Home
Cine sunt
Credo politic
Proiectele mele
Contact
Blog
Carti
Articole
Interviuri
Radio
Conferinte
Foto
Interviuri
TV
 

De ce este respinsa atat de des cota unica de 10% sau 12%?

Raspunsul vine taios, din cel putin patru puncte de vedere:

1. O cota unica redusa la 10% incepand cu anul 2011 ar genera pierderi imediate la incasarile bugetare de circa 3,4 miliarde lei la impozitul pe profit si de 5,7 miliarde lei la impozitul pe venit – adica un total de 9,1 miliarde lei, adica sub 2 miliarde euro sau 1,8% din PIB.

In scenariul unei cote unice reduse la 12%, incasarile s-ar contracta imediat, in 2011, cu 6,4 miliarde lei sau 1,25% din PIB, din care 2,3 miliarde lei din impozitul pe profit, iar 4,1 miliarde lei din impozitul pe venit.

2. O decizie politica in favoarea unui soc fiscal prin diminuarea cotei unice este dificila inainte de a discuta despre redimensionarea contributiilor de asigurari sociale si a taxei pe valoare adaugata, care se plaseaza acum pe unele dintre cele mai inalte trepte in UE sau inainte de modificarea injustului impozit minim prefigurata pentru toamna aestui an.

3. Romanii nu au paticipat inca la o dezbatere serioasa si de amploare asupra nivelului de impozitare (cu exceptia optiunii pentru cota unica in anul 2004 si 2008), respectiv asupra serviciilor publice şi obligaţiilor sociale asumate a fi finanţate din bugetul ţării. Această dezbatere trebuie sa porneasca de la realitatea că o ţară care doreşte să aibă o fiscalitate mai mică în raport cu alte state va trebui să găsească echilibrul just între finanţarea obligaţiilor sociale din buget şi plăţile efectuate de către contribuabili prin taxe, impozite si alte contributii catre stat. Altfel vom ramane captivi populismului care invadeaza dezbaterile publice politicianiste actuale si care foloseste drept vectori argumentativi precum “ni se ia”, “se fura din buzunarul nostru”, “e dreptul nostru castigat”.

4. Acum noi traim cu o datorie bugetara care se ridica la 6,8% din PIB, si asta doar daca reusim sa operam ajustarile actuale severe din punct de vedere social, de circa 2,3 miliarde euro. In anul 2011, deficitul bugetar trebuie redus sub 5% din PIB, adica e nevoie de un plus de ajustari a cheltuielilor publice si crestere a veniturilor bugetare. Or diminuarea cotei unice, de pilda la 10%, ar dubla acest efort in anul urmator, adica noi ajustari de cheltuieli ce se ridica la 3,6% din PIB.

Totusi, nu m-as grabi sa renunt la aceasta idee pe care o port inca din 2006. De ce? Pentru ca principala provocare în faţa economiei româneşti sta in reluarea creşterii economice sanatoase şi evitarea intrării într-o perioadă prelungită de stagnare. Or atractivitatea fiscala si efectul psihologic al increderii investitiilor private in Romania, fie ele externe sau interne, ar fi acceleratorii relansarii de care avem nevoie.

Mai concret, cu o politica industriala orientata spre tehnologii de varf si valoare adaugata ridicata atasata – dezbatere declansata in acest sens la Ministerul Economiei cu expertii de profil - am putea grabi relansarea economica cu cel putin doi ani si am fi mult mai competitivi in atragerea capitalului strain in investitii productive si in industrii orientate cu precadere spre export, in industrii rezistente la crizele economice, precum industria alimentara, farmaceutica sau in energie.

Alternativele obiective sunt urmatoarele:

a. In scenariul optimist al aplicarii masurilor de ajustare brutala a cheltuielilor publice si de reforma a institutiilor statului, a unor relaxari fiscale acompaniate de extinderea bazei de impozitare, PIB ar reveni in 2012 la nivelul de dinaintea declansarii crizei economice, dar pe baze sanatoase – investitii, tehnologie, productivitate, export -, permitand continuarea cresterii economice accelerate si pe termen lung.
b. In scenariul actual al prezervarii taxelor si impozitelor crescute (TVA, CAS, impozitul minim, povara administrativa), revenirea Produsului intern brut la nivelul de dinaintea crizei economice international va avea loc abia in 2014, iar ritmurile ulterioare de crestere economica ar fi mai lente.
c. In scenariul ultra-pesimist al suprapunerii unei crize politice si a unei instabilitati institutionale cu actuala criza economica, PIB va reveni la nivelul de dinaintea crizei mult dupa 2014.

Pentru a indeplini conditiile necesare scenariului optimist trebuie sa gasim raspunsul la intrebarea ce economii s-ar putea face si ce venituri publice ar putea fi crescute in cuantumurile echivalente golurilor fiscale actuale si a pierderilor de incasari bugetare estimate pe termen scurt, ca urmare a diminuarii cotei unice si cum?

Va dau cateva exemple care se impun in zona supravegherii si sanctiuni dure pentru munca nedeclarata, pentru frauda fiscală şi pentru frauda sistemului de securitate socială. E nevoie de implicarea rapida a inspectoratelor teritoriale de muncă, a birourilor fiscale, a partenerilor sociali si a justitiei. Intarind institutiile statului si prin responsabilizare sociala exista un potential de:

- Colectare suplimentara de venituri publice de cel putin 0,45% din PIB prin diminuarea cu o cincime a muncii la negru pe termen scurt.

Munca nedeclarata reprezinta oficial aproape jumatate din economia subterana. Asadar, o tinta publica realista o poate reprezenta diminuarea sa cu 20% pe termen scurt.

