PUNCTE TARI:
• Valoarea cifrei de afaceri din industrie a crescut cu 7,8% (în termeni nominali) în primele patru luni ale anului 2010 – total piaţă internă şi piaţa externă, iar valoarea comenzilor noi a crescut cu 21%.
- Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri la toate componentele, excepţie făcând doar bunurile de uz curent.
- Productia industriala a crescut cu 4,1%, iar productivitatea muncii in industrie cu 22%, in primul trimestru 2010.
• Cursul de schimb leu/euro s-a apreciat cu 2,5% in termeni nominali, in primele cinci luni ale anului 2010 (4,12 lei/euro).
• Exporturile de bunuri si servicii au crescut cu 19,5%, iar importurile cu 15%, in primul trimestru al anului 2010.
• Rata somajului a scazut la 8.07% in luna aprilie 2010 (738 mii someri) – este si un semnal al nerestructurarii aparatului bugetar!
• Castigul salarial mediu brut a crescut cu 5,3%, iar cel net cu 4,7%, in primele patru luni ale anului 2010 – puterea de cumparare nu a scazut intrucat castigul salarial real a crescut cu 0,2%.
• Pensia medie de asigurari sociale de stat a crescut cu 6,4% (735 lei), iar pensia medie a agricultorilor a crescut cu 5,1% (308 lei) in primele 4 luni ale anului 2010 fata de aceeasi perioada din 2009.
PUNCTE SLABE:
• PIB s-a contractat cu 2,6% in primul trimestru al anului 2010, mult inferior ritmului de descrestere economica inregistrat in trimestrul I din 2009, de -6,2%.
• Investitiile straine directe in trimestrul I 2010 (754 milioane euro) sunt la jumatatea nivelului inregistrat in primul trimestru din 2009.
• Comparativ cu luna anterioară, în luna aprilie 2010, valoarea cifrei de afaceri din industrie a scăzut, în termeni nominali, cu 4,0%.
• Presiunea pe fondul public de pensii creste, in timp ce numarul salariatilor, adica al contributorilor a scazut semnificativ.
- Numarul salariatilor a scazut cu peste 421 mii de persoane, adica cu 9%, in martie 2010 fata de martie 2009.
- Numarul mediu al pensionarilor de asigurari sociale de stat a crescut cu 1,4% in primele patru luni ale anului 2010 – adica cu peste 67 mii de noi pensionari; in timp ce numarul de agricultori pensionari a scazut cu 7,6%, adica cu 62 mii de pensionari.
• Preturile de consum au crescut cu 2,5% in aprilie 2010 fata de decembrie 2009 si cu 4,5% ca medie a primelor patru luni fata de aceeasi perioada din 2009.
• Consumul final al populatiei s-a contractat in primul trimestru al anului 2010 (-4,1%) mai puternic decat consumul final al administratiei publice (-3,2%).
Sursa: Ultimele date statistice disponibile la INS, CNP si BNR.
Loading ...
rusine … atunci nu ar mai trebui sa-mi ajut financiar familia, nu?
le da-ti voi de la stat si prin tot ce faceti … se pare ca voi le luati …
in fine, va rog mai unsor cu PR-ul pe scari …
ionut rapanu,
Nu inteleg mesajul dvs. si nici legatura cu postul la care l-ati adresat.
Pe 5 mai, cu o zi inaintea didcursului de la Cotroceni, cand Traian Basescu a anuntat scaderea salariilor si a pensiilor, Parlamentul Romaniei a adoptat, cu discretie, o ordonanta de urgenta data in anul 2006, de C.P.Tariceanu, scrie puterea.ro. Actul normativ prevedea scutirea datoriilor istorice in valoare de 8,3 miliarde de euro a 34 dintre marile companii si societati de stat.
Ordonanta nr. 128/2006 privind unele masuri pentru diminuarera arieratelor bugetare scuteste de obligatiile fiscale datorate si amanate, conform evidentei fiscale la data de 31 decembrie 2005, o parte din societatile nationale si societatile comerciale la care statul este actionar majoritar.
Printre companiile scutite de datorii se numara Termoelectrica Bucuresti, Nuclearelectrica, Societatea Nationala a Lignitului Oltenia Targu-Jiu, Societatea Nationala a Carbunelui Ploiesti, Compania Nationala a Huilei Petrosani (are cea mai mare datorie la buget dintre toate – 195.318.009.490.000 lei vechi), Compania Nationala a Cuprului, Aurului si Fierului Deva, Compania Nationala „Romarm”, Compania Nationala de Cai Ferate CFR Bucuresti.
Ordonanta cu pricina, a primit un nou aviz de la Comisia de industrii si servicii dupa care a fost dezbatuta si i s-a făcut raport la Comisia de buget. A fost votata in plen pe 5 mai, fara dezbatere,si adoptata cu 250 de voturi pentru, 3 împotriva si 17 abtineri.
Se poate? Oare de ce ?
