT SECRETARUL DE STAT IN COMPANII DE STAT CU PIERDERI? PENTRU A JUSTIFICA EFORTUL PERSONAL IN REALEGEREA …. AVETI UN ARGUMENT SOLID? SAU NU IMI VETI RASPUNDE?
    2. DE CE SPITALELE MARI DIN BUCURESTI NU MAI FAC NICIO OPERATIE MAJORA DIN LIPSA FONDURILOR. N-ati spus ca nu reduceti achizitiile pentru ca astfel ar fi mai putini bani pentru spitale?
    3. DE CE CHELTUIELILE PUBLICE AU AJUNS LA NIVELUL DE 40,4% DIN PIB IN 2009, IAR STATUL NU-SI ACHITA DATORIILE FATA DE FIRME?
    4. DE CE AVETI UN GUVERN DE DILETANTI? CUM PUTETI ACORDA SALARIUL 13 CU 3 SAPTAMANI INAINTE DE A STABILI REDUCEREA SALARIILOR BUGETARILOR CU 25%?
    5. DE CE DEFICITUL BUGETAR PENTRU 2010 A CRESCUT DE LA 5,9% IN IANUARIE LA 9,5% DIN PIB (APRILIE)? DE VINA ESTE GUVERNUL VACAROIU SAU CHIAR GUVERNUL EMIL BO(BU)C.
    6. DE CE GUVERNUL NU A ALOCAT RESURSE PENTRU COFINANTAREA IMPRUMUTULUI DE 1 MILIARD DE EURO DE LA BEI, PENTRU INFRASTRUCTURA? IN SCHIMB, SUMA RESPECTIVA A FOST ALOCATA PENTRU UN PROIECT “FARA NICIUN EFECT DE ANTRENARE”, CEL CU CASE PENTRU “SPECIALISTII SARACITI” DIN MEDIUL RURAL… HANRY HAZLITT S-AR INTOARCE IN MORMANT DACA AR STI CUM II APLICATI PRINCIPIILE SALE. MAI PUBLICATI SI PE ECOL.RO, PACAT…
    7. DE CE RISIPESC ATATIA BANI IN INFRASTRUCTURA? STITI CAT ESTE “MULTIPLICATORUL” INVESTITIILOR PUBLICE IN INFRASTRUCTURA, PE CARE L-AU CALCULAT COLEGI DE-AI D-VOASTRA… 0,3!!! Adica un leu cheltuit de catre guvern genereaza un PIB suplimentar de 0,3 lei.
    HANRY HAZLITT S-AR INTOARCE IN MORMANT DACA AR STI CUM II APLICATI PRINCIPIILE SALE. MAI PUBLICATI SI PE ECOL.RO, PACAT…

    SI PENTRU TOT NE-ATI OFERIT CIFRE, ASATA O SA FAC SI EU…

    1. România are cea mai mică pondere din Uniunea Europeană (după Marea Britanie) a salariilor bugetarilor şi a cheltuielilor sociale în totalul cheltuielilor bugetare !!! SURSA EUROSTAT, PENTRU ANUL 2009. DECI CELE 2 TREIMI INVOCATE DE PRESEDINTE NU SUNT CHIAR ATAT DE MARI!!!!

    (CHELTUIELI SOCIALE + SAL. BUGETARI)/Ch bug (CHELTUIELI SOCIALE + SAL. BUGETARI)/v.BUG
    EU (27 countrie 79% 91%
    Belgium 90% 102%
    Bulgaria 71% 78%
    Czech Republic 77% 89%
    Denmark 73% 76%
    Germany 93% 100%
    Estonia 72% 75%
    Ireland 71% 100%
    Greece 69% 94%
    Spain 75% 99%
    France 85% 99%
    Italy 73% 82%
    Cyprus 72% 83%
    Latvia 68% 85%
    Lithuania 77% 97%
    Luxembourg 87% 88%
    Hungary 71% 78%
    Malta 71% 77%
    Netherlands 87% 97%
    Austria 84% 90%
    Poland 71% 84%
    Portugal 85% 104%
    Romania 64% 81%
    Slovenia 72% 81%
    Slovakia 82% 99%
    Finland 74% 77%
    Sweden 74% 76%
    United Kingdom 59% 75%

    2. Ponderea investiţiilor publice în cheltuielile totale ale statului este de peste 2 ori mai mare în România decât media europeană
    In 2009, România a cheltuit cel mai mult (ca pondere în PIB) din întreaga UE pentru investiţii publice. Unde sunt rezultatele? 42 de km de autostradă şi lucrările blocate/neîncepute la alte autostrăzi?!

    EU (27 countries) 6%
    Belgium 3%
    Bulgaria 12%
    Czech Republic 12%
    Denmark 4%
    Germany 4%
    Estonia 11%
    Ireland 9%
    Greece 6%
    Spain 10%
    France 6%
    Italy 5%
    Cyprus 9%
    Latvia 9%
    Lithuania 9%
    Luxembourg 8%
    Hungary 5%
    Malta 5%
    Netherlands 8%
    Austria 2%
    Poland 12%
    Portugal 5%
    Romania 13%
    Slovenia 10%
    Slovakia 6%
    Finland 5%
    Sweden 6%
    United Kingdom 5%

    3. De asemenea, ponderea achiziţiilor publice în cheltuielile totale ale statului este mai mare în România decât în UE
    EU (27 countries) 14%
    Belgium 7%
    Bulgaria 16%
    Czech Republic 14%
    Denmark 17%
    Germany 10%
    Estonia 17%
    Ireland 12%
    Greece 12%
    Spain 13%
    France 10%
    Italy 12%
    Cyprus 12%
    Latvia 17%
    Lithuania 13%
    Luxembourg 8%
    Hungary 15%
    Malta 14%
    Netherlands 16%
    Austria 9%
    Poland 13%
    Portugal 9%
    Romania 16%
    Slovenia 13%
    Slovakia 13%
    Finland 20%
    Sweden 18%
    United Kingdom 26%

  21. gavrus tiberiu says:

    Eu sunt suparat.
    Credeam (speram) ca va deveni regula ca unitatile de stat sa posteze lunar veniturile angajatilor.
    In ministere s-au platit salariile pe luna mai dar pe site-uri nu apare nimic.
    Nu ca m-ar interesa pe mine aceste venituri dar asta ar fi singura metoda sa se corecteze treptat multele si marile incorectitudini in privinta veniturilor din institutii.
    Speram chiar ca se va impune ca absolut toate unitatile de stat sa faca asta (inclusiv cele cu conducatori alesi).
    Si ,mai ales, speram ca se va da comanda ca institutiile sa posteze regulat (chiar zilnic ) toate cheltuielile cu achizitiile de materiale,servicii si investitii.
    Trebuie sa intensificam presiunile in acesta directie.Eu Va voi presa zilnic cu asta (suna ca dracu expresia asta-imi e si rusine cat de nelalocul ei suna).

  22. vic says:

    andreea, am sa dau cateva exemple legate de tari europene: cehia: 1mil de expati: 700k recunoscuti in acte, 300k nerecunoscuti. de mentionat ca acestia contribuie semnificativ la pib-ul cehiei. . slovacia aprox 450k expati inca 100k neoficial. polonia: 3 mil expati, lista poate continua.

    legat de industria ITC, no .1 ? nici o sansa. (garantez acest lucru, in cazul in care se doresc detalii, pot reveni cu ele. din afara domeniului este la vie en rose)

    am un respect deosebit fata de cei care conduc destinele Romaniei, dar cred ca trebuie toti indiferent de orientarea politica sa puna interesul national inaintea oricarui alt interes.
    In mod exceptional am incercat sa urmaresc tot balciul de azi si am ajuns la o concluzie: toti sunt niste circari penibili. se cearta si contesta paternitatea salturilor acrobatice care le fac , pe ordinea in care intra in scena, pe numarul de reflectoare si pe numarul de spectatori care sa-i aplaude.

    este vorba in primul rand de cultura. cultura vine din carti, scoli, universitati, teatre , de la opera, atheneu, trebuie lucrat in aceasta directie si au sa fie rezultate.

    oare sa fi avut dreptate presedintele Romaniei and a spus ca 99% din romani asculta si le plac( nu place) manelele?

    eu sunt din acei 1% care nu intra in numaratoarea prezidentiala

  23. Ana Armanca Ardeleanu says:

    Pt.Ovidiu.Keynes spunea: “Să nu vă atingeţi niciodată de veniturile nete ale oamenilor (ca să nu vi-i puneţi în cap). Procedaţi, aşadar, cu inteligenţă, diluaţi-le veniturile nete prin procedeul inflaţionist. Adică, luaţi-le banii din buzunar cu o “mână invizibilă”, inflaţionistă. Când vor înţelege că li s-au uşurat buzunarele (cu îndemânarea scamatorului ce-ţi ia ceasul de la mână) va să fie prea târziu ca să mai protesteze. ”
    De ce nu l-or fi ascultatat guvernanţii pe Keynes şi s-au apucat să folosească primitiva “bâtă” a diminuării salariilor?
    Adică au ales stabilitate monetară cu instabilitate socială şi/sau politică. Şi n-au ales instabilitate monetară cu stabilitate socială şi/sau politică.
    Se pare că într-adevăr, dlui Boc nu-i pasă prea mult de funcţia de premier, ci de stabilitatea monetară…

    • Andreea Paul says:

      Mos Ion Roata,

      Din pricina vocabularului nu va pot accepta comentariul. Acuza este falsa. Va recomand sa cititi cartile pe care le-am scris deja, despre care in mod evident nu ati auzit – desi sunt mentionate pe acest site -. Nu e nevoie sa le asteptati pe cele pe care le voi scrie de aici inainte.

  24. Ana Armanca Ardeleanu says:

    Am citit Raportul Curţii de Conturi, 2008 şi m-am îngrozit câtă furăciune a fost în guvernarea d.lui Tăriceanu. Un lucru nu înţeleg: de ce actualul guvern nu ia nici o măsură împotriva acestor delapidatori? Pentru că aşa, lăsând lucrurile par şi ei că le aprobă tacit.

  25. Traian says:

    Eurodeputatul PDL Traian Ungureanu scrie pe blogul său că Executivul Boc este “primul caz de luciditate şi răspundere executivă în momente de răscruce, din 1947 încoace” şi că demisia premierului, sub presiunea celor de la PSD şi PNL, ar fi “un contract automat cu nenorocirea”.

    “Primul Ministru Boc a avut curajul să pună capăt simulacrelor şi să intre în realitate. Refuzînd frontal cea mai periculoasă iluzie naţională, Guvernul Boc e primul caz de luciditate şi răspundere executivă în momente de răscruce, din 1947 încoace. Spectacolul pe care îl oferă adversarul e îngrijorător: tradiţia eschivei şi demagogiei continuă. Numai că, de data asta, nu mai urmează încă o prelungire şi încă o păsuire. Oferta vieţii asistate şi a ruinei egal distribuite rămîne pe masă. Dacă, însă, propunerea PSD şi PNL devine program de acţiune, urmează momentul zero. Demisia lui Boc? Sub presiunea magicienilor sociali de la PSD şi PNL? Ar fi un contract automat cu nenorocirea”, notează Ungureanu.

    El susţine că măsurile luate de Guvernul Boc sunt aceleaşi pe care toate statele europene le-au îmbrăţişat. “Detaliile planului de acţiune ale guvernului PD-L-UDMR pot fi dezbătute. Direcţia, nu. Orice altă rută e egală cu prăbuşirea. Deciziile anunţate de Primul Ministru Boc sînt deciziile anunţate peste tot, în Estul şi în Vestul Europei. Conjuraţia masacrului bugetar e, pur şi simplu, o necesitate respectată în toată Europa. Şi în România lui Băsescu şi Boc, şi în Anglia lui Cameron, şi în Spania lui Zapaterro. Numai în România lui Ponta şi Antonescu nu”, scrie Traian Ungureanu.