- Economii la cheltuielile publice cu pensiile de circa 0,5% din PIB prin curatarea Romaniei de abuzurile pensionarilor anticipate pe caz de boala sau disabilitati, la care se pot adauga efectele indirecte pozitive date de reinsertia lor in piata fortei de munca active. Nu sunt incluse aici.

In Romania exista un numar de circa 300.000 de pensionari cu disabilitati peste media UE (calculata ca diferenta fata de medie aritmetica a ponderilor pentru toate cele 27 state membre), ceea ce implica o pierdere potentiala de venituri bugetare de aproximativ 1,2% din PIB rezultate din: impozitul pe venit (+0,7% din PIB), pensii (+0,35% din PIB), sanatate (+0,15% din PIB), somaj (+0,02% din PIB).

- Imbunatatirea ratelor de colectare la 100% din baza de impozitare masurabila si observabila conduce la un plus cumulat de venituri de 2,6% din PIB, rezultat din contributia TVA (+1,5% din PIB), pensii (0,6% din PIB), sanatate (0,5% din PIB) si somaj (0,03% din PIB). E o utopie sa credem ca putem imbunatati rata de colectare la 100%. Asadar, cu un plan ambitios de colectare si cu multa integritate in abordare, nu putem spera la mai mult de 1% din PIB de la un an la altul.

Evident, aceste eforturi nu ar fi suficiente. Ramane la latitudinea decidentilor politici sa hotarasca cat se poate extinde baza de impunere fiscala, ce active ale statului pot fi privatizate sau care servicii publice pot fi externalizate si descentralizate, care sunt programele publice ineficiente, care presupun risipa banului public si la care s-ar mai putea renunta. Ramane la latitudinea legiuitorilor sa creeze cadrul legislativ necesar dezvoltarii unor sectoare private puternice in zona educatiei, a sanatatii, a pensiilor etc. sau pentru a pune punct alaturi de institutiile abilitate pentru control spagii la nivelul tuturor serviciilor publice. Spatiu e suficient pe fiecare canal strategic de actiune. Ramane la latitudinea romanilor sa dezbata daca pot sau nu tolera alimentarea politicianista a asteptarilor supradimensionate sau daca sunt dispusi sa accepte interventii mai reduse ale statului in zona asistentei sociale.

Asadar, raman adepta unei cote unice reduse dupa ce toate aceste etape sunt integral parcurse si resping introducerea unei cote progresive pana cand Romania va atinge nivelul mediu de dezvoltare cu cel european.

Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

42 Responses to “De ce este respinsa atat de des cota unica de 10% sau 12%?”

  1. Parerea mea Says:

    Deja se prefigureaza un sistem unitar de taxe in UE, mai stati si voi la zi cu ce se intampla prin UE … Franta si Germania au facut deja primul pas.

  2. Andreea Paul Says:

    Parerea mea,

    Deunazi iti displaceau raportarile la Europa :) .

    Sunt bine conectata prin natura profesiei. Predau guvernanta europeana la master.

    Asadar, politica fiscala ramane atributul SM. Zona în care politica fiscală prezintă cele mai importante aspecte de competenţă partajată este politica bugetară şi datoria publică, conform Pactului de Stabilitate şi de Creştere care obliga să păstreze un deficit bugetar de maxim 3% din PIB, iar nivelul datoriei publice nu trebuie să depăşească 60% din PIB.

    Deocamdată, măsurile de unificare fiscală propuse de Comisia Europeană vizează doar supervizarea bugetelor SM de către organismele europene, înăsprirea sancţiunilor pentru acele SM care nu respectă limitele de îndatorare şi întărirea competeţelor UE în materie de „dirijare strategică” a dezvoltării economice. Ele au ca scop restaurarea disciplinei fiscale, dar în acelaşi timp ele echivalează cu o schimbare radicală a statutului politicii fiscale în Uniunea Europeană. Dintr-o competenţă exclusivă a SM aceasta va deveni, în mod oficial şi în sensul deplin al cuvântului, o competenţă partajată, creându-se astfel condiţiile unei centralizări a fiscalităţii în mâinile birocraţiei de la Bruxelles.

  3. Parerea mea Says:

    Incep iar sa-mi placa raportarile le UE, plec peste cateva zile in vacanta … pana la “marginea” vestica a UE.

  4. florin Says:

    Bună, mi-a plăcut articolul privind cota unică. Şi eu sunt de părere că o presiune mai mică pe impozitarea muncii ar fi mai corectă. Prefer impozite indirecte mai mari(tva, accize, impozite pe maşini cu cc mai mare) decât impozitarea directă a muncii. Pe de altă parte prin impozitarea directă există posibilitatea ocolirii prin muncă la negru sau neimpozitarea niciunui venit al celor care au câştiguri dubioase sau chiar şpaga. Până la urmă si cei care au astfel de câstiguri trebuie să-i consume. POate chiar un TVA de 25% în loc de contribuţiile la asig de sănătate. În acest fel chiar şi cei care nu au venituri declarate sau declarate incorect contribuie la cas.

  5. Sorin Says:

    ma bucur ca sunteti activa. uitati-va pe http://www.certitudinea.ro la programul ro sbir. Este ceea ce trebuie la acest moment ca program compensatoriu pentru problemele legate de salarii, pensii, impozite fiind-ca da un orizont de solutionare a crizei economice. pe de alta parte odata pornit exista inventii pick-up care vor putea aduce succes rapid pe piete si vor putea dinamiza sectorul privat pe inovare tehnologica.
    numai bine si sa va traiasca puiul.

  6. Dan C. Badea Says:

    @ Andreea Paul Vass

    In primul rand, felicitari pentru micuta copila nascuta recent !
    In al doilea rand, fac precizarea ca nu despre aceasta cota ar trebui sa fie vorba, ci despre “cota unica de incredere” !
    Inca, noi nu avem un proiect de tara si avem o suita de guvernari, care acum au adus la paroxism dilentantismul !
    Acum 21 de ani ne-am propus tranzitia la democratie si capitalism. Ce am obtinut ?
    Ca sa aflam raspunsul, sa ne gandim la cateva concepte elementare.
    Tranzitia este procesul de transformare, de trecere de la un sistem la altul, iar reforma este expresia fenomenologica a acestui proces – adica a vointei politice.
    In momentul in care mecanismele tranzitiei se perturba, astfel incat autoritatea statului scade accelerat, evaziunea fiscala creste, grupurile de interese de tip mafiot se infiltreaza in structurile statului, iar societatea este debusolata si anomica, putem vorbi de “tranzioscleroza” statului roman – cel mai periculos fenomen socio – politic la adresa securitatii nationale. Peste acest fenomen s-a suprapus criza mondiala, care amplifica factorii de risc ai Romaniei.
    Nici, dupa 21 de ani noi nu avem un proiect de tara, care sa elibereze energiile latente din noi si sa dea coerenta si perspectiva actiunii statului, societatii si economiei.
    In lipsa acestui proiect, discutiile “tehniciste” , pe marginea unui aspect sau altul, sunt lipsite de sens.

  7. momo Says:

    trebuie revizuita legea asistentei sociale care este o gaura neagra imensa alaturi de businessul in circuit inchis pe banii publici. Asistatii sociali trebuie conditionati si obligati sa presteze in masura capacitatilor fizice, dreptul de a refuza nu trebuie sa existe ci doar dreptul autoritatii de a refuza ajutor social in cazuri justificate.

  8. Parerea mea Says:

    V-ati gandit ca ceea ce traieste acum Ro ar putea sa NU FIE criza!? Adica, asta ar putea de fapt sa fie realitatea, iar ceea ce a fost prin 2004-2007 a fost exceptia. Nu producem mai nimic, nici macar hrana suficienta, ne-au plecat aproape 3 milioane de concetateni, iar in curand n-o sa mai avem cu ce sustine pensiile si asigurarile de sanatate.

    In anii anteriori a existat o situatie artificiala legata de intrarea in UE, cand infuziile de bani au creeat iluzii, dar Ro este cea de acum! In aceasta situatie, asteptati in zadar iesirea din criza, pentru ca nu va fi nici o iesire ci o lunga suferinta de 10 poate 15 ani pentru o convergenta minimala cu UE. Daca este asa, atunci intrarea in UE a fost o mare eroare, iar solutia logica ar putea sa fie tocmai iesirea din UE.

  9. Andreea Paul Says:

    Parerea mea,

    Suntem in total dezacord din acest punct de vedere.

  10. Miklós Henrich Says:

    e gargară, e bullshit, e praf în ochi!

  11. Dan C. Badea Says:

    @ Andreea Paul Vass

    Revin, in raport si de celelalte comentarii.

    In anul 1989, parametrii economici si sociali ai Romaniei comuniste erau la fel de degradati. In acel an, pe baza deciziei politice de “a se castiga nelimitat”, in functie de productia vanduta, salariatii din intreprinderile socialiste deja luau salarii reduse pina la 30 % din net. La aceasta se adaugau: lipsa de produse de stricta necesitate, restrictii la consumul de energie electrica, apa, caldura etc. De lipsa de democratie, ce sa mai discutam? Cu toate acestea, ceea a determinat mania romanilor a fost MINCIUNA permanenta ! La sfarsitul anului 1989 am trecut la democratie si capitalism, plecand de la o industrie, agricultura, stiinta ce le aveam si apeland la o ciudata tranzitie. Intai am distrus agricultura prin stranii masuri politice, fara a face o reforma agrara. Apoi am distrus industria, printr-o ciudata privativare, care in loc de a fi un instrument politic al modernizarii economiei, a fost un scop in sine, care a condus la consolidarea structurilor mafiote si de crima organizata in Romania. Am mai distrus educatia, cercetarea, sanatatea, mediul etc. De ce au fost posibile toate acestea ? Nu am avut si nu avem un proiect de tara ! Solutiile tarii nu vor veni din exterior, respectiv de la Uniunea Europeana, ci trebuie sa vina din interiorul Romaniei. In caz contrar, esecul nostru va constitui poate chiar motivul sa renunte UE la noi. Oricum, daca nu suntem performanti, ce cautam noi in Uniunea Europeana in fond?