Ana Armanca Ardeleanu,
Eu nu ma pot substitui Parlamentului in luarea deciziilor sau in explicarea lor. Pot doar sa ma alatur criticilor dvs. bine intemeiate. Acele 80 de legi speciale de pensionare discretionare sau alte bazaconii care au trecut prin Parlament adauga tot atatea anomalii generatoare acum de grave disfunctionalitati sociale. Raspunsul meu tine, pe fond, de faptul ca ratiunea economica absenteaza in luarea deciziilor politice de mult prea multe ori. Intrebarea trebuie insa adresata direct parlamentarilor.
as mai adauga…atata timp cat se fura din banul public, bugetul acestei tari poate sa aiba incasari de sute de mii de miliarde de euro ca banii tot nu vor ajunge pentru pensii, salarii, drumuri, sanatate, invatamant etc…Romania e pe locul 4 in lume si pe primul loc in Europa la numarul mare de taxe si impozite, si bani la buget tot nu sunt…ce dovedeste asta???? ca se fura la greu din banul public in Romania…
cand nu se va mai fura din banul public, care nu e al guvernantilor ci al poporului platitor de taxe si impozite, in Romania vor fi bani si pentru pensii mari, si pentru spitale, si pt autostrazi si pentru multe alte lucruri utile…intai sa se reduca la 0 furturile si risipa din bani publici si apoi se va vedea ca nu e nevoie de nici o masura de austeritate…ROMANIA ESTE O TARA CARE ARE RESURSE, CARE ISI POATE PRODUCE SINGURA CE ARE NEVOIE, DAR NU SE VREA pentru ca e mai usor sa iei un comision si sa privatizezi, pardon sa vinzi, pe nimic fabrici intregi…
marlen,
1. Romania a avut cel mai mare numar de taxe si impozite parafiscale in UE, de aproape 500, pe care le-am redus anul trecut pana in martie 2010 la circa 275. Efortul continua caci trebuie sa ajungem undeva la sub 100.
2. Nu numarul de taxe da dimensiunea incasarilor la bugetul public central, din care se distribuie salariile publice, pensiile, ajutoarele etc, caci mare parte din taxe si impozite sunt locale. Cuantumul incasarilor bugetare este dat de nivelul taxelor si impozitelor care se incaseaza la bugetul central, iar din acest punct de vedere Romania este una dintre cele mai atractive medii fiscale europene.
3. Hotia despre care vorbesti a avut loc zeci de ani de zile. dar nu uitati ca in 2009-2010 nu s-a privatizat si vandut nimic din activele statului. Stim bine cine poarda raspunderea acestor hotii, tocmai cei care astazi acuza hotiile. La nivelul achizitiilor publice sunt convinsa ca s-au comis abuzuri, unele in investigatie, altele acoperite bine legal. Controlul lor tine de institutii precum Curtea de Control, ANRMAP, ANI, DNA, parchet, justitie etc. Se fura in administratiile publice, se fura in spitale, in scoli, medicii ofera certificate de invaliditate ilegale, etc. etc. etc. Intrebarea de fond este cum le determinam sa-si faca treaba bine? Cred ca doar cu legi solide si sanctiuni puternice, respectiv cu un un control sever de integriatte. Cine face aceste legi? Parlamentul. De ce nu o face? Cine raspunde? Parlamentarii.
As fi apreciat un tip de analiza SWOT completa unde sa se regasesca si celelalte doua componente: oportunitati si amenintari….
M-am tot gandit, si va rog sa ma credeti ca a constituit motiv de insomnie pentru umila-mi persoana, ce alternativa ar putea fi gasita la scaderea salariilor bugetare si implicit scaderea cheltuielilor. Nu ma leg de pensii pentru ca aceasta masura este profund imorala si ilegala.
Si va supun atentiei urmatorul scenariu: la nivelul fiecarui judet, comisie pluripartidica ( PD-L, PSD, PNL, UDMR, independenti, minoritari etc) in componenta careia sa intre oameni cu competente cuantificabile si demonstrate in administratie publica, prof universitari, reprezentanti ONG, societate civila.
CONCURS DE COMPETENTE. Testare tip grila pentru usurinta corectarii, raspunsuri secretizate. Comisia din Ilfov testeaza la Bacau, Galatiul la Arad, Suceava in Giurgiu, etc
Cine nu trece testul : PA, PA. Desfacerea contractului de munca pe motiv de incompetenta si se rezolva problema contractelor colective de munca care nu tolereaza derapajele profesionale!!!
Daca veti inainta un protocol de adeziune SINDICATELOR cine este cel ce va refuza semnarea? Daca veti propune o astfel de masura partidelor din opozitie credeti ca va fi in stare cineva sa refuze…mai ales ca proprii reprezntanti se vor afla in comisii???!!!!
Trasparenta si eficienta! Cu o astfel de masura cred ca se va reduce personalul nu 25% ci cu 30%.
Vreti ca presa sa va iubeasca? Toate cazurile identificate cu camera ascunsa…concedierea imediata!
Faceti din presa un aliat in desconspirarea coruptiei si incompetentei si atunci veti fi adevarati reformatori ai statului. Nu e usor de aplicat o astfel de masura, intocmit metodologii, organizat comisii…dar este mult mai usor decat ceea ce se incearca acum! Si NIMENI, intreg la minte, nu ar avea a va reprosa ceva!
Si sa nu imi spuneti ca se va incepe o ”vanatoare de vrajitoare”. Trasparenta unui asemenea demers va elimina orice dubiu!
anca munteanu,
Tabloul de bord si analiza swot sunt doua instrumente diferite de gestiune. Cred ca stiti si dvs. asta. despre riscuri si oportunitati am discutat in repetate randuri pe acest blog, dar nu intr-o maniera structurata gen SWOT. Postarile sunt usor integrabile insa in aceasta matrice.
Am discutat si despre alternativele de ajustare fiscala. Vedeti de pilda aici: http://www.andreeavass.ro/blog/2010/06/experiente-europene-in-ajustarile-fiscale-de-amploare-modele-de-ajustare-implicatii-asupra-datoriei-publice-implicatii-electorale/
si aici:
http://www.andreeavass.ro/blog/2010/05/masurile-de-austeritate-si-de-relansare-economica-adoptate-de-catre-guvernul-boc/
Romania a fost candva granarul Europei, iar acum a ajuns sa importe pana si mere…Romania a dat lumii pe inventatorul avionului si acum cumparam avioane sh de la altii ca nu se vrea sa se fabrice la noi in tara avioane, iar singura fabrica de avioane se vrea a fi data pe gratis la francezi….Romania are resurse (petrol, gaze, aur, carbuni), dar le dam la altii de prin alte tari sa le exploateze ca singuri nu putem…dar deh comisionul bata-l vina conteaza mai mult….Romania poate sa scoata bani frumosi din turism, dar nici pe acest plan nu se face nimic, nu se incurajeaza turismul…Romania poate sa produce multe, dar cu guvernanti ca astia de acum vom ajunge sa importam si paine….
Vă citez: “ratiunea economica absenteaza in luarea deciziilor politice de mult prea multe ori. Intrebarea trebuie insa adresata direct parlamentarilor.” Bun, poarlamentarii au luat o decizie proastă, lucru ciudat, dată fiind coaliţia PDL+UDMR+Independenţi. Ce poate face acum guvernul, sau ce va face? Nu cred că la ora aceasta şi situaţia de criză populaţia mai acceptă scuze ca asta.
Ana Armanca Ardeleanu,
Nu faceti diferenta intre puterea executiva si legislativa? Nu este o scuza, ci o chestiune de drept. Eu sunt un biet economist care poate contribui ferm la nota de fundamentare si la analiza de impact.
dar Rosia Montana cine vrea oare sa o vanda???? cine incurajeaza asta? nu oare cei care ACUM sunt la putere????
Iar in Parlament acum cine are oare majoritatea daca nu PDL-ul??? S-a furat dintotdeauna, asta o stiu si e clar, dar cine vrea sa secretizeze achizitiile publice, cine a marit plafonul pentru atribuirea directa a contractelor publice?? Nu cumva cei care acum sunt la putere???
Inteleg ca se vrea sa gaseasca vinovatul sau sa se arunce vina pe cineva pentru situatia de acum…dar sa fim seriosi, nici guvernantii actuali nu au facut nimic care sa arate cu ce sunt mai buni decat ceilalti, nu au facut nimic ca sa repare ce au stricat ceilalti, ba din contra au pus capac la furaciuni…daca tot se da vina pe cineva, frumos ar fi sa si repare nu doar sa dea vina, altfel raman doar vorbe goale…
marlen,
Eu nu mi-am schimbat pozitia luata inca din anul 2007 in Revista 22 aici: http://www.revista22.ro/rosia-montana-fara-cianuri-3799.html
Interventia mea este in aceasta succesiune de articole si se numeste “Anatomia proiectului de la Rosia Montana”.
Referitor la achizitiile publice ati pus intrebarea “cine vrea sa secretizeze achizitiile publice?” Va raspundeti singura la intrebare. Eu va dau doar un argument:
- achizitii publice derulate electronic in anul 2008: sub 2%;
- achizitii publice derulate electronic in anul 2009: tinta politica 20%; realizat efectiv 15% (economii de peste 1 mld euro fata de anul 2008)
- achizitii publice derulate electronic in anul 2010: tinta politica 40% stabilita in Strategia e-Romania.
Monica Macovei face o propunere astazi: obligativitatea garantării cu proprietatea de către cei care încheie contracte de achiziţii publice. Ministrul care produce prejudicii statului să garanteze cu proprietatea, iar când se constată prejudiciul să plătească din propriul buzunar. Sa vedem ce suport are ideea in Parlament.
Andreea, Inafara de mine nimeni nu a analizat explicit cele doua tendinte legitime in pilonul 1:
1. Nefiind un fond de invesstitii si nici macar o banca, bugetul de pensii este alimentat permanent din contributii si plateste pensiile existente in plata la momentul respectiv. Deci cat are aia poate da.
Solutii reale de crestere: cresterea CAS(cine ar accepta asta?) cresterea economica , a veniturilor a personalului angajat si bine platit si astfel cresterea fondului de pensii;
2. Fiecare pensionar poate sa pretinda, si este corect sa gandeasca astfel, ca statul care administreaza si garanteaza acest sistem piramidal sa reuseasca sa-i asigure pe medie, la speranta de viata existenta, suma cu care a contribuit.
De acest punct 2 nu prea vorbesc guvernantii, motiv ptr care toti pescuitorii in ape tulburi, propaga numai ideea fond de pensii= o pusculitza.
Ce crezi de astea Andreea?
PS Tendinte opuse una alteia.
Ordonanţa n-a fost dată de parlament, ci de guvern. Potrivit parlamentarilor care au urmărit traseul ordonanţei, deşi în 2006, la apariţie, actul normativ a făcut valuri, nu şi-a putut produce efectele, pentru că Uniunea Europeană condiţionase ştergerea datoriilor cu o restructurare a companiilor datornice.