    Eurodeputatul mai spune că PSD şi PNL nu au produs un pachet de soluţii viabile, ci doar “tac şi huiduie”. ” Ce propun PSD şi PNL? Care ar fi măsurile miraculoase şi mult mai puţin dureroase, în măsură să oprească, totuşi, căderea? Interesant, Ponta şi Antonescu tac. Ba mai mult, într-o performanţă complet schizoidă, tac în timp ce huiduie. Dacă PSD şi PNL ar fi produs un scenariu economic alternativ, în locul unei moţiuni de cenzură sprijinită în text de invective şi în stradă de armata subordonaţilor sindicali, România ar fi fost, măcar, locul unei dezbateri urgente, într-un moment de impas istoric”, critică democrat-liberalul, adăugând că “inconştienţa în momente tragice e unul din jocurile favorite ale românului în poziţie oficială”.

    “Evident, PSD şi PNL vor declara apăsat că au remediul, că sînt singurele în stare să întoarcă banii la bugetul statului dar toate astea fără cea mai măruntă precizare. Planul e acolo dar va fi dezvăluit abia în primele zile de guvernare. Aşa e, cu precizarea că planul seret nu are nevoie de protecţie. E mult prea bine cunoscut. Remediul favorit al foştilor liberali transformaţi în spărgători de buget e cunoscut din perioaoda 2007-2008: cazinoul financiar Vosganian, cu premii masive pentru alegătorii ţintă şi potop pentru neafiliaţi. Remediul socialismului de haită al PSD e, iar, cunoscut: prişniţe retorice pentru săraci, discursuri refuzate de Obama din motive gramaticale, plus catastrofa de rigoare, pusă în seama dreptei sau a complotului capitalist internaţional”, adaugă Traian Ungureanu.

    Traian Ungureanu mai arată că statul nu este obligat să asigure un anumit nivel de salarii şi pensii, deoarece nu este o “casă de depuneri” a contribuţiilor respective. “Ce a făcut Primul Ministru Emil Boc? Singurul lucru, încă, posibil: a redus cheltuielile bugeare. De ce? Pentru că statul român e în faliment. Majoritatea salariaţilor şi pensionarilor plătiţi din bugetul de stat sînt în situaţia depunătorilor care îşi văd economiile distruse de un faliemnt bancar. Numai că statul nu e pur şi simplu o casă de depuneri ci rezultatul combinat al polticii economice oficiale şi al deprinderilor sociale neoficiale ale populaţiei”, avertizează Ungureanu.

    Mai mult, el susţine că rolul statului nu este în principal să se ocupe de “vieţile şi destinele personale”. “Problema mentală a României e mai gravă decît actualul derapaj economic: După 20 de ani dăruiţi şi pierduţi pentru schimbare, suntem în acelaşi punct de dependenţă inertă. Societatea sau o parte mult prea mare a societăţii e, în continuare, convinsă că bugetul şi asistenţa de stat sînt un drept. Că vieţile şi destinele personale sînt portofoliul cel mai de seamă al statului. Bugetarismul care a dat clasa profitorilor miliardari şi a anesteziat o masă enormă de oameni e un obstacol colosal. Aproape de netrecut”, adaugă Traian Ungureanu.

    Eurodeputatul mai este de părere că “falimentul statului financiar român nu e opera Guvernului Boc”, ci este rezultatul unei politici economice “moale sau scabros-electorală”, iar media îşi are la rându-i partea ei de vină. “Opoziţia răsculată huduie şi blestemă în direcţie greşită. Asta nu li se poate imputa pensionarilor care îşi scuipă obida cu furie, dar e de neiertat în cazul politicienilor şi al ziariştilor . Politicienii PSD-PNL şi gazetarii asociaţi ştiu sau ar trebui să ştie cum şi de ce am ajuns în faliment. Ar trebui să ştie, pentru că sînt parte directă a problemei. Falimentul finanţelor de stat n-a venit ca un trăsnet nesolicitat ci a fost clădit, pas cu pas, vreme de 20 de ani, de o politică economică moale sau scabros-electorală. Mediile de informare au partea lor în catastrofă, pentru că ele şi nu altcineva au ascuns şi negat sistematic logica strînsă care lucrează neiertător împotriva economiilor falsificate. Comportamentul media nu e o surpriză. Trusturile de presă sînt ele însele fructul averilor create din deturnarea şi din exploatarea resurselor de stat. În fond, figurile marilor şefi de trusturi fac parte din plutonul select care a parcat economia României într-un loc dosnic şi şi-a făcut plinul pe săturate”, afirmă Ungureanu.

  26. DONISROI says:

    Într-o dimineaţă, stăpânitorul unei cetăţi fu trezit de nişte strigăte care se auzeau din piaţă: „Hai la mere! Mere dulci cum n-aţi mai gustat!”. Ridicându-se indispus din pat şi privind pe fereastră, văzu un târgoveţ ce vindea, într-adevăr, mere, înconjurat de o mulţime de muşterii. „Trebuie să fie tare bune merele alea”, îşi spuse mai-marele cetăţii şi, făcându-i-se poftă, îl chemă pe primul său sfetnic şi îi porunci: „Ia cinci galbeni şi mergi în piaţă să cumperi mere de la târgoveţul acela”. Primul sfetnic îl chemă pe paharnic şi îi spuse: „Uite patru galbeni, du-te şi cumpără mere”. Paharnicul se adresă, la rândul său, stolnicului: „Poftim trei galbeni, de care să cumperi mere de la târgoveţul acela”. Stolnicul îl chemă pe primul străjer îi dădu doi galbeni şi îl trimise în piaţă. Acesta dădu un galben unui străjer din subordine, iar acela se duse la târgoveţ şi îi luă la rost: „Hei, ce tot strigi aşa? Ai tulburat somnul mai-marelui cetăţii, iar drept pedeapsă mi-a poruncit să-ţi confisc căruţa asta cu mere”.
    Zis şi făcut. Întors la şeful său, străjerul se lăudă: „Am făcut un târg nemaipomenit. Cu un galben am cumpărat o jumătate din căruţa cu mere a tărgoveţului”. Primul străjer merse la stolnic: „M-am târguit şi, cu cei doi galbeni pe care mi i-ai dat am reuşit să cumpăr un sac cu mere!”. Stolnicul – repede la paharnic: „Cu trei galbeni am luat o tolbă întreagă cu mere”. Paharnicul dosi jumătate din cantitate şi apoi merse la primul sfetnic: „Iată, cei patru galbeni
    mi-au ajuns doar pentru o jumătate de tolbă cu mere”. Iar primul sfetnic se înfăţişă dinaintea stăpînitorului cetăţii şi glăsui: „Măria ta, iată, am îndeplinit porunca. Numai că de acei cinci galbeni n-am reuşit să târguiesc decât cinci mere”.
    Mai-marele cetăţii muşcă dintr-un măr şi cugetă: „Hmmm… Cinci mere pentru cinci galbeni… scump, foarte scump! Şi, cu toate astea, târgoveţul acela avea o mulţime de cumpărători. Înseamnă că lumea o duce bine, are bani. Ia să măresc eu birurile.Cred ca in aceasta situatie se gaseste D-l BOC pe care personal il cred de buna credinta…si un roman adevarat.

  27. @ Stimata doamna dr. ec. ANDREEA PAUL VASS

    Nici nu are importanta votul de la motiunea de cenzura. Sa zicem ca se mai adaudau opt voturi si cadea Guvernul. Tot PDL forma urmatorul guvern, partid care a castigat alegerile parlamentare si prezidentiale.
    Cum as sfatui eu PDL sa actioneze in continuare ? Iata sfaturile mele:
    1. Sa dovedesca inteligenta politica si sa se comporte ca un partid pasnic si dechis spre dialog, valorificand astfel micutul scor de la motiune.
    2. PDL a promis reforma statului! Sa o faca ! In primul rand functiunile “ministerului” trebuie despartite astfel incat Ministerului sa-i ramana doar functia de politici publice, functia de administrare sa fie repartizata unor structuri independente, monitorizate de Ministerul Finantelor si controlate de Curtea de Conturi a Romaniei, iar functia de finantare sa fie repartizata unor agentii independente, sub supravegherea institutiilor mentionate mai sus. Trebuie sa scoatem administrarea si finantarea din pixul ministrului! Ati vazut-o pe UDREA cum amentinta (santaja) de la tribuna Parlamentului cu un gest reflex cu degetul, spunand mai mult decat vorbele domniei sale. Ca o paranteza, Dvs. credeti ca o vom ierta vreo data ? Va raspunde in baza legii !
    3. Eu v-am relatat personal despre incompetenta unor ministri. Ati constatat ca am avut dreptate ?

  28. DONISROI says:

    D-na Andreea,
    Ptr. a rezolva anumite probleme va sugerez urmatoarele:
    1.Masura 312 -Sprijin ptr. crearea si dezvoltarea de microintreprinderi.Axa prioritara 3 din cadrulPNDR-Inbunatatirea calitatii vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale, sa se asigure finantare nerambursabila pana la limita de 200.000 euro ,100% ptr beneficiari chiar daca sant microintreprinderi in faza de start-upp;
    2. Sa se prelungeasca perioada de depunere a proiectelor;
    3. O mare parte din salariatii de la stat vor “migra ” in privat ( din cauza salariilor);
    4. Aceasi decizie si ptr. masura de dezv. a microintreprinderilor din mediul urban;
    5.Pun chezas ca toti care au peste 50 de ani vor dorii sa-si faca propria afacere;( cu grad de reusita de peste 50%);
    6. La fel vor fii interesati si cei tineri( Copii mei 2 fete si doi gineri care au in jur de 30-32 de ani)castiga in momentul de fata fiecare peste 1000 euro dar isi doresc sa-si faca afacerea lor la tara deoarece acolo ei cred ca este un mare potential si mai mult ,le place la nebunie la tara desi au locuinta in Bucuresti.
    Prin aceasta masura vor fii atrasi sute de milioane de euro care vor produce valoare adugata in economie;
    7.Multe femei sant plecate din Romania sa ingrijeasca de italieni,francezi,nemti,spanioli etc.De ce sa nu aducem aici in Romania pe italieni,nemti,francezi prin crearea de camine de batrani performante,viabile si luxoase.Cred ca Romania si-a creat un brand prin minunatele femei care i-au ingrijit pe straini.Am aducr si romancutele noastre acasa si am rezolva si multe alte probleme sociale. Si exemplele ar putea continua.Am inteles ca Romania a disponibilizat 12,8% din salaraiati echivalentul tuturor tarilor din Europa Centrala si de Est.
    Sa auzim de bine

  29. cofnibuc says:

    @Ana Armanca Ardeleanu

    Va asigur ca “decidentii” nici n-au auzit de Keynes, asa ca, logic, n-aveau cum sa-l citeasca!

  30. cofnibuc says:

    @Andreea,

    citat: 11. ITC am fi putut deveni no 1 in lume. inca mai putem

    Asta e conform zicerii romanesti: “desi nu stiu despre ce-i vorba, parerea mea este ca…”. Crezi ca niste derbedei care fura pe la licitatii electornice sunt ceva genii? Asa zice şi ţiganul cand ăla mic fură, că-i deştept, nu că-i hoţ. Hmmm, ia sa vedem, pai nr.1 în lume ar insemna sa faci o companie ca Google sau Microsoft, nu? Sau sa fi Torvald Linus, dar pacat ca-i finlandez :) Ma rog, dar daca expertiza ti-a dat-o un asistent universitar ceva mai batraior, pe la vreo 55 de ani, care vrea tva de 25%, cota unica de 4%, si confunda astronomia cu informatica, atunci merge si asa :(

  31. Resursele naturale says:

    5 lucruri foarte ieftine în România şi cine trăieşte bine de pe urma lor

    de Lucian Davidescu

    Cum funcţionează zeciuiala în România: din trei miliarde de euro cuvenţi, statul primeşte doar 300 de milioane. În fiecare an.

    1. Petrolul. Până în 2014, Petrom plăteşte o redevenţă de aproximativ 6% din valoarea petrolului extras, adică nu mai mult de 100 de milioane de euro pe an. Dacă ar negocia redevenţa pe piaţă, s-ar putea aştepta la de cinci ori mai mulţi bani. Contractul de privatizare este păgubos, suspect de păgubos, iar statului îi este aproape imposibil – juridic şi etic – să iasă. Schimbarea legii ar echivala cu un abuz al poziţiei de forţă, iar un impozit suplimentar ar pune România pe harta locurilor de ocolit. Înseamnă asta că nu sunt soluţii? Nici vorbă! Există soluţii comerciale.
    Deocamdată, statul este sclavul Petrom, dar în curând va fi invers. Şefii de la Petrom au coşmaruri în fiecare noapte când se gândesc la „hold-up problem” şi se liniştesc în fiecare dimineaă în care statul nu le spune nimic. Chiar dacă au un contract care le asigură liniştea deocamdată, din 2014 statul – singurul furnizor de materie primă – are putere nelimitată de negociere. Asta înseamnă inclusiv puterea de-a cesiona oricui altcuiva.
    Statul poate să îşi folosească încă de acum puterea de negociere din viitor. Să propună Petrom o redevenţă de 30% acum, iar – în caz că refuză – o redevenţă de 60% din 2014. Este o cifră nerezonabilă pentru ambele părţi, dar un scenariu clasic de teoria jocurilorNumai că statul are de unde porni negocierea în jos, cu alt cumpărător, în timp ce Petrom şi-ar pierde şi sursa de materie primă şi investiţiile făcute acolo. E vreo problemă? Păi câtă vreme e corect contractual, unde-ar fi problema? Şi statul pierde aproape cinci miliarde de euro în cei zece ani, tot corect contractual.
    2.Gazele. 12 miliarde de tone pe an, care în mod normal ar valora 3,5-4 miliarde de dolari. Jumătate sunt extrase de Romgaz, jumătate de Petrom. Iar statul încă impune vânzarea lor la jumătate din preţ. Romgaz pierde, astfel, 800 de milioane de euro pe an.
    Cine le cumpără? Când e consumul mic, toată lumea. Când e consumul mare, fie se face un coş, fie cine apucă. De fiecare dată a apucat Ioan Niculae, după ce a ameninţat că fără gaz ieftin combinatele lui chimice dau faliment. A fost salvat de fiecare dată, iar anul ăsta – după criză – a reuşit chiar să urce pe podiumul miliardarilor Români, după Patriciu şi înainte de Ţiriac.
    3.Curentul. Mai exact, aşa-numitul „curent ieftin”, produs de Hidroelectrica. Băieţii folosesc faimoasa contabilitate de cizmărie: dacă am moştenit cizmăria de la tata, se cheamă că nu m-a costat nimic. Adică nu includ în bilanţ valoarea mare a investiţiei iniţiale şi nici profitul enorm pe care ea ar fi trebuit să-l aducă după amortizare, pe termen nelimitat. Cât se pierde? Între 500 şi 600 de milioane de euro pe an, în funcţie de cât plouă.
    4.Pădurile. Romsilva joacă aceeaşi piesă de prost-gust, a celor câteva milioane de euro profit pe care-l varsă statului în silă. Anul trecut au fost 20. La 4 milioane de hectare, cât administrează, şi la un randament forestier conservator, ar trebui să verse la stat cel puţin un miliard de euro pe an.
    5. Resursele minerale. Nisipul costă 36 de bani pe metrul cub. Apa minerală costă 1,5 bani pe litru. Marmura costă 3 euro pe tonă. Anual, statul încasează de aici 20 de milioane de euro, şi pierde cel puţin 100 de milioane.

  32. Ana Armanca Ardeleanu says:

    Pt. Resursele naturale. Eu ştiu aşa: PETROM dă statului român CEA MAI MICA REDEVENŢĂ DIN LUME PENTRU PETROLUL PE CARE-L EXTRAGE, ADICĂ 13%
    LIBIA PRIMEŞTE 80%. Deci se poate mai mult.

  33. CALIMAN EUGEN says:

    Cei care se inscriu la un dialog economic trebuie sa accepte ca interlocutorul nostru nu este om politic,nu are putere de decizie si este luat in seama ca orice consultant economic,doar cind totul se va prabusi,de o clasa politica straina de economie.De aceea dialogul ar trebui sa ramina profund urban,incit odata cu nevoia de dialog si schimb de idei,viziuni,solutii economice sa raminem cu senzatia ca traim intr-un climat elevat,nepolitic,unde argumentul este sigura “palma sau injuratura”,trimisa interlocutorului.
    D-na Andreea va fi ascultata doar cind masurile luate se vor dovedi insuficiente,avind nevoie sa culeaga de la cei capabili sa ofere,idei si viziuni pentru a salva ce mai poate fi salvat in decembrie,cind totul se va dezintegra,eventual odata cu Guvernul.Pina atunci,atit PDL,cit si PNL ori PSD vor merge pina la capat,primul cu bune intentii si fara masuri economice “active”,generatoare de noi intreprinderi si locuri de munca,iar PND si PSD cu populismul si aceeasi lipsa de viziune si programe de iesire din criza.
    Cu o zi inainte de alegeri,am pronosticat pe portalul STANDARD.RO ,la articolul d-nei Birchall, “Va cadea sau nu guvernul Boc?”,ca guvernul Boc nu va cadea.Din pacate Guvernul Boc nici n-a cazut,spre a face oportuna cererea de solutii si programe economice de la consultanti si economisti,dupa previzibilul esec al urmatorului guvern PDL si apoi a celor PSD si PNL.
    Raminerea la guvernare a guvernului Boc va perpetua starea de dezastru economic,care va “exploda” in decembria,sub presiunea iernii si saraciei.
    Fara un program economic adecvat,PDL a devenit partidul care “conserva” starea de criza economica in Romania,capacitatea sa de a pastra puterea insemnind si stabilitate crescuta a crizei,fiind in contradictie cu nevoia de schimbare a clasei politice ca mentalitate politica si stiintifica,astfel incit sa aduca in prima linie a luptei cu Criza economisti de marca sau programele oferite de oricine se dovedeste capabil sa le produca.Chiar daca provine dinafara mediului universitar sau academic!
    Disparitia a 6-7 milioane de locuri de munca dupa 89 a condus la scaderea salariilor si pensiilor-cu posibilitatea cresterii termenului si a procentului de diminuare-fiind cel mai catastrofic scenariu la care se putea astepta cineva,fata de care se poate merge si mai “in jos”.Iar PDL astepta ca de la “sine” sa-si revina economia,sa apara intreprindri noi si noi locuri de munca! Asa ceva este de neimaginat intr-o lume normala politic !

  34. Ana Armanca Ardeleanu says:

    De ce este lăsat “să moară” Institutul Cantacuzino? Are specialişti, cea mai mare colecţie de tulpini bacteriene din Europa, de vaccinuri vom avea întotdeauna nevoie, gândiţi-vă la câte vaccinuri face un copil până la 7 ani. S-a ajuns la situaţia că acest institut nu mai are voie să facă decât vaccin gripal sezonier. De ce lăsăm “să moară” o afacere sigură şi vom ajunge să importăm pe bani grei aceste vaccinuri?

  35. Gamer says:

    @Andreea
    multumesc pt continuarea listei :)
    constientizarea problemelor este primul pas din lunga cale a solutionarii. gandidu-ma insa la starea drumurilor din rss tzigania ma tem ca onor-guvernu’ sa nu se-mpiedice ori sa cada in vreo groapa.

    @Ana Armanca Ardeleanu & Cofnibuc
    teoriile domnului invocat de voi nu mai sunt valabile cam de prin anii ’8o. de altfel au devenit caduce multe dintre teoriile care s-au validat in practica. va dau un singur exemplu: consolidarea bugetului de stat este definita in actualele manuale de economie ca fiind operatiunea prin care sumele scadente in perioada imediat urmatoare se “consolideaza” prin trasnformarea lor in imprumuturi pe termen mai lung si cu dobanzi mai avantajoase. altfel spus este ceea ce au facut pana acum guvernele de pretutindeni. nici nu trebuie sa detii o licenta in economie pt ca intelegi ca cel putin teoria asta va trebui schimbata.

    @Ana Armanca Ardeleanu
    te-ai ingrozi si mai tare daca ai afla cum in guvernarea motociclistului principala forma de atribuire a contractelor era incredintarea directa. nici nu mai conta ca se achizitionau vaccinuri inutile, de exemplu. de aproximativ 25 mil euro intr-un singur contract. saraca ridzi.

    @all
    am propus anularea actualului sistem fiscal si reasezarea lui pe baze principiale si de bun simt. cum ar fi principiul veniturilor mai mari pt prs care muncesc.
    iar pt cei care inca mai cred in utopiile comuiste cu sprijin pt toate categoriile gasiti aici o ilustrare
    http://vioreanuv.wordpress.com/2010/06/16/pentru-cei-care-mai-cred-in-socialism/

  36. Gamer says:

    @Caliman Eugen
    actualul mediu universitar sau academic este inert si tributar vechilor concepte. astfel ca nu poate fi o sursa de idei progresiste. cel mai bun exemplu de neadaptare plus atingerea pragului cel mai inalt de incompetenta* este fosta ocupanta a fotoliului ministerial de la educatie. recidivista chiar.
    in rest, ai subliniat chestiuni de bun simt.

    *citeste impostura

  37. Tudor says:

    tot spui că salariile bugetarilor sunt mai mari decât în privat .
    care salarii din privat ?
    ale femeilor de servici sau ale pazniclilor ? sau ale sculerilor matriţeri ?
    eu sunt consilier juridic bugetar, iar omologii mei din privat câştigă de vreo 4 ori mai mult ca mine !!!!
    aş putea continua cu exemplele, dar mă întreb cum poţi fi atât de ruptă de realitate ?
    voi, cei-cu-lovele-multe, pur şi simplu nu aveţi legătură cu viaţa reală …

  38. menumorut says:

    Cand ce se vede de afara..este altfel decat ceea ce se vede din “interior”..inseamna ca cineva minte.
    Nici nu vreau sa te intreb cine…caci sunt sigur de raspunsul tau….din interior…! Din exterior insa se vede altfel….!
    Nu stii sa faci diferenta dintre consilier si purtator de cuvant.
    Purtatorii de cuvant sunt platiti sa minta….!
    Nu cred ca tu minti gratis…!
    Nu cred …ca nu minti…! Nici tu nu poti crede ceea ce spui…!
    Dar si actoria este o meserie….cinstita nu-i asa…!
    Ar fi singura ta justificare….!

  39. Adrian says:

    “Pentru ca România este una dintre puţinele tari europene şi din lume unde salariile bugetarilor sunt mult mai mari decât salariile din mediul privat. În 2009, salariul mediu brut în sistemul de stat era de peste 2300 lei, iar în sistemul privat era de sub 1500 lei”.
    Cu tot respectul, dar nu accept acest mod de a compara mere cu pere, doar in scopul de a justifica o taiere ilogica, de-a valma, a tuturor salariilor bugetarilor, cu acelasi procent. Dvs. comparati mediile veniturilor salariale albe din sistemul bugetar, dar puternic influentate de veniturile “nesimtite” ale clientelei politice angajate la stat, cu mediile salariilor declarate de firmele private pentru fiscalizare si care nu bat nici pe departe cu veniturile salariale reale, nefiscalizate din mediul privat. Cat despre media veniturilor salariale la bugetari, mi-am adus aminte de un banc, oarecum deocheat dar potrivit in situatia de fata: Stiti de cate ori face sex, in medie, o femeie pe saptamana? Raspuns: de 35 de ori. La baza calculului mediei s-au luat in considerare cele 10 contacte pe zi, confirmate statistic, timp de o saptamana ale unei prostituate de centura si 0 contacte ale unei gospodine care, desi ar fi dorit sa creasca media, nu i s-a oferit ocazia.

  40. gavrus tiberiu says:

    @Adrian
    Cu tot respectul,nu sunt de acord cu unele din ideile Dumneavoastra.
    1.Probabil ca ideea ca veniturile albe din sectorul public nu se pot compara cu veniturile declarate de firmele private ar fi corecta daca:
    -coruptia si practicile din sectorul public nu ar avea ca si consecinta si faptul ca o foarte mare parte din angajatii din sectorul public sa aiba si venituri negre ca urmare a locului de munca de la stat. Si nu numai angajatii la stat cu functii de conducere ci si angajatii obisnuiti.Medicii,infirmierele,profesorii, inspectorii, vamesii,personalul angajat la primarii,prefecturi,consilii locale si judetene,etc,etc,etc isi mai fac un salariu,doua,trei la locul de munca sau in legatura cu locul de munca.In mediul privat aceste practici nu prea au loc.Daca aduceti in discutie veniturile negre din mediul privat este corect sa observati si veniturile negre din sectorul public.
    -Faptul ca exista aceste venituri negre (atat in sectorul public cat si in sectorul privat ) se datoreaza conducatorilor si angajatilor din sectorul public care au rol de control si sanctionare a acestor practici.Si care,pentru ca nu isi fac datoria ar trebui condamnati nu platiti mult peste ceea ce fac.
    -timpul de lucru si ritmul de lucru in sectorul de stat este sub cel din sectorul privat
    2.Referitor la faptul ca Dumneavostra considerati ca media veniturilor nu ar fi o unitate de masura corecta eu cred ca si in sectorul privat exista un raport mare intre venitul minim si cel maxim (chiar un raport mai mare decat la stat)

  41. Gamer says:

    @Gavrus
    va cam inselati asupra unor chestiuni elementare.
    functionarilor publici le este interzis prin lege sa obtina orice fel de alte venituri provenite din munca cinstita, chiar necalificata. si chiar nu vad cu ce ar impieta culesul porumbului (de exemplu) asupra impartialitatii de care trebuie sa dea dovada un fp in exercitarea functiunii. insa legea respectiva a fost initiata de cdri si “desavarsita” in guvernarea de trista amintire, nascase. sigur ca sunt si exceptii ale legii. dar nu se aplica muritorilor de rand.
    pe de alta parte,
    statistica este o asa-zisa stiinta care in rss tzigania, asemeni multor altor “stiinte” a ramas inchistata in iepoca. dincolo de formulele cretine care nu releva nimic si nu relevau nici in vremea impuscatului pt ca statistica sa reflecte cat de cat realitatea, fie si aproximativ, ar mai fi nevoie si de responsabilitatea celor care fac raportari catre directiile judetene de profil. cat priveste chestiunea in cauza mult mai corecta dpdv chiar statistic (sic!) ar fi media geometrica. insa chiar si statistica asta e o agentie de rang ministerial. in care intra doar cine are cojones. proprii sau … nu conteaza ca nu stie si nici nu poate. de fapt daca ar sti si ar avea putirinta… ar contrazice ceea ce se petrece cam peste tot in rss tzigania.

  42. Adrian says:

    @ Gavrus
    Nu m-ati inteles, nu m-am referit la economia neagra, frauda, evaziune, ciubucareala, mita, parandarat, samd. Am spus doar ca nu e corect sa compari un fluturas de la bugetari care contine venituri salariale, mici sau mari, dar obligatoriu acordate in baza unor grile prevazute in acte normative sau in baza unor contracte colective si fiscalizate 100%, cu fluturasul de salariu din sectorul privat, care contine omniprezentul salariu minim pe economie, diferenta pana la salariul negociat verbal cu angajatul, fiind platita din buzunarul patronului, sub diferite forme, din bani mai mult sau mai putin negri. Cu toate ca salariile la privat sunt confidentiale, ar fi interesant de stiut, statistic, cati angajati din industria textila, confectii, incaltaminte, constructii, servicii, agricultura, morarit panificatie etc, au pe cartea de munca un salariu mai mare decat minimul pe economie. Poate gresesc sau exagerez, stiu ca generalizarile sunt daunatoare indiferent de subiect, dar am lucrat 18 ani in economia privata si cred ca stiu cum isi face socotelile un patron in asa fel incat sa plateasca statului sume cat mai mici pentru impozitele pe salarii, pe profit, etc. Apoi, in alta ordine de idei, acesti patroni care au dus la perfectiune arta de a ocoli fiscalizarea veniturilor si ani intregi au platit statului sume derizorii, desi intre timp si-au facut averi care in lumea civilizata se fac in generatii intregi, sunt extrem de nemultumiti de conditiile oferite in spitale pentru ei si familiile lor sau in scoli pentru copii lor. Nu sunt de acord, dimpotriva sunt convins ca este falsa generalizarea de tipul “medicii, infirmierele, profesorii, inspectorii, vamesii, personalul angajat la primarii, prefecturi, consilii locale si judetene, isi mai fac un salariu, doua, trei”.

  43. gavrus tiberiu says:

    @Games

    1. Nu am inteles ce vreti sa ziceti. Care sunt exact afirmatiile mele asupra carora ma insel.
    2.Nu sunt de acord cu expresia “rss tzigania”.

    @Adrian

    Fluturasul din mediul privat nu contine omniprezentul salar minim pe economie.
    Sunt de acord ca generalizarile sunt de multe ori eronate.
    In principiu ,pe aceasta tema a veniturilor la stat, eu sunt de aceeasi parere cu D-na Paul.
    Veniturile la stat sunt sensibil mai mari decat in mediul privat. Si nemeritat mai mari.
    Si daca mediul privat nu poate sau nu doreste sa ofere venituri mai mari atunci mi se pare corect ca sa scada veniturile la stat.

  44. Gamer says:

    @Gavrus
    va inselati cand puneti semnul egal intre medici sau profesori si pe de alta parte functionarii publici. este adevarat ca toti sunt platiti din bugetul de stat insa repet: un fp nu are alta sursa de venit in afara celui provenit de la functia de baza. iar daca v-ar fi manat curiozitatea aflati ca, in cazul celor cu studii superioare, salariul minim este diferit de cel din mediul privat. mai exact: un fp cu studii primeste salariul minim pe economie la intrarea in sistem. adica e mai prost platit decat un muncitor necalificat din constructii, spre exemplu. medicii si profesorii nu au interdictia de a obtine orice fel de alte venituri. legale sau nu.

    s-a ajuns ca MEDIA ARITMETICA a veniturilor de la stat sa fie mai mare decat aceeasi medie din privat tocmai pt ca la privat NU SE CUNOSC veniturile reale. adica si cele obtinute “la negru”
    situatia se datoreaza in principal faptului ca 1.ooo ron introdusa-n fondul de salarii produce mai multe cheltuieli unei firme decat aceeasi suma scoasa sub forma de dividende si impartita apoi angajatilor sub forma de “bani la negru”. mai pe intelesul dvs munca este cea mai impozitata marfa. si culmea: fiscalitatea excesiva impusa asupra muncii este pt a sustine o majoritate care freaca pisicu’, pt a ma exprima decent. iar despre cum se face statistica si cu date lucreaza si mai ales despre cat de putin reflecta realitatea acea medie artimetica ar trebui sa va mai informati. in lumea civilizata se foloseste MEDIA PONDERATA.
    daca vreti sa intelegi diferenta hai sa luam un exemplu:
    sa presupunem o soc cu 5 angajati dintre care 4 au venituri de cate 1.ooo si un sef cu 6.ooo. MEDIA ARTIMETICA a veniturilor este de (4.ooo + 6.ooo) / 5 = 2.ooo . daca spuneti oricarui dintre cei 4 ca primeste venituri medii de 2.ooo s-ar putea sa va alegeti cu injuraturi. nici nu mai pomenesc despre indemnul de a mai pune mana pe carte.

  45. Gamer says:

    cat priveste expresia rss tzigania
    n-as folosi-o daca in aceasta tara n-ar fi majoritare urmatoarele trasaturi:
    - hotia
    - lenea
    - incompetenta
    - impostura
    - grandomania
    - fudulia
    - falsitatea
    - iresponsabilitatea
    - demagogia
    - absenta celui mai elementar simt, adica cel bun.
    - etc

  46. menumorut says:

    Intrebam aici acum vreo doua trei zile daca nu cumva v-ati putea opri “temporar” din furat..(MA REFEREAM LA GUVERNANTI…NU LA Andreea Vass….desi….io stiu..ca azi nu mai sunt sigur de nimic?)
    Faptul ca a disparut “definitiv” intrebarea de pe forum…este un raspuns..nu-i asa….!???
    Iaca ca..o pun iar….!

  47. Ziar Neamt says:

    I’ve been thinking the exact same issue myself not too long ago. Glad to determine someone about the identical wavelength! Great page.

  48. Daniel says:

    Andreea,

    Cu siguranta este nevoie de masuri radicale pentru reformarea sistemului bugetar. Insa populatia le va intelege si accepta doar daca se vor lua concomitent cu alte masuri de recuperare a resurselor nationale furate in ultimii 20 de ani. Si ma refer aici la nationalizarea averilor ilicite din tara si din strainatate, acumulate de reprezentantii fostei Securitati prin transfer de active (acaparare pachete majoritare de actiuni la societati profitabile de stat sau insusirea unor active imobiliare nerevendicate de fostii proprietari) sau prin afaceri oneroase cu Statul. Culmea ironiei, Ceausescu a fost condamnat si pentru subminarea economiei nationale in conditiile in care in 1989 eram perfect solvabili. Fata de acel moment, infractorii din ultimii 20 de ani ar trebui condamnati pentru JAF national si banuiesc ca nume ca Dan Voiculescu, Viorel Catarama, Dinu Patriciu, Ioan Nicolae sau grupul Bali condus de Victor Stanculescu, va spun ceva.
    Nu putem vorbi de respectarea valorilor morale fundamentale, de normalitate, de acum inainte, daca nu pedepsim incalcarea acestora de pana acum iar daca nu se iau aceste masuri concomitent cu cele de austeritate bugetara atunci nu avem de a face decat cu o mare IPOCRIZIE.

  49. Pingback: Despre pozitivism, reforma statului și ce este ştiinţific | Critic Atac

  50. Pingback: Despre pozitivism, reforma statului și ce este ştiinţific | Critic Atac

  51. Pingback: Multiversitate

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>