Interviu pentru Foreign Policy Romania: Statul. Statul roman

Interviu publicat in revista Foreign Policy, iulie-august 2010, pg. 62-63:

Despre ce mai e statul?
Ca sa fie puternic, un stat are nevoie de un tipar si de reguli, prin care ii instruiesti si-i educi pe oameni pana se ajunge la armonie si unitate sociala. Regulile tin de sistemul de norme instituite prin lege si de principiile morale.Tiparul e dat de imparteala intre bunurile publice dure – adica cele care pot fi garantate exclusiv de catre stat (armata, justitia, politia, infrastructura rutiera, urbana, plasa de siguranta sociala etc.), bunurile publice semi-dure – adica cele ce pot fi furnizate atat de mediul public cat si de cel privat in ponderi variate sau in parteneriate public-private (educatia, sanatatea, pensiile, companiile de interes strategic, cum sunt de pilda cele din zona energiei sau a resurselor naturale), respectiv de bunurile publice care pot fi complet externalizate si furnizate exclusiv de catre mediul privat (industrii si servicii private).
Putine subiecte sunt mai incurcate in stiinta economica decat desenarea acestui tipar al statului. Ce rol isi asuma? Cand? Ce imi datoreaza statul? Ce ii cer suplimentar statului? Cat costa si cum se finanteaza statul? Poate statul sa decida mai bine ce face cu veniturile mele decat mine insumi, in calitate de contribuabil? De unde vine bunastarea? Intrebarile sunt pertinente si au framantat oamenii de stiinta si decidentii publici multa vreme.
Aranjamentele etatiste s-au dovedit adeseori falimentare si din ce in ce mai multe voci reclama nevoia retragerii tuturor masurilor interventioniste aberante ale guvernului si promovarea antreprenoriatului ca cel mai bun stimulent pentru cresterea economica bazata pe competivitate. Sa va dau doua exemple. Cine are cea mai competitiva agricultura din lume? Noua Zeelanda – pentru ca a liberalizat-o complet acum mai bine de doua decenii. Cine are cel mai performant sistem sanitar? Singapore – caci se bazeaza in proportie de 80% pe finantare si gestiune privata.
Lucrurile nu sunt insa defel simple. Opţiunile natiunilor sunt atat de diferite si oscileaza intre: modelul anglo-saxon – mai mult sau mai puţin un model al pieţei libere; modelul european-francez – al reglementării sporite şi al creşterii implicării guvernului; modelul Chavez-Castro-Kim Jong-il – al proprietăţii de stat; modelul chinez – de economie duala administrată public; modelul israelian al antreprenoriatului s.a.m.d sau o combinatie intre acestea.

Cine mai e statul român?
Statul roman este rezultatul interactiunii dintre decidentii publici, politicieni, tehnocrati/profesionisti, sindicalisti, cetateni activi in societatea civila si cetatenii care asista pasivi la mersul lucrurilor. De la comunism incoace vorbim despre igienizarea civica, despre selectia negativa, despre igienizarea morala a politicii si economiei romanesti. De facut am facut insa nejustificat de putin. Am perpetuat tipare, reguli si practici injuste, de sus pana jos. Am permis sa ni se fure natiunea, cum ne spune atat de rece Tom Gallaher. In culpa suntem noi, romanii, care nu am reusit sa ne mobilizam si reactivam miscarea tehnocrata, civica si sindicala autentica care sa mobilizeze suficient de rapid si eficient miscarea politica reformatoare. Din prea mult egocentrism si desavarsire individuala am dat prea putin acestei natiuni din stiinta si munca noastra.
Nu putem insa nega nici succesele inerente nationale. Aici ma gandesc la presiunile impuse de vointa politica a integrarii in Uniunea Europeana si conformarea minimala la regulile normalitatii europene. Statul roman este acum un jucator pe plan global, obligat sa se conformeze regulilor de conduita europene. Ne-a mai slefuit prin punctele esentiale.
Restul trebuie sa o facem singuri. Nu vad cum altfel, decat prin asumarea atitudinii de inadecvare nu doar prin injuraturi in barba, ci prin mult curaj, entuziasm si actiune ferma a specialistilor, a societatii civile, a cetatenilor care isi doresc un altfel de stat, a politicienilor care inteleg ca POT si TREBUIE sa schimbe lucrurile in bine, sacrificand insusi interesul particular si electoral pe termen scurt. Asta face insa tocmai diferenta dintre un lider si un politician oarecare.
Demarajul economic al Romaniei cred ca este posibil doar construind un stat, cu institutiile sale aferente, cat mai mic, mai putin costisitor si mai eficient in furnizarea bunurilor publice. Politicianul reformator trebuie insa insotit de o banca centrala responsabila, un think-tank puternic si o dezbatere publica care sa schimbe climatul intelectual in favoarea muncii, a investitiei si a asumarii riscului antreprenorial, a responsabilitatii lucrului bine facut, a eticii si a moralei societale.