Cum Guvernul Tăriceanu nu a putut să îndeplinească toate condiţiile, ordonanţa a fost abandonată prin sertarele comisiilor parlamentare. Luna aceasta însă, în plină criză, GUVERNUL a invocat-o în procesul de analiză cu FMI şi UE din nou, iar instituţiile internaţionale au acceptat să fie aprobată şi promovată, cu condiţia să nu se modifice sumele datoriilor.
p.s. Nu vă fac un proces de intenţie, nu acuz, încerc să mă lămuresc. Şi nu fac diferenţa între puterea executivă şi legislativă, nu am competenţe…
“Monica Macovei face o propunere astazi: obligativitatea garantării cu proprietatea de către cei care încheie contracte de achiziţii publice. Ministrul care produce prejudicii statului să garanteze cu proprietatea, iar când se constată prejudiciul să plătească din propriul buzunar. Sa vedem ce suport are ideea in Parlament.”
Şi dacă ministrul e sărac, cu ce garantează? Desigur, dl. Boc e o excepţie în politica noastră dar ştiu că are un apartament şi o sumă de bani economisiţi, nu prea mare…
Dacă vorbiţi de Parlamentul nostru, vă asigur eu că nici o lege care ar garanta transparenţă sau responsabilitate nu trece!
IATA O MAI COMPETENTA SI MAI SINCERA ANALIZA SWOT A ROMANIEI!
ANALIZA SWOT ROMANIA
Puncte tari:
- forţă de muncă numeroasă, cu costuri reduse şi un nivel acceptabil de educaţie iniţială
- resurse naturale
- resurse energetice
- o serie de sectoare de succes în industria prelucrătoare şi în sectorul primar
- număr mare de specialişti în domeniul TIC
Puncte slabe:
- concentrare în sectoare cu valoare adăugată scăzută / strategii bazate pe costuri reduse
- nivel extrem de redus al cercetării – dezvoltării şi al inovării şi legătură fragilă cu economia
- cultură antreprenorială slab dezvoltată / bază IMM slab dezvoltată
- capitalizare redusă a IMM-urilor
- acces dificil la finanţare şi la informaţie în domeniul afacerilor
- grad scăzut de sofisticare al pieţei
- intensitate energetică ridicată
- tehnologii învechite / costuri mari de producţie (mai puţin costurile cu forţa de muncă)
- infrastructură degradată şi insuficientă/ accesibilitate redusă în interiorul şi în exteriorul ţării
- management neadecvat al mediului (inclusiv din punct de vedere al infrastructurii)
- agricultură ineficientă (supraintensivă în muncă), suprafaţă agricolă excesiv de fragmentată
- infrastructură turistică slab dezvoltată şi marketing necorespunzător
- adaptabilitate redusă a forţei de muncă şi nivel scăzut al învăţării pe tot parcursul vieţii
- segment important al populaţiei afectat de sărăcie şi excluziune socială – capacitate administrativă insuficient dezvoltată
- organizare la nivel de stat a crimei organizate, sustinuta de presedentia Romaniei
- un program de privatizare prost si interesat administrat
Oportunităţi:
- integrarea in Uniunea Europeană
- dimensiune (a doua ţară ca populaţie din NSM- 10+2)
- noi surse de investiţii, inclusiv Fondurile Structurale şi de Coeziune
- investiţiile străine directe
- România ca destinaţie turistică
– turism de nişă
- potenţial „nod” regional în transportul de gaze naturale şi energie electrică
- liberalizarea deplină a achiziţiilor publice
- liberalizarea pieţelor şi modernizarea modelelor de afaceri
- dezvoltarea infrastructurii de afaceri
- e-comerţ / e-guvernare
- modernizarea agriculturii
- modernizarea capitalei şi a altor centre urbane cheie
- necesitatea / acceptarea nevoii de schimbare
Ameninţări:
- expunere mai mare la competiţia pe pieţe globalizate
- perioade lungi de stagnare / declin economic la nivel european sau mondial
- migraţia unor sectoare industriale către locaţii externe cu costuri mai reduse
- întărirea poziţiei / imaginii României ca o economie axată pe sectoare cu valoare adăugată redusă
- migraţia externă a lucrătorilor cu un nivel educaţional ridicat
- schimbările climatice / degradarea mediului înconjurător
Nepolitic: daca tot ai adus iar vorba de e-Romania, cum se face ca dupa 1 un si jumatate de guvernare pdl-ista, inca nu pot sa-mi platesc on-line impozitul la casa de vacanta de la Busteni !?
ADRONESCU,
Din ceea ce ne spune ministrul comunicatiilor, in acest an se pune in functiune ghiseul virtual unic la care sa se faca toate aceste plati on-line. E nevoie de interoperabilitatea bazelor de date de la institutii diferite care se misca incet, PSD-PDL in prima parte a anului, apoi guvern interimar si abia in acest an se misca lucrurile.
De ce cresterea TVA cu n puncte procentuale ar avea o contributie mai mare ca n la inflatie ?
ADRONESCU,
Cine a spus asta? Nu este deloc asa. Inflaţia reprezintă creşterea generalizată a preţurilor, iar creşterea taxelor si impozitelor provoaca o creştere generalizata a preţurilor doar daca masa monetară creste (adica daca BNR printeaza bani, creste volumul creditelor etc.).
Preţurile nu cresc generalizat decât dacă se modifică masa monetară. Adica unele preţuri vor creşte (ca urmare a creşterii TVA), în timp ce altele vor rămâne constante sau vor scădea (pentru acele bunuri sacrificate în consum).
BNR este direct responsabila de urmarirea obiectivului stabilitatii preturilor si de decizia extinderii sau a restrangerii masei monetare.
Lucrurile stau cam asa: cresterea taxelor l-ar determina pe vanzatorul de bunuri de larg consum sa creasca preturile inevitabil – astfel, consumatorul ar fi platit mai mult maine pentru aceleasi produse pe care le consuma astazi.
Atunci, de ce nu marim TVA pentru a creste incasarile la buget? Efectul in inflatie, in Ungaria, a fost de aprox 0.5 puncte procentuale la fiecare punct de crestere a TVA. Cu alte cuvinte, la o crestere a TVA la 22% ne-am putea astepta la o contributie de 1,5% in inflatie. Atunci, de unde vine calculul care spune ca am ajunge la inflatie de doua cifre?
ADRONESCU,
Aceasta este estimarea BNR care ia in calcul mecanismele de transmisie directe si indirecte in economie, in lant, intr-o economie necompetitiva, si la care estimeaza ca va fi nevoita sa reactioneze prin cresterea inflatiei.
Cu respect …dar posturile la care ati facut referire au marea problema ca fac referire la un viitor care nu poate fi detectat in timp. Vom face…vom implementa, se va aplica…..in timp ce AZI 07.06.2010 Guvernul si-a asumat raspunderea pentru TOATE taierile bugetare.
Mai fac o tentativa in speranta ca voi primi un raspuns: puteti sa imi spuneti concret DATA de la care se vor aplica masurile prezentate (o parte dintre ele, partial, etc) ?
Concursul de competente ca masura de eliminare din sistemul bugetar a ”surplusului”, ca debuseu, ca economie in cele din urma este o masura stupida?
anca munteanu,
Unele au inceput ieri, adica sunt in derulare, altele imediat ce sunt adoptate si intra in vigoare, adica imediat ce trec de Parlament. Mai avem si calea de mijloc. Proaspta adoptata gata de aplicare. De pilda, ordonanta pentru diminuarea evaziunii fiscale a fost aprobata in penultima sedinta de guvern.
Haideti sa facem un mic exercitiu de imaginatie: sunt un deputat care va vota la motiunea de cenzura, dar care vrea sa fie lamurit cu propria constiinta. Aud ca 22% TVA ar putea inlocui reducerea de pensii, dar nimeni nu-mi explica de ce trebuie sa reducem pensiile, in loc sa marim TVA la 22%. Dupa socoteala mea, vazand si exemplul Ungariei, vom avea un spor de inflatie de 1.5%. Nu cred sa fie o catastrofa o inflatie de 6% in loc de 4.5%, sau de 4.5% in loc de 3%. Eu nu pot sa votez intr-un fel sau intr-altul bazat numai pe aceasta trimitere enigmatica la niste calcule facute la BNR, vreau o explicatie competenta de la consilierul economic al primului ministru al Romaniei!
ADRONESCU,
Nu-mi pot asuma o analiza pe care nu am facut-o eu. Stiu ca aceasta e marea temere si concluzie a BNR pe care ne-au comunicat-o in repetate randuri. Am sa le cer detalii privind metodologia de calcul si revin cu o opinie.
Adica decidem reducerea pensiilor bazati pe o concluzie a BNR despre care nu avem informatii si pe care nici macar nu o putem verifica la nivel de metodologie!? Totusi, guvernul si partidul isi asuma o raspundere uriasa, desi nu stiu exact motivatia? Daca esuam, desi am fi putut evita asta, raspunderea o vom purta, noi, nu BNR-ul.
ADRONESCU,
Nu inteleg. Am explicat ca stabilitatea preturilor este obiectivul major urmarit de catre BNR. De aceea sunt create bancile centrale in lume: pentru a emite si gestiona echilibrat moneda nationala si mijloacele de plata. Dansii impart responsabilitatea alaturi de Guvern in tandemul politica monetara-politica fiscala. Un fara alta nu se poate. E adevarat ca doar Guvernul este expus votului populatiei, dar asta nu minimizeaza tehnicismul deciziilor expertilor BNR. Doamne fereste sa se aleaga prin vot public si conducerea BNR.
BCE are acelasi obiectiv major: stabilitatea preturilor, iar zona euro nu merge brici pentru ca nu exista o politica fiscala europeana armonizata, adica un Guvern european.
BNR stie ce are de facut acum. La fel si noi: politica fiscala anti-ciclica.
frumos, se doreste impozitaea conturilor bancare? sa inteleg ca am fost FRAIER cand am facut un cont cu banii castigati inafara Romaniei?
Vreau sa va propun urmatorul experiment: haideti sa organizam un seminar la ambasada Romaniei din Canada(tara care nu sufera de pe urma crizei) .Eu imi permit sa invit canadieni care iubesc Romania ,tot ceea ce trebuie sa faceti e sa invitati reprezentanti ai Canadei in Ro ,gen Bombardier sa vorbeasca.Eu va promit oameni din sectorul bancar,contabil si antreprenorial care vor vorbi de bine Romania.Va rog sa-mi spuneti programul dvs de audiente !Multumesc!
http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Politicienii_joaca_ping-pong_cu_metroul_0_275973000.html
pai chiar ar trebui sa-l dea ca si asa toaca o groza de bani de la buget
Am doua idei si o intrebare, daca aveti timp si credeti ca merita atentia Guvernului:
Am urmarit Propuenrile domnului Pambucian privind impozitul de 4 % si statul suplu. Ce as propune , in completare, este ca impozitul pe facturile de consultanta ( in special catre tari non UE ) sa fie de 25%, la fel ca si TVA-ul. Foarte multi bani pleaca afara pe asa zisa consultanta…
O propunere, idee in legatura cu masinile ; vedeti cate sute de milioane de euro polueaza zilnic Bucurestiul ?Parac nu ar fi criza, si benzina aproape 5 lei! Majoritatea autoturismelor sunt inscrise pe firme.Exista firme care nu au nici un angajat, dar au zeci de masini, si nu sunt firme de inchirieri sau leasing. Propun ca pe o firma sa nu poti inscrie autoturisme cu valoare de piata mai mare de 20 mii de euro si in numar mai mare de numarul angajatilor care au nevoie in job description de masina,( agenti comerciali, tehnicieni de camp, soferi, directori.) Un SLK sau un Ferrari de peste o suta de mii de euro pe firma , nu e ilegal , e imoral.Cred ca ar fi normal sa ii obligam , printr-o lege, pe patroni sa le inscrie pe persoana fizica, sa plateasca TVA , taxe, impozite si pe urma sa isi justifice cu acte banii prin care au cumparat-o.Nu am inventat eu practica asta, este in toata Uniunea Europeana. Si mai am o idee: impozitul anual pe masina sa fie la valoarea de piata, din catalog, ca la asigurari. Nu e e normal ca la un Logan sa platesti cat la un Tuareg. Pana la urma e un impozit spe proprietate , nu?Va multumesc.
Intrebarea era ce sanse au ideile domnului Pambucuian sa fie aplicate? Pana la urma la o criza atipica trebuie sa venim cu idei atipice. Think outside the box. 4% cota unica ar transforma ROmania in butoiul cu mire al EU. FLuxuri investitionale imense ar veni aici. IN special din Asia ( CHina, Rusia , Japnia , India) unde sunt banii acum! Ce parere aveti?
Boc propune ca semn de recunostinta sa se tipareasca un timbru cu Basescu.
Se duce Basescu, deghizat, la un oficiu postal, sa vada cum se vinde timbrul.
- Nu se vinde, spune functionarul.
- De ce?
- Nu se lipeste.
Cere Basescu un timbru, scuipa pe lipici, il pune pe un plic si-i arata functionarului:
- De ce spui ca nu se lipeste? Uite, se lipeste!
- Da, spune functionarul, dar toti scuipa pe partea cealalta!
@ Draga
Dr. Andreea Paul Vass
Astept replica! Ma voi repeta:
ANALIZA SWOT ROMANIA
Puncte tari:
- forţă de muncă numeroasă, cu costuri reduse şi un nivel acceptabil de educaţie iniţială
- resurse naturale
- resurse energetice
- o serie de sectoare de succes în industria prelucrătoare şi în sectorul primar
- număr mare de specialişti în domeniul TIC
Puncte slabe:
- concentrare în sectoare cu valoare adăugată scăzută / strategii bazate pe costuri reduse
- nivel extrem de redus al cercetării – dezvoltării şi al inovării şi legătură fragilă cu economia
- cultură antreprenorială slab dezvoltată / bază IMM slab dezvoltată
- capitalizare redusă a IMM-urilor
- acces dificil la finanţare şi la informaţie în domeniul afacerilor
- grad scăzut de sofisticare al pieţei
- intensitate energetică ridicată
- tehnologii învechite / costuri mari de producţie (mai puţin costurile cu forţa de muncă)
- infrastructură degradată şi insuficientă/ accesibilitate redusă în interiorul şi în exteriorul ţării
- management neadecvat al mediului (inclusiv din punct de vedere al infrastructurii)
- agricultură ineficientă (supraintensivă în muncă), suprafaţă agricolă excesiv de fragmentată
- infrastructură turistică slab dezvoltată şi marketing necorespunzător
- adaptabilitate redusă a forţei de muncă şi nivel scăzut al învăţării pe tot parcursul vieţii
- segment important al populaţiei afectat de sărăcie şi excluziune socială – capacitate administrativă insuficient dezvoltată
- organizare la nivel de stat a crimei organizate, sustinuta de presedentia Romaniei
- un program de privatizare prost si interesat administrat
Oportunităţi:
- integrarea in Uniunea Europeană
- dimensiune (a doua ţară ca populaţie din NSM- 10+2)
- noi surse de investiţii, inclusiv Fondurile Structurale şi de Coeziune
- investiţiile străine directe
- România ca destinaţie turistică
– turism de nişă
- potenţial „nod” regional în transportul de gaze naturale şi energie electrică
- liberalizarea deplină a achiziţiilor publice
- liberalizarea pieţelor şi modernizarea modelelor de afaceri
- dezvoltarea infrastructurii de afaceri
- e-comerţ / e-guvernare
- modernizarea agriculturii
- modernizarea capitalei şi a altor centre urbane cheie
- necesitatea / acceptarea nevoii de schimbare
Ameninţări:
- expunere mai mare la competiţia pe pieţe globalizate
- perioade lungi de stagnare / declin economic la nivel european sau mondial
- migraţia unor sectoare industriale către locaţii externe cu costuri mai reduse
- întărirea poziţiei / imaginii României ca o economie axată pe sectoare cu valoare adăugată redusă
- migraţia externă a lucrătorilor cu un nivel educaţional ridicat
- schimbările climatice / degradarea mediului înconjurător
Culmea competentei: asistent universitar, la 54 de ani ! cu putina experienta IT, acum 20 de ani ! dar cu mare influenta politica, iar in ultima vreme emite expertiza macroeconomica: http://fmi.unibuc.ro/ro/catedre/mecanica/
Atunci, la ce va asteptati ??
E binevenita aceasta situatie la zi, a economiei romanesti ! Fata de predispozitia multora de a exagera in rau, sumarul obiectiv al realitatii economice aduce un pic de lumina asupra “panoramei”. Personal, ma ajuta si pe mine in a continua sa demantelez noile mituri (ale sfarsitului implacabil !) printre unii cunoscuti .. !
D-na Vass, deocamdata altele sunt urgentzele ! Consimt . Pentru viitor, rolul bancilor nationale trebuie sa ramana tabu !? Postarea d-voastra, ca raspuns d-lui Andronescu, m-a facut curios. Sunteti chiar atat de convinsa ca bancile nationale au avut un rol benefic pentru economia mondiala !? Cu toate rudimentarele mele cunostinte economice, mi se pare ca practicile dominatoare ale acestora nu mai au nimic de-a face cu piata libera a finantelor ci, in mod clar, cu centralismul financiar; numiti-l chiar socialism …
Nu-mi pot retine o observatie : daca pe piata cerealelor sau a telecomunicatiilor (de exp) ar exista o forma tutelara atat de abuziva si diriguitoare precum banca nationala, ce concluzie am putea trage !? Daca bancile private accepta vasalitatea, e numai din cauza unei cointeresari de casta .. Stiti ce vreau sa spun (sunt demistificarile libertariene ale, neonorantului, aranjament etatist-bancar contemporan)..
@cristi. De 4% beneficiaza 3,5 mil. angajati la privati si firmele. De 25% TVA (deci plus 6%) sufera TOTI 20 mil. locuitori. Or fi de acord? Pensionarul o vrea? Nu vreau si nu pot sa fac un echilibru al sumelor obtinute/pierdute.
Văd că ţii partea băncilor. Poate îmi spui şi mie de ce toate băncile străine au o dobândă mai mare la noi decât în filialele din alte ţări? De ce au clauze ascunse?
Mihnea Toader,
Din contra. Declaratiile mele publice contin mereu mentiuni ca sistemul bancar nu este lipsit de culpa pentru situatia actuala a economiei. Verificati, de pilda, in Ziarul Financiar.
Mai mult decat ata, in sedinta de guvern din data de 9 iunie 2010, comisionul de rambursare anticipată a fost limitat si chiar eliminat la unele categorii de credite, in Ordonanţa de Urgenţă privind contractele de credit pentru consumatori, pentru toate creditele persoanelor fizice, indiferent dacă sunt garantate imobilar sau nu, dacă urmează a fi acordate, sau sunt deja în derulare. Am apreciat efortul pe care l-au făcut iniţiatorii, în colaborare cu Consiliul Concurenţei, astfel încât acest proiect de act normativ să intre în vigoare cât mai repede cu putinţă. Constatin Cerbulescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului, a apreciat că aplicarea acestui act normativ poate să vină în sprijinul a circa opt milioane de consumatori.
Una dintre cele mai importante reglementări incluse în proiect vizează limitarea comisionului de rambursare anticipată la maximum 1%, în condiţiile în care, în prezent, această compensaţie variază între 4-5%. Astfel, va fi limitat comisionul de rambursare anticipată la 1% din valoarea creditului rambursat anticipat, dacă perioada de timp dintre rambursarea anticipată şi data convenită pentru încetarea contractului de credit este mai mare de un an şi la 0,5% dacă această perioadă este mai mica de un an.
Este o măsură în favoarea acelora care au credite astăzi. Vor putea obţine refinanţări ale creditelor pentru a-şi putea plăti ratele la bănci în condiţii mai avantajoase. Acest comision de rambursare anticipată va fi diminuat din momentul intrării în vigoare a acestei OUG, iar creditorii vor trebui, prin acte adiţionale, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare, să modifice contractele de credit.
Un alt beneficiu al noilor reglementări constă în faptul că modalitatea de comunicare către consumatori a informaţiilor pre-contractuale se face prin intermediul unui formular standardizat, astfel încât persoanele care doresc să obţină un credit să poată compara mult mai uşor ofertele diferitelor bănci.
De asemenea, o altă reglementare a actului normativ adoptat de Guvern permite consumatorului de credite să se retragă dintr-un contract, fără a invoca vreun motiv, în termen de 14 zile calendaristice de la semnarea acestuia.
Este încă o măsură în sprijinul consumatorului, astfel încât, într-o economie de piaţă să-i oferim cetăţeanului alternative pentru a-şi găsi cele mai bune soluţii financiare, în cazul diverselor contracte de credit.
În ceea ce priveşte eliminarea comisionului de rambursare anticipată, această compensaţie va fi eliminată în situaţia în care rambursarea anticipată intervine într-o perioadă în care rata dobânzii aferente creditului nu este fixă.
De asemenea, potrivit noilor reglementări, comisionul de rambursare anticipată va fi eliminat şi pentru situaţiile în care:
1. rambursarea a fost realizată ca urmare a executării unui contract de asigurare care are drept scop asigurarea riscului de neplată,
2. în cazul în care contractul de credit este acordat sub forma unei facilităţi „descoperire de cont”.
Ordonanţa de Urgenţă adoptată de Guvern va intra în vigoare în 10 zile de la publicarea în Monitorul Oficial, însă băncile vor avea la dispoziţie 90 de zile de la data la care va intra în vigoare acest act normativ să modifice, prin acte adiţionale, contractele aflate în curs de derulare.
O altă reglementare inclusă în actul normativ vizează eliminarea comisionului de analiză a dosarului de credit, în situaţiile în care nu se încheie contractul cu banca.
Coman Horaţiu. Eu ştiu că în Japonia după război populaţia a fost îndemnată să-şi ţină economiile în băncile de stat, şi a fost un parteneriat profitabil de ambele părţi.
Întrebare pt. dna Vass şi colegi. De ce ar trebui privatizat CEC-ul? Dacă un spital, o casă de asigurări fiind privatizate încearcă să performeze ca să aibe profit, CEC-ul nu mi se pare în aceeaşi situaţie. Dimpotrivă, având logistica necesară, cu o dobândă atractivă, cred că statul poate atrage bani.
Ana Armanca Ardeleanu,
CEC-ul este o institutie publica prin care se pot derula programele publice de sustinere a mediului de afaceri autohton. Despre eficienta sa se poate discuta mult. La fel si despre privatizarea sa, dar atunci renuntam la aceste mecanisme interventioniste prin garantii si contragarantii, dobanzi preferentiale etc.
Andreea, as dori sa stiu punctul tau de vedere asupra raportului social al ICCV “Dupa 20 de ani: optiuni pentru România” si cum confirma/infirma masurile actuale sustinute de catre guvern.
Multumesc.
Îmi cer scuze doamnă, nu am fost destul de clar. Reproşul meu era adresat dlui Horaţiu Coman. Mulţumesc pentru explicaţii.
Într-o dimineaţă, stăpânitorul unei cetăţi fu trezit de nişte strigăte care se auzeau din piaţă: „Hai la mere! Mere dulci cum n-aţi mai gustat!”. Ridicându-se indispus din pat şi privind pe fereastră, văzu un târgoveţ ce vindea, într-adevăr, mere, înconjurat de o mulţime de muşterii. „Trebuie să fie tare bune merele alea”, îşi spuse mai-marele cetăţii şi, făcându-i-se poftă, îl chemă pe primul său sfetnic şi îi porunci: „Ia cinci galbeni şi mergi în piaţă să cumperi mere de la târgoveţul acela”. Primul sfetnic îl chemă pe paharnic şi îi spuse: „Uite patru galbeni, du-te şi cumpără mere”. Paharnicul se adresă, la rândul său, stolnicului: „Poftim trei galbeni, de care să cumperi mere de la târgoveţul acela”. Stolnicul îl chemă pe primul străjer îi dădu doi galbeni şi îl trimise în piaţă. Acesta dădu un galben unui străjer din subordine, iar acela se duse la târgoveţ şi îi luă la rost: „Hei, ce tot strigi aşa? Ai tulburat somnul mai-marelui cetăţii, iar drept pedeapsă mi-a poruncit să-ţi confisc căruţa asta cu mere”.
Zis şi făcut. Întors la şeful său, străjerul se lăudă: „Am făcut un târg nemaipomenit. Cu un galben am cumpărat o jumătate din căruţa cu mere a tărgoveţului”. Primul străjer merse la stolnic: „M-am târguit şi, cu cei doi galbeni pe care mi i-ai dat am reuşit să cumpăr un sac cu mere!”. Stolnicul – repede la paharnic: „Cu trei galbeni am luat o tolbă întreagă cu mere”. Paharnicul dosi jumătate din cantitate şi apoi merse la primul sfetnic: „Iată, cei patru galbeni
mi-au ajuns doar pentru o jumătate de tolbă cu mere”. Iar primul sfetnic se înfăţişă dinaintea stăpînitorului cetăţii şi glăsui: „Măria ta, iată, am îndeplinit porunca. Numai că de acei cinci galbeni n-am reuşit să târguiesc decât cinci mere”.
Mai-marele cetăţii muşcă dintr-un măr şi cugetă: „Hmmm… Cinci mere pentru cinci galbeni… scump, foarte scump! Şi, cu toate astea, târgoveţul acela avea o mulţime de cumpărători. Înseamnă că lumea o duce bine, are bani. Ia să măresc eu birurile!”
Valentina ce au merele cu prefectura?
Aproape nici o legatura.
Subiectul unde as fi vrut sa postez era inchis, nu mai exista posibilitatea postarii unui comentariu.
valentina,
Care post are comentariile inchise? Daca e asa e dintr-o greseala de programare.