  12. CALIMAN EUGEN Says:

    Stimate d-le Dan C.Badea,
    1.Avem un “proiect de tara”,respectiv “un program national de dezvoltare economica accelerata,de ajungere din urma a tarilor dezvoltate(chatching-up),care sa inlocuiasca actualul model de dezvoltare economica nationala,clasic,lent,de mare durata,bazat pe banii Bugetuluii(bani care lipsesc de 20 de ani).
    De 2 ani ma caznesc fara rezultat sa-l promovez,mai ales ca actualul model produce deficit bugetar,sanctionat de UE,ca fiind de natura sa prejudicieze valoarea si credibilitatea monedei EURO.
    Asupra gindirii si viziunii economice a “autorului” acestui “proiect politic,economic si social national,va puteti face o imagine,urmarind comentariile sale de pe Standard.ro,Realitatea TV(politica si economica) fie pe net LA NUMELE SAU.
    2.Nivelul rational (economic) al impozitelor poate fi stabilit numai pe doua fundamente economice existente cu aceasta destinatie.
    Primul este cel dat de un “proiect de dezvoltare economica”,care asigura informatiile statistice, economice,financiare,materiale,etc. in raport cu care sa fie stabilit cuantumul si destinatia facilitatilor fiscale,cit si destinatia incasarilor bugetare,alocate dezvoltarii economice.
    Programul economic realizat,propune un ritm de dezvoltare economica cu minim 4 la suta pe an,peste cel al tarilor UE,pentru ajungerea din urma a acestora,sub raport economic.
    Programul propune realizarea a minim 300 de mii de noi locuri de munca anual in industrie si agricultura, dublarea PIB in 6-7 ani,ajungerea din urma a Cehiei,Ungariei in 6-7 ani,etc.,etc.
    Al doilea fundament de stabilire este evolutia economiei reale,valoarea cotei unice putind fi 16 la suta cu 3 milioane de locuri de munca (la privat),dar micsorata de exemplu la 12 la suta cind avem 5 milioane de locuri de munca,ori chiar 10 la suta cu 8 milioane de locuri de munca,fara ca Bugetul sa fie nesustenabil.
    Diminuarea impozitului pe forta de munca,trebuie sa primeze,fata de diminuarea cotei de impozitare.
    Apoi cota de impozitare redusa trebuie sa fie obligatoriu insotita de legi complementare,capabile sa impuna utilizarea capitalului financiar in urma aplicarii cotei unice,pentru investitii,iar nu pentru consum.
    Conditionarea utilizarii beneficiilor din cota unica trebuie sa fie legalizata,incit cei ce nu fac investitii sa fie impozitati cu o cota PROGRESIVA.
    IATA O MASURA FISCALA,CARE POATE INCURAJA/DETERMINA CREAREA DE NOI LOCURI DE MUNCA.
    Stabilita pe genunchi si fara nici o conditionare economica,cota unica de 16 la suta,a PNL n-a dus decit la polarizarea excesiva a Romaniei ,cu disparitia in continuare a locurilor de munca,dupa 2004.
    Banii se vor duce in dezvoltare,la cei care consuma veniturile cotei unice pentru crearea de locuri de munca,iar ceilalti care nu vor face locuri de munca,se vor duce la Buget,prin impozitare progresiva.
    Iata ca exista masuri simple,de a determina dezvoltare economica,dar lipsescte vointa politica si programele de dezvoltare economica,care sa cuprinda intr-un “unic proiect national”,toate aceste masuri si tehnici capabile de a “determina” o dezvoltare economica rapida,durabila.
    3.Existenta unui Program economic national” asigura o baza nationala concreta si fezabila pentru constuctia Bugetului.Pina acum constuctia lui a fost facuta numai pe evaluari ale unei evolutii la intimplare,de la “sine”(fara nici un proiect sau actiune nationala) a economiei rominesti,lipsind orice posibilitatea de influentare sau control asupra “dezvoltarii economice”.
    Faptul ca in Romainia economia merge la intimplare,singura,fara nici un “proiect national” care sa o duca in directia dezvoltarii,a avut ca rezultat dezintegrarea economica,urmata acum de “dezintegrarea institutionala”,din lipsa resurselor finaciare Bugetare,care sa sustina sistemele bugetare nationale.
    Astfel,Rominia se afla la inceputul dezintegrarii “nationale”,populatia apta de munca migrind,iar cea ramasa urmind sa dispara fizic din lipsa de resurse minime de supravietuire (fizica).
    Numai un “program national de dezvoltare economica,rapida” MAI poate salva Romania,incit sa nu DEVINA,asa cum vedea potential viitorul nostru,o prestigioasa revista romineasca:o NATIUNE ESUATA” POLITC,ECONOMIC SI SOCIAL!
    Iata deci importanta si rolul unui “proiect de tara”,care sa elibereze energiile latente din noi,si sa dea coerenta si perspectiva actiunii statului,societatii si economiei,”asa cum arata d-l Dan C.Badea !
    PS,
    D-le Badea,sa stiti deci,ca proiectul exista,iar problama evaluarii si implementarii sale este numai una de timp.
    La fel ca doctorul in cazul unor accidente,voi fi cautat eu(in loc sa umblu cu caciula si programul dupa politici) in momentul cind economia va suferii accidentul deja vizibil:intrarea in incapacitate de plata,care se perfigureaza datorita supraimprumutarii si lipsei de credibilitate a statului,in fata institutiilor bancare!

  13. Parerea mea Says:

    De ce ? Prin ce argumente se sustine aparteneta Ro la UE ? Prin nimic: nu avem banci, nu avem industrie, nu avem agricultura, nu avem invatamant, nu avem sistem sanitar, aparatul bugetar este putred; au plecat 3 milioane de cetateni.

    Daca NU am mai fi in UE am opri macar exodul populatiei, nu inchizand granita, desigur, ci pentru ca nu ar mai avea acces pe piata fortei de munca in UE, ca tara membra. Apoi, ne-am putea proteja cat de cat ca o tara independenta, prin taxe vamale, dand o sansa amaratei noastre lipse de competitivitate.

  14. Andreea Paul Says:

    Parerea mea,

    Dezacordul dintre noi se acutizeaza grav :(

  15. Parerea mea Says:

    Argumenteaza !

  16. Andreea Paul Says:

    Parerea mea,

    Te plasezi pe axa temporala a evolutiei umanitatii si a economiei cam cu 40 de ani in urma.

  17. Daniel Says:

    Incerc sa va transmit o idee cu referire la evaziunea fiscala si economia subterana. Sistemul actual de tip mafiot din economie va gasi oricand portite de a evita in continuare platirea impozitelor. Parerea mea este ca poate ar fi mai bine sa marim TVA la 26%, dar statul sa dea trimestrial 10% inapoi platitorului de factura sau de bon fiscal. La inceput unii vor continua sa nu stranga facturille si bonurile, dar cand vor vedea ca daca au cheltuit intr-un trimestru 5000 RON, vor primi in prima luna a trimestrului urmator 500 RON, pana si cei mai carcotasi sau cei mai lenesi vor incepe sa-si schimbe comportamentul, sa ceara si sa stranga toate aceste documente. Astfel vor iesi la suprafata MARE PARTE din afacerile derulate in prezent in economia subterana, ceea ce va conduce la venituri mai mari si din impozite, precum si venituri mai mari pentru sanatate, pensii, somaj. Mi se pare mai simplu asa, singurele lucruri care trebuie facute fiind doar schimbarea cotei TVA si acceptarea si respectarea returnarii cotei de 10% in prima luna dupa terminarea trimestrului Documentele sa fie depuse pana in primele 5 zile lucraroare ale lunii urmatoare. Plata trimestrial pentru a obtine efecte imediate, in timp se poate mari acest termen. O fi bine, o fi rau cineva ar trebui sa analizeze mai atent si aceasta propunere. Nu cred ca ne trebuie contabili pentru a completa un formular cu toate facturile si bonurile fiscale, iar cei de la finante, ar trebui doar sa verifce prin sondaj daca facturile nu sunt cumva false si sa ia masuri dupa o investigatie prealabila, pentru ca s-ar putea ca in unele situatii cumparatorul sa fi fost pacalit, dar totusi o ancheta mai atenta a persoanei sau firmei in cauza se impun, precum si nedecontarea sumelor pana la elucidarea situatiei. Insa faptul ca decontarea se face trimestrial, daca cineva mai incearca sa fenteze, poate va renunta la cota returnabila a TVA-ului pe acel trimestru si ulterior, stiindu-se cu tinicheaua de coada va deveni un platitor de taxe mai onest. Amenzile pentru frauda sa fie exemplare, dar ea trebuie sa fie dovedita, nu ca acum dupa ureche. Este adevarat ca ar fi de mare folos informatizarea celor de la fisc, dar de ce nu o fac macar acum.

  18. Parerea mea Says:

    De unde-ai mai scos-o si p-asta cu 40 de ani in urma, caci intr-adevar, se potriveste la marele fix!? In 1970 se petrecea ceva similar, aproape identic: incepuse industrializarea/modernizarea fortata; tot cu fonduri externe – FMI. Economia s-a supraincalzit intre 1970-1980 exact ca si acum si apoi a pleznit criza, tot ca acum. Iesirea din criza s-a facut in vreo 20 de ani, inclusiv prin schimbarea “paradigmei”, ca sa ma exprim eufemistic.

    Ca sa nu plezneasca iar, ca acum 20 de ani, ar trebui sa facem o schimbare radicala pasnica, inainte de a fi prea tarziu: sa iesim din UE.

    Nu trebuie sa trecem, iar, la comunism, desigur, ci la un minim de protectie nationala. Daca vrei, singura mea retinere ar fi tocmai aceea ca, in absenta constrangerilor externe, sa nu derapam in dicatura, caci dictatorul e chiar aici :( Dar, trebuie sa vedem realitatea: invatamantul este la pamant, cadrele didactice semianalfabete nu ne dau prea mari sperante spre “societetea bazata pe cunoastere”. Infrastructura nu exista, industria nationala asijderea, bancile sunt un fel de “zapcii”.

  19. joness Says:

    As fi interesat sa vad o simulare pentru o reducere a taxarii muncii pana la 16% impozit + maxim 10% tot restul contributiilor de tot felul. Desigur, bugetul asigurarilor sociale ar trebui alimentat aproape integral din bugetul de stat. Insa oricum lucrul acesta se intampla in buna masura si in prezent, iar teoria “primesti pensia din contributiile platite” sau “beneficiezi de servicii medicale/ajutor de somaj in urma contributiei platite” a ramas un simplu enunt ideologic, fara absolut nici o legatura cu realitatea economica si fiscala. Daca renuntam la aceasta teorie, scaderea importanta a costului muncii, corelata cu anularea ajutoarelor sociale ce descurajeaza munca, ar putea avea un efect spectaculos.

    Altfel, nici eu nu cred ca o reducere a cotei unice ar fi de mare ajutor, poate doar ar incuraja mutarea unor capitaluri speculative in Ro, ptr a beneficia de pe urma dobanzilor mari in lei si a cursului controlat. Ceea ce in final este tot un transfer de fonduri publice catre niste nerezidenti ce nu aduc mai nimic.

    Totusi, as avea doua intrebari:

    1. Scaderea incasarilor la buget a fost calculata lund in calcul si efectele pozitive ale scaderii cotei unice, adica o crestere a bazei de impozitare? Daca da, cat a fost cresterea luata in calcul?

    2. …si una mai veche: Cum isi propune guvernul CONCRET sa diminueaze cu 20% ponderea muncii la negru si sa creasca gradul de colectare?

  20. Andreea Paul Says:

    joness,

    1. Am luat in calcul doar efectul pe termen scurt al diminuarii cotei unice care include elastiitatea gradului de conformare voluntara. Extinderea bazei de impozitare nu se poate lua inca in calcul pana nu vedem forma noului cod fiscal aprobat.

    2. Strategia e la ministerul muncii, iar vectorii de actiune sunt ITM-urile.

  21. momo Says:

    parerea mea,

    ar fi posibil sa fie asa!
    daca nu iesim din criza nici anul viitor

  22. Coman Horatiu Says:

    “Asadar, raman adepta unei cote unice reduse dupa ce toate aceste etape sunt integral parcurse si resping introducerea unei cote progresive pana cand Romania va atinge nivelul mediu de dezvoltare cu cel european” – am citat finalul articolului d-voastra.
    Nu-mi vine sa cred, d-na Vass ! Doar “pana cand Romania va atinge nivelul mediu de dezvoltare cu cel european” !!??? … E doar o problema de timp, si nu de ordin etic si moral, mai intai si mai intai !?
    Dar, v-ati gandit vreodata daca impozitarile progresive nu sunt cumva NEDREPTATI progresive !? ..
    V-ati gandit vreodata daca nu cumva cotele discriminatorii ale instrainarii de proprietate – impozitarile progresive – pot intra sub incidenta poruncii a 7-a ? : SA NU FURI !
    Credeam ca un adevarat liberal ar trebui sa puna sapte lacate pe cutia Pandorei stangiste. Pot oare calculele si modelarile matematice, estimarile economice cele mai bine intentionate, sa escamoteze aceasta problema de natura morala si principiala ? Se poate uita atat de usor ca, in cazul cotei unice procentuale, cel bogat contribuie incomparabil mai mult la buget – si implicit la binele comun – decat cel sarac ? Doar pentru ca e bogat trebuie pedepsit SUPLIMENTAR !? Dumneavoastra chiar nu mai sesizati natura etico-morala atunci cand impozitati : “viciul” (prezupozitia latenta e cea a statului ca substitut de D-zeu ) si gradele de bogatie prin impozitarile progresive ( prezupozitia latenta e cea a atributului divin al magnificentei cu corelatul sau Statul Majusculat; ca intrument al redistribuirii – silite – de proprietate ) !? Ma opresc aici ca sa nu devin patetic.
    Cu astfel de conceptii mi se pare destul de sumbru viitorul liberalismului in Romania – si nu doar in Romania. Haosul si imponderabilele fiscalitatii romanesti (care atarna ca sabia lui Damocles deasupra intreprinzatorului ) tradeaza aceiasi lipsa de respect fata de proprietatea privata ca si in cazul rapturilor sesizate mai sus.
    O alta presupozitie latenta a guvernelor contemporane, in genere, e ideea “statului ca antreprenor principal”. Mi se pare o fundatura prea costisitoare..

    PS.
    Cred sincer ca, pentru liberalii de azi, dialogul si dezbaterea de idei cu libertarienii reprezinta o buna igiena mintala – nu doar morala. Altfel, simptomele contaminarii cu “echitatea stangii” nu vor intarzia sa transfigureze etica libertatii; care nu le apartine ..

    Am zis howgh !

  23. gavrus tiberiu Says:

    “Nu doresc sa cert acum defel ratacirile inerente ale guvernantei economice din ultimii ani”

    Inteleg ca prin guvernanta economica asupra Romaniei trebuie sa intelegem faptul ca UE isi mareste (isi va mari ) “supervizarea bugetelor SM de către organismele europene, înăsprirea sancţiunilor pentru acele SM care nu respectă limitele de îndatorare şi întărirea competeţelor UE în materie de „dirijare strategică” a dezvoltării economice.”

    Eu sunt de acord ca UE este singura noastra sansa. Dar nu sunt deloc convins ca UE va reusi sa isi autoconserve existenta,sa isi automodernizeze birocratia si sa faca fata concurentei.
    Europei ii lipseste (cu exceptia oarecum relativa a nemtilor) disciplina si respectarea regulilor caracteristice asiaticilor.
    Adica daca s-a stabilit 3% cum este posibil 13%?
    Sau, daca s-a stabilit 60%, de ce se ajunge la 120% ?

  24. Andreea Paul Says:

    Coman Horatiu,

    De acord. Mai trebuie sa convingem si populatia ca asta este solutia corecta pe termen foarte lung.

  25. anca munteanu Says:

    ”raman adepta unei cote unice reduse ” – aveti mare dreptate insa adaugati si …”dupa ce toate aceste etape sunt integral parcurse” . Daca am fi totusi extrem de pesimisti iar etapele enumerate de domnia voastra nu s-a parcurge si nu ar fi implementate varianta logica e …impozitarea progresiva??

    ”abuzurile pensionarilor anticipate pe caz de boala sau disabilitati, la care se pot adauga efectele indirecte pozitive date de reinsertia lor in piata fortei de munca active” – Aveti dreptate; nu ma feresc sa ii numesc paraziti pe cei care au abuzat cu pensionarea anticipata din motive inventate! Dar reinsertia lor in activitatea…cam cum credeti ca se poate face asa ceva?!

  26. Andreea Paul Says:

    anca munteanu,

    Nu. Varianta logica ramane pastrarea cotei unice de 16%.

    Niciodata nu s-au colectat venituri bugetare mai mari cand aveam cota progresiva in comparatie cu cota unica.

    Nu cred in viabilitatea cotei progresive in vremuri in care se impune acumularea de capital, investitii si economii pentru a putea recupera decalajul de dezvoltare fata de UE.

  27. MARIAN C Says:

    Andreea,

    1.Incerc din nou sa inteleg de ce te zabti atat pentru ca eu nu vad in jurul tau (si ma refer la Ministerul de finante si la cel al Muncii) niste oameni capabili macar sa verifice aceasta teorie,ce sa mai vorbim de punerea ei in practica;
    2.Teoria aceasta (cu diverse procente) a fost prezentata si de oameni de afaceri si de firme de consultanta dar a ramas comentata doar in mass-media si pe blog-uri;
    3.Noua o sa ne mai ia inca 20 de ani sa ne dam seama ca ITM-ul nu are mijloacele (de toate tipurile: de la baza de date IT pana la pregatirea si numarul oamenilor care vin in control)si nici cu ce sa opereze pentru a eradica munca la negru:cum poti sa faci acest lucru cu amenzi de 1500-5000 RON?de ce nu se da intai avertisment si apoi amenzi de sute de milioane pentru neinregistrarea contractelor sau chiar amenda penala si inchiderea definitiva a afacerii?Nu vreau sa mai ridic aici problema controalelor doar de dragul de a aduce bani la buget doar de la firme mari.Cine ii controloleaza pe buticarii de la scara blocurilor ,etc?
    4.Ideea cu strategia de tara am sustinut-o si eu si sunt de acord cu ea si cred ca trebuie sa fie parte integranta a politicii fiscale;
    5.Atunci cand vom putea eradica cu cel putin 50% evaziunea fiscala,vom putea da bani si la buget (are cineva insa interes in acest sens? 3 miliarde de $ este evaziunea fiscala numai in agricultura).
    6.Cota progresiva este de domeniul trecutului sau de domeniul viitorului utopic,atunci cand noi vom avea o economie ca a Suediei (si o populatie care sa fie peste 75% la un nivel mediu si peste mediu de trai) care sa ne permita sa folosim acest sistem pentru protejarea celor dezavantajati ca si categorie sociala .
    7.Inchei cum am inceput cu intrebarea: VREA CINEVA INTR-ADEVAR SA NE DEZVOLTAM SAU SE DORESTE DOAR SA FIM O PIATA DE DESFACERE?

  28. Andreea Paul Says:

    MARIAN C,

    7. Da, suntem multi care ne dorim asta! Cea mai mare provocare este sa nu ne pierdem entuziasmul si optimismul ca vom reusi sa schimbam lucrurile in bine.

  29. Cita Alexandru Says:

    Am citit cu interes toate opiniile de astazi, ca de altfel si pe cele exprimare in zilele anterioare, insa nu pot deloc impartasi entuziasmul si optimismul ca vom reusi sa schimbam lucrurile in bine sau in mai…bine. Dece? Fiindca mi se pare prea larga aceasta categorie “noi”…
    Au fost, sunt si vor fi multe idei si proiecte bune, generoase, seducatoate chiar…la nivel teoretic.
    Cand a venit momentul sa capete o expresie juridica, respectiva sa fie “traduse” in legislatie, au esuat lamentabil.
    Cei care ar trebui sa produca legislatia care sa materializeze aceste idei sau proiecte nu au capacitatea necesara ori priceperea de a o face, mai ales daca cel care “emite” aceasta legislatie este…Guvernul.
    Am sa dau un singur exemplu: legea salarizarii unitare in sistemul bugetar.
    Avand 560 de pagini, legea salarizarii este cel mai complex pachet legislativ din ultimii 20 de ani.
    Oficialii Ministerului Muncii au anunţat că până la sfârşitul anului va fi adoptată o nouă lege a salarizării în sistemul bugetar, deşi această lege este în vigoare de la începutul anului. Motivul? Aplicarea legii a eşuat pentru că nu a fost de la început concepută pentru a funcţiona.
    Mi se pare…halucinant.

    Legea salarizării, elaborată la presiunea acordului cu FMI, a fost discutată timp de câteva luni anul trecut de sindicate, patronate şi de reprezentanţii Ministerului Muncii şi a avut cel puţin 13 variante înainte ca Executivul condus de Emil Boc să îşi asume răspunderea pe proiectul legislativ (în luna septembrie). Legea ar fi trebuit să afecteze 1,4 milioane de salariaţi din sistemul bugetar şi să funcţioneze pe baza unei grile de ierarhizare în care raportul între salariul minim pe economie şi cel mai mare salariu din sistemul bugetar să fie de maximum 1 la 12, unde 12 este nivelul salarial al preşedintelui României.

    “Efectul general pe care l-a produs legea salarizării a fost că cei care au avut salarii mari le-au avut şi mai mari, iar cei cu salarii mai mici au avut salarii şi mai mici”, susţine Petru Dandea, vicepreşedintele confederaţiei sindicale Cartel Alfa.

    Cam asta se declara de curand intr-un ziar de informatie financiara.
    Daca mai amintesc si de modificarile suferite de Codul Fiscal intre 2003 si 2010, in numar de 31 (!)….

  30. Andreea Paul Says:

    Cita Alexandru,

    Ceea ce sustine domnul Dandea este o prostie, un neadevar, un populism desantat.

  31. Cita Alexandru Says:

    Prostie sau nu, neadevar sau nu, populism desantat sau nu, oficialii Ministerului Muncii au anunţat că până la sfârşitul anului va fi adoptată o nouă lege a salarizării în sistemul bugetar, deşi această lege este în vigoare de la începutul anului. Motivul? Aplicarea legii a eşuat pentru că nu a fost de la început concepută pentru a funcţiona.
    Domnul Dandea poate spune si bancuri, realitatea este ca avem o lege nefunctionala…
    Si faptul acesta imi pare mai grav decat populismul desantat al unui lider sindical…

  32. Andreea Paul Says:

    Cita Alexandru,

    Legea salarizarii unitare se aplica treptat, pana in 2015. Poate de aici vine neintelegerea finalitatii sale.

  33. joness Says:

    “1. Am luat in calcul doar efectul pe termen scurt al diminuarii cotei unice care include elastiitatea gradului de conformare voluntara. Extinderea bazei de impozitare nu se poate lua inca in calcul pana nu vedem forma noului cod fiscal aprobat.”

    Si cu cat s-a considerat ca va creste gradul de conformare voluntara in cazul scaderii cotei unice?

    “2. Strategia e la ministerul muncii, iar vectorii de actiune sunt ITM-urile.”

    Am un pesimism absolut fata de orice strategie bazata pe ideea centrala ca niste birocrati vor deveni prin nu-stiu-ce metode mai eficienti si mai putin corupti, vor colecta mai multe taxe iar evazionistii vor continua activitatea economica fix la acelasi nivel ca pe vremea in care nu plateau taxe.

    Cred ca mult mai eficiente ar fi metode fiscale, menite a incuraja conformarea voluntara. Metode care sa faca pe agentii economici evazionisti sa calculeze singuri ca e mai rentabil sa plateasca taxele legale decat spaga + riscul aferent evaziunii. In directia aceasta m-a suprins foarte pozitiv ideea enuntata de premierul Boc referitoare la premierea celor ce colecteaza bonuri fiscale!

  34. horatiu Says:

    Cu tot respectul, dvs. avansati o serie de scenarii dar nu vad acel “white paper”. In lipsa lui, raman simple supozitii. De vreme ce rolul dvs. este de a fi “ratiunea economica” in fata primului ministru, mi se pare absolut normal sa publicati studiul pe care l-ati efectuat. Reprezentati mediul academic si ar trebui sa lasam speculatiile in seama factorului politic. In acelasi timp, v-as intreba daca la nivelul guvernului exista un studiu legat de un viitor model de crestere macroeconomica (de la academicianul Dobrescu nu a mai fost publicat niciun model) in conditiile in care noi pierdem forta de munca inalt calificata (daca capital nu prea e, solutia de crestere poate fi compensata in orice model (K,L) doar de productivitatea ridicata care vine din inovatia lui L). Cred ca va pierdeti prea mult timp pe o dezbatere publica ce nu are rigoare academica serioasa si prea putin timp in prezentarea rezultatelor unor studii. Credibilitatea unui academic creste daca are la baza cercetari serioase. Nu-mi dati ocazia(si nici celorlalti) sa va conteste supozitiile. Dati-mi ocazia sa va contest studiul (metodologia-modelul matematic, calitatea datelor, concluziile) si nu speculatiile. De asemenea, mi-e greu sa cred ca sunteti specialista atat pe modele de crestere macroeconomica cat si pe fiscalitate. Iarasi, cu tot respectul, faceti un melanj din cele doua ce nu poate fi de bun augur. V-as ruga sa publicati studiile pentru a putea vorbi de o dezbatere reala. Va asigur ca Romer asa procedeaza in boardul american.

  35. Andreea Paul Says:

    horatiu,

    Studiile exista, dar nu sunt pretabile pentru un blog. Ele sunt documente interne de lucru ale Guvernului ori sunt publice in revistele academice de profil. Acolo trebuie sa le cautati. Nicidecum pe un blog.

    PS: Cred ca prezentarea identitatii dvs. ar constitui un pas necesar unui astfel de dialog stiintific bazat pe invocatul “respect”. Altfel, discut cu mare placere oricand cu domnul acad. Dobrescu sau cu d-ul prof. Altar personal. Am lucrat impreuna pe aceste proiecte si tinem legatura.

  36. Lavinia Says:

    Văd că premierul anunţă reduceri de taxe pentru bonuri fiscale. Cine va sta să numere atâtea bonuri fiscale? ! Un bon fiscal tiparit pe hartie termică dispare în câteva luni, deci la sfârşitul anului ai o hartie albă.

  37. Lavinia Says:

    Spune cineva pe un forum:”Daca impozitezi veniturile brute ale firmelor, scapi de orice incurcaturi si controale….” Are dreptate?

  38. Andreea Paul Says:

    Lavinia, 2010/07/26 at 11:04 am

    Vroiai sa intrebi cifra de afaceri?

  39. Adriana Says:

    cu impozitul minim-forfetar cum ramane? Bugetul statului a pierdut 1,2 mld. lei prin instituirea impozitului minim în mai anul trecut, care a dus la ieşirea de pe piaţă a peste 300.000 de societăţi comerciale!!!!Aproape 1 milion de someri asistati social!!!!!!

  40. Andreea Paul Says:

    Adriana,

    Nu am fost niciodata adepta acestui impozit forfetar. Efectele pe care le vehiculezi aici sunt insa false. Nu asta conteaza acum, ci faptul ca acesta va fi eliminat in toamna aestui an.

  41. 8-3=1 Says:

    Reducerea cotei unice la 12% sau 10% va reduce posibilitatea statului de a stimula suplimentar agentii economici si persoanele. De exemplu, de la 10% e mai greu sa acorzi reduceri suplimentare unei firme care face 100 de angajari. Sau unei firme care nu polueaza etc.

    Acum vreo 15 ani am conceput un mini-sistem fiscal cu cota unica (cred ca luasem in considerare 18%) cu discounturi sau penalitati in functie de indeplinirea unor functii de catre firme si persoane fizice.
    Dintre ele (pentru firme): responsabilitate sociala, protectia mediului, descurajarea speculatiilor financiare samd.
    O sa scot de la naftalina aceste idei (poate acum sunt mai de actualitate).

    Sistemul asta nu ar fi de impozitare progresiva, exista in continuare o cota unica pentru toate veniturile firmelor sau persoanelor fizice- la care se aplica discounturi sau penalitati.

  42. orangebud Says:

    dupa ce multor firme mici care mai functionau li s a pus cruce cu imp forfetar si alte tertipuri, poate fi impozitul; pe profit si 0,1%: oricum functioneaza firmele care primesc ok pdl iar un impozit cit mai mic pe profit convine de minune anumitor corporatii speculante (care mai si controleaza demnitarii).
    felicitari!

Leave a Reply

Home Cine sunt Credo politic Proiectele mele Media Contact Blog