De unde bani la buget?
Prudenţa bugetară este mult mai importanta decat intrebarea de unde bani la buget, stiind ca o natiune mica ca a noastra, indatorata puternic, nu este o tara libera si nici nu poate creste pe termen lung sanatos. Or noi consumam mult mai mult decat producem, adica avem pretentii mai mari de la stat decat suntem dispusi sa contribuim la bugetul public.
70% din Produsul Intern Brut al Romaniei este de provenienta privata, iar 30% publica. Bugetul public, cu o pondere a veniturilor de circa 31% din PIB, dar cu 38% cheltuieli in PIB, colecteaza bani la buget din impozite, taxe, contributii sociale si din venituri proprii obtinute din participatiile statului in companii sau in fonduri publice de investitii, restul (diferenta dintre venituri si cheltuieli) asigurandu-se din imprumuturi externe si interne (adica datorii pe care trebuie sa le platim in viitor, noi sau generatiile urmatoare).
Sa pornim de la desenarea realitatii actuale in cativa indicatori simpli:
- daca in 1990, 2,2 contribuabili asigurau pensia unui varstnic in Romania, in 2010 doar 0,8 contribuabili plateau din contributii proprii o astfel de pensie;
- romanii lucreaza, in medie, mai putin decat alte popoare – de pilda, varsta medie de pensionare reala este de 55,5 de ani in prezent, din pricina abuzurilor (ex. cazul pensiilor anticipate de invaliditate ilicite) si a pleiadei de legi speciale permisive;
- cei 3,4 milioane de romani activi in mediul privat asigura 70% din PIB si aduc 67% din totalul veniturilor bugetare – ei au insa un salariu mediu brut de 1500 lei, fata de media salariului brut din sectorul public de 2300 lei in 2010.
Multi se vor grabi sa invoce plata muncii la negru pe piata privata. Si au dreptate, caci jumatate din economia ascunsa in Romania este reprezenta de munca la negru. Ineficienta controlului si a sanctiunilor in zona asta ne costa cam 13% din PIB. Alte circa 6% din PIB vin dinspre evaziunea fiscala prin neplata TVA, iar alte 5% din alte forme de evaziune. Suntem astfel obligati nu doar la actiuni ferme in acest sens, ci si sa stimulam initiativa privata si cresterea fortei de munca active antrenate efectiv in munca.
Pe de alta parte, doua treimi din cheltuielile bugetare sunt orientate spre salarii, pensii si ajutoare sociale, ceea ce ne-a obligat sa ne asumam masurile severe de austeritate si sa asanam rapid in 2010 bugetul public.
In mod evident, se impune organizarea unei dezbateri serioase asupra nivelului de impozitare în România şi a serviciilor publice şi obligaţiilor sociale asumate a fi finanţate din bugetul ţării. Această dezbatere trebuie sa porneasca de la realitatea că o ţară care doreşte să aibă o fiscalitate mai mică în raport cu alte state membre europene va trebui să găsească echilibrul just între finanţarea obligaţiilor sociale din buget şi plăţile efectuate de către oameni prin taxe, impozite si alte contributii vatre stat. Altfel vom ramane captivi populismului care invadeaza dezbaterile publice politicianiste si care foloseste drept vectori argumentativi falsi, precum “ni se ia”, “se fura din buzunarul nostru”, “e dreptul nostru castigat”.
Neeludand intrebarea direct adresata, dincolo de aceasta dezbatere absolut necesara si de lupta de combatere a evaziunii si a muncii la negru, sunt usor identificabile si alte surse de venituri la buget prin:
- lărgirea bazei de impozitare si eliminarea fisurilor din Codul fiscal care au permis pana acum derularea de tranzactii si obtinerea de venituri neimpozitate sau impozitate nesemnificativ;
- creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene – reamintesc cateva din deciziile luate in 2009 si 2010: reducerea numarului si a duratei procedurilor, cresterea fondurilor de garantare si contragarantare acordate de catre stat si diminuarea cotelor de co-finantare pentru numeroase axe prioritare, ba chiar co-finantare “zero” pentru microintreprinderile care aplica pentru Programul Operational Regional;
- stimularea mediului antreprenorial si flexibilizarea pieţelor muncii, reducerea costului tranzacţilor si a timpului pierdut in relatia cu statul;
- reforma sistemului de management pentru regii şi companiile cu capital de stat, prin aşezarea performanţei la baza acestui sistem – legea responsabilitatii fiscale adoptate in 2010 rezolva doar partial acest obiectiv si nu este suficient;
- reconsiderarea modului de valorificarea a resurselor naturale;
- susţinerea, în limita resurselor disponibile, a restructurării acelor sectoare economice, cu un deficit de productivitate ridicat (ex. agricultura), dar care au un avantaj competitiv mare, precum şi a întreprinderilor mici şi mijlocii care au capacitatea de a crea cel mai rapid locuri de muncă;
- promovarea interesului public în raporturile cu companiile transnaţionale care operează în România şi mărirea atractivităţii economiei pentru investitori;
- nu in ultimul rand, gasesc esentiala promovarea Parteneriatelor Public-Private – o lege in materie a fost de curand adoptata de catre Parlamentul Romaniei.

This entry was posted in Uncategorized and tagged , , , , . Bookmark the permalink.

20 Responses to Interviu pentru Foreign Policy Romania: Statul. Statul roman

  1. Ţinînd seama de strîmbătatea pe care se bazează statul, am căutat, şi cred că am găsit o soluţie: nesupunerea civică prin muncă.

  2. orangebud says:

    din pacate stim cine este statul roman: reprezinta interactiunea unor grupuri de interese suspecte , o entitate slaba si corupta de la care cetatenii nu mai asteapta nimic bun. marea intrebare este: ce va fii statul ? iar ca un plan pe termen lung ar trebui sa acceptam ideea unui stat puternic, activ (un jucator care sa si apere propriile interese, nu ale marilor puteri) si cu responsabilitati sociale care MERITA sa aiba o anumita libertate de actiune pentru ca slujeste intereselor comune. identificarea noastra cu tara trebuie facuta prin institutiile statului, nu prin sporturile nationale.

    revin la planul pe termen lung: cineva zicea ca se vor taia bani de ici-colo dar se vor investii in viitorul nostru. as vrea sa vad campanii agresive antimanipulare pe tvruri, as vrea sa vad emisiuni educative pe tvr 2 de exemplu mamele trebuie sa constientizeze ca stau acasa 2 ani cu copilu pt a i construi o fundatie solida, trebuie sa fim invatati sa gindim, sa nu ne lasam manipulati (apropos..aseara pe tvr 1 a fost filmul viva zapata…mesajul este un pic ciudat avind in vedere ca s a schimbat directorul tvr..poate trebuiau schimbati mai multi oameni din tvr!), sa luptam pentru ce este al nostru (ex: de mai mult de 2000 de ani murim pt a apara aurul de la rosia montana si acum pierdem rusinos acest razboi). in concluzie “poporul” asta trebuie educat intens, trebuie sa fim desteptati, sa nu ne lasam manipulati, sa fim reuniti (degeaba s au unit teritoriile tarii-mama daca locuitorii sint dezbinati) si asta doar cu un singur scop: cresterea puterii noastre inclusiv pe plan extern (deoarece nu cred ca exista conducatori de state care se pot lauda cu faptul ca au poporul in spate, ca au sustinerea lui..si asta e o arma redutabila). chit ca nu suna bine pt “democratia ” parlamentara de tip liberal poate ar trebui o orientare spre o “democratie plebiscitara”: alegerea salvatorului unei natiuni dintre citiva candidati rivali (sau idei rivale) satisfacind cumva criteriile de legitimitate democratica contemporane. asta daca votul universal valabil (al neavenitilor) ramine regula generala – caci cealalta alternativa o vedem: autoritatile se ascund din ce in ce mai mult, manipuleaza din ce in ce mai mult doar pt a si dezorienta electoratul.

    concluzie: ca sa scapam de ideea ca tara te vrea prost, cineva isi asuma responsabilitatea de a ne deschide ochii, in acest timp va face si cleanul clasei politice (a celor care l supara si nu l pot santaja :) apropo, totusi de ce a fost seful cia in ro?), clean ce sint sigr ca se va face (sa vedeti in scurt timp cum pdl urca in popularitate iar prin arestarea citorva demnitari pdl, si a mai multor demnitari psd-pnl). cine va face lucrul acesta va guverna urmatorii 15-20 ani iar cu sustinerea populara ce o va avea va devenii aproape atotputernic (mai mult pe plan extern ma framinta pe mine…ca sintem de risul lumii). zic asta ca se pare ca si mai arunca si zeus cite un ochi pe aici: nu si mai tine bratele incrucisate cind se vede cu prostimea, si tu il numesti Presedinte cu p mare :) oricum, sint convins ca daca stau cu sefu o noapte la o sticla de chivas il consiliez mai bine decit ciudatii aia care i baga in cap flacari violet si mai stiu eu ce.

    oricum nu trebuie uitat ca istoria se repeta si ca se poate guverna impotriva intregului popor un anumit timp, impotriva unei parti a poporului tot timpul dar nu se poate guverna impotriva intregului popor tot timpul.

    lasind aberatiile la o parte tot nu inteleg: daca banii nu mai inseamna aur, CE INSEAMNA AURUL? de ce se bat astia cu toate mijloacele (propagandistice) sa ne ia muntele asta de aur? cumva se preconizeaza la o revenire a banului cu acoperire in aur? (sperind intr o revigorare a capitalismului). chestia asta am mai intrebat o dar nu a raspuns nimeni, ca de ce nu l aparam asta o stim cu totii.

  3. ion adrian says:

    Excelenta si corecta gaselnitza juristilor de la Cotroceni ref ANI, dau clase celor de la guvern:
    http://www.presidency.ro/pdf/date/12244_ro.pdf

    Voi reveni poate si cu ceva la subiect dar pot spune ca in primul rand trebuie sa inceteze raportul de contrapunere uneori de beligerantza intre stat ci cetateanul onest platitor corect de impozite si cu respect fata de lege care este o mostenire comunista care se perpetueaza si az(am mai ridicat problema dar nu prea ai bagat-o in seama)

  4. orangebud says:

    si apropo de cum se repeta lucrurile: am mai pierdut timpul cu politica dimboviteana prin anii 90, nu mi venea sa cred in ce directie ne indreptam! atunci gindeam: daca as fi in locul unora bineintelesa ca mi as vedea SI interesul meu, dar as vedea si interesul colectiv. nu as baga mina pina la git.

    azi, dupa ceva ani zic: da, sigur as face sa mi fie bine (daca as avea sansa sociala-politica) dar nu as trada.
    (inclusiv furtul prin asa zisele licitatii este tot o forma de tradare, cel putin a increderii).
    (bineinteles se naste si o oarecare invidie ref la faptul ca nu fac eu niste indicatoare de milioane, ca nu torn eu asfalt la suprapret…etc)

    ce este statul azi: daca ai probleme de ordin cetatenesti (de ex in bv se vor arunca o gramada de bani pe reabilitarea unui parc care arata bine) s ar putea sa gasesti intelegere mai mare la asfaltator, prestator decit la primar.

  5. Ana Armanca Ardeleanu says:

    Statul înseamnă şi Parlamentul. După cum a fost votată la Senat legea ANI, toţi parlamentarii prezenţi, au votat mutilarea ANI, în afară de 2 membri PDL care…s-au abţinut, nici ăia nu au avut curajul să spună NU. Legea legată de învăţământ nu a fost votată, deşi există o majoritate.
    Statul înseamnă şi guvernul. Am văzut că există Raportul Curţii de Conturi 2009, am văzut că există Raportul Curţii de Conturi cu privire la banii de la inundaţiile din 2008, unde s-au umflat preţurile şi de 20 de ori. De ce nu sunt trimişi aceşti vinovaţi în judecată?
    Eu nu aştept de la stat nici cadouri, nici bani, nici avantaje. Vreau legi clare, care să nu poată fi declarate neconstituţionale după 8 ani, vreau să văd că se aplică legea, că statul încurajează munca, cinstea, iniţiativa.
    România a fost transferată, devalizată, furată, toate intreprinderile vândute pe nimic. De ce nu sunt trimişi în judecată vinovaţii? Când toată Europa şi lumea caută să-şi asigure surse de energie, noi am vândut Petromidia, am vândut rezervele strategice de gaze, de ce nu sunt după gratii vinovaţii, căci aici este vorba de subminarea statului.
    Cum se poate să se încheie contracte de vânzare a avuţiei ţării cu clauze secretizate?!
    Eu vă pun nişte întrebări la care dacă PDL nu găseşte răspuns rapid, nu va mai avea alegători.

  6. Ana Armanca Ardeleanu says:

    Şi… pentru că ştiu că statul sunt şi eu, deşi nu am nici o tangenţă cu economia, legislaţia, politica, şi nu mă interesează aceste domenii, fac un efort să mă lămuresc şi să îi fac şi pe alţii să înţeleagă.

  7. CALIMAN EUGEN says:

    1.Tiparul statului este intotdeauna desenat dupa o axioma absoluta:economicul determina politicul si socialul,care la rindul lor influenteaza/determina dezvoltarea,fie stagnarea economica.
    Statul si politicul rominesc au preluat si adaptat in stil postcomunist,fondul politic al comunismului, incit conducerea politica de partid,este formata din gasti politice,a caror “nuclee” stabile,formate din 6-7 “activisti”, au pastrat inca de la formarea partidelor,o putere de decizie absoluta.Restul activului de partid,este unul de imagine,cu putere de decizie fictiva.
    Statul si politicul romanesc au preluat si adaptat in stil postcomunist,fondul economic al postcomunismului, pe care-l exploateaza in folos propriu.
    Aceste partide au perpetuat statul postcomunist pina astazi,in care nucleul de conducere realizeaza foloasele materiale pentru ele si partid,printr-o clientela politica,care culege pentru partide,toate foloasele economice nationale.
    Democratia politica asigurata in aceste conditii consta in alegerea periodica a unei alte gasti politice care va beneficia de rezultatele economice nationale,dar care nu ofera nimic cetatenilor.
    Democratia economice asigurata de partide si culmea bunastarii asigurata de statul “social” roman,consta in “ajutorul social “dat poporului” de catre coalitia PDL-PSD in 2009.
    Lipsa oricarei “expertize” si preocupari pentru economie in 20 de ani,pentru transformarea societatii postcomuniste rominesti,intr-o “societate economica moderna si performanta” a adus gastile politice in situatia de a anunta in 2010 ca nu mai exista bani pentru salariile bugetarilor si pentru pensii.
    Cauza concreta,reala a acestei situatii,este existenta a numai 3 mil de salariati in “privat” ,care nu mai pot sustine sistemele bugetare nationale,fara a arata ca din vina clasei politice s-au pierdul 4-5 milioane de locuri de munca dupa 89,si nu exista nici un proiect/program national de dezvoltare economica,pentru crearea altora,prin reindustrializarea tarii.
    Lipsa unor reforme structurale si institutionale care sa asigure dezvoltarea economica a condus in 20 de ani la peticirea sacului bugetar,pina cind s-a constatat,ca nici nu mai exista posibilitatea de a-l cirpi,fiind cu desavirsire gol.
    Consilierii economici nu pot spune lucrurile pe fata,din motive lesne de inteles,rolul lor find numai de a explica cauzele obiective(inexistente) ale actualei stari de lucruri,de a prezenta numai masurile punctuale sau generale avansate de “stilpii de ideologie economica ” ai partidului de guvernamint,neavind permisiunea de a veni cu solutii proprii.Despre prezentarea unor critici,idei,solutii,proiecte sau programe venite dinafara departamentelor partidelor,nici nu poate fi vorba.
    Criza este pe punctul de a schimba acest “echilibru” (prea) stabil si de durata a nucleelor de conducere politica,in favoarea Presedintelui,care si el se zbate in “cercul” unor masuri punctuale,inactive,bugetare de iesire din starea de faliment economic al Romaniei.
    In naivitatea sa,d-l Basescu s-a bazat pe “expertiza” anticriza a PDL,asumindu-si aceeasi soarta cu a partidului,in caz de esec economic,care era vizibil si de neoprit,inca din 2009.
    Nu mai amintesc masurile teoretice punctuale sau generale de iesire din Criza,aratind doar ca,actuala situatie este determinata de lipsa a 4-5 milioane de noi locuri de munca in industrie si agricultura.
    Fata de lipsa oricaror masuri si reforme de iesire din postcomunismul politic,economic si social,nu pot fi incununate de succes,anumite masuri si imbunatatiri pe ici pe colo,fiind necesara o reforma cuprinzatoare si profunda a tuturor domeniilor care in mod direct sau indirect asigura performanta economica nationala: politic,administrativ,economic,institutional,fiscal,organizatoric,scolar-educativ,legislativ,etc.
    Amenintarea sociala fata de aducerea populatiei sub limita de supravietuire, impune evaluarea si implementarea unui “program economic” national,bazat pe principii si masuri economice “active”,care sa asigure iesirea tarii din stagnare,crearea a cca. 300 de mii de noi locuri de munca anual,o crestere economica cu minim 4 la suta peste media tarilor UE(pentru ajungerea lor din urma),dublarea PIB in 5-6 ani,asigurarea intrarii rapide a Republicii Moldova in UE,in urma utilizarii aceluiasi program,asigurarea rolului Romaniei de “motor de dezvoltare” economica a zonei Marii Negre,etc.
    Retragerea sau implicarea statului in economie,dezbaterea asupra acestei probleme,asupra reactivarii miscarii tehnocrate,civice sau sindicale,etc., sint fara rost,fiind doar teme strict “academice”,teoretice,intr-o tara in care nu functioneaza absolut nimic.
    Romania a preluat si amplificat toate blocajele politice,economice si sociale ale vechiului regim,ajungind sa nu mai poate asigura nici painea cea de toate zilele locuitorilor sai,daramite o dezvoltare economica comparabila cu cea a tarilor UE.
    La fel ca in 89,tara se afla in fata unei alternative pozitive,constituita de evaluarea si implementarea unicului “program economic national,anticriza si postaderara” activ si fezabil,fie a unei crize sociale grave constituita de “grecizarea” tarii,in sens violent si necontrolabil”.
    Este adevarat ca,nucleele politice care controleaza economic si beneficiaza financiar de actuala asezare a lucrurilor,nu vor renunta la pozitie lor,decit in cazul in care TB. va putea impune acest parcurs,fie in urma unor evenimente politice si sociale care sa le mature din pozitia actuala.
    Criza a ajuns intr-un punct atit de critic,incit orice scenariu grav devine posibil,fiindca in lumea noastra
    totu-i in regula (politic)pentru un popor,pina cind are paine si bani!In lipsa lor…

  8. ANDREEA ,TU ESTI ROMANCA???
    CUM POTI SA ATACI STATUL ROMAN???,INAINTASI AI NEAMULUI MEU AU FACUT POSIBILA UNIREA DE LA 1 DECEMBRIE 1918-ADICA ROMANIA MARE!!!!
    NU ESTI SI NU AI NICIO SIMTIRE FATA DE ROMANIA SI NATIUNEA ROMANA,CU REGRET ,OCTAV.
    DACA ERAI STUDENTA MEA TE LASAM REPETENTA.

  9. CALIMAN EUGEN says:

    @.foaie verde,,,
    Analiza/evaluarea starii actuale a statului romin nu mai inseamna “atacarera statului romin”,situatie valabila doar inainte de 22 dec. 98.Daca era studenta acum,autoarea articolului probabil ca ar fi cazut cel mult la “socialism stiintific”!
    In domeniul economic sau politic,cu siguranta ca lipseste “expertiza” minimala,care face o astfel de “evaluare valorica” a interviului si da o asa “nota” universitara,unei persoane de clasa (academica a ) dumneaei.
    Vorba populara,cine tace,filosof ramine oricit ar fi de marginal…
    In economie trebuie sa vorbeasca oricine,dar sa-si motiveze sau justifice opiniile cu argumente,iar nu cu insulte !Mai ales cind e vorba de o doamna,indiferent in numele carui partid ar vorbi ea sau comentatorii !
    Si inca ceva,populismul de “atitudine” nu da nici un drept la catalogari.Toti inaintasii nostri au facut unirea in 1859,1918,dar acesta nu-i motiv sa ne dam mari patrioti si sa-i facem pe altii fara nici o simtire fata de Romania si restul !!

  10. ion adrian says:

    Andreea vreau sa-ti semnalez un lucru destul de important si cum tu mai ajungi prin zone de media.. poate ca e bine sa-ti spun acestea pe care de fap[t le stii:

    In prezent in media se discuta destul de intens despre impozitarea viitoare a pensiilor, in contextul celor spuse de Presedintele Basescu, adica a necesitatii ca intr-o economie pusa pe baze corecte sa se impoziteze toate veniturile.
    Desigur ca aceasta impozitare, ar duce acum dupa cresterea TVA cu efectele cunoscute, la o povara mult mai mare pe pensionari, asa cum deja doar cresterea TVA singura deja duce, chiar si in opinia batranului caruia i-a daruit dna Udrea bicicleta, la o paguba finala mai mare decat prin scaderea generala cu 15% a pensiilor.

    Dar nu doresc sa discut aspecte etice sau economice, ci pe cele de drept:
    Cred ca gresesc cei care spun ca pensia nu este un venit , caci daca la vremea respectiva, pensionarul nu si-ar fi platit CAS-ul, acesta ar fi trebuit sa primeasca banii respectivi ca pe un salariu, adica un venit mai mare si azi nu ar fi avut vreun drept de pensie, dar pe banii primiti atunci platea un impozit.
    Deci pensia este un venit pe care pensionarul nu l-a primit cand l-a produs, varsandu-l in fondul de pensii de atunci, prin CAS-ul de atunci, si pe care il primeste azi.
    Sa nu uitam insa ca mecanismul concret prin care se realizeaza aceasta operatie, este cel introdus de Bismarck, fiind de tipul unui sistem piramidal(de fapt trunchi de piramida) cu baza mai mare ocupata de salariatii contributori si cu cea mica de cei care primesc pensia, care pe atunci si pana de curand, au fost mai putin numerosi decat cei care o produceau, azi insa piramida devenind un soi de paralelipiped, cu riscul ca in viitor sa se inverseze(a si inceput procesul), adica mai multi pensionari decat salariati, ceea ce va trebui sa ne faca, nu sa-l dam la cos ci sa-l regandim, si se poate foarte bine asta.

    Singura problema este daca acest venit a fost impozitat atunci la momentul retinerii CAS-ului sau nu.
    Daca DA, atunci azi nu mai poate fi impozitat mai ales ca, cu certitudine (se pot face calcule statistice doveditoare) nu acopera valoarea preluata prin CAS in cursul periodei active al pensionarului.
    Daca NU, pensia poate fi azi impozitata, adica la acordarea dreptului de pensie contributiv realizat de pensionar, impozitandu-se azi cea ce trebuia impozitat atunci. Oricarui om care depune bani la o banca nu i se impoziteaza suma depusa, ci doar venitul produs de acesta suma adica dobanda data de banca.
    De ce ? Pai pentru ca i-a fost impozitata anterior cand a castigat-o( in conditii normale adica non evazioniste ).
    Asa si cu pensia.
    Or de 20 de ani si cred ca si inainte, CAS era retinut dintr-un brut pentru care nu se aplica si impozitul pe venit.
    Daca acel brut ar fi mai intai impozitat cu 16% si apoi s-ar deduce CAS, CASS si fondul pentru somaj de 1%, atunci evident ca pensia nu ar trebui impozitata, caci asta ar fi o dubla impozitare a venitului.
    Dar in cazul din tara noastra pensia se poate impozita si este perfect legal.
    Impozitarea nu este insa obligatorie,si in politica statului, in functie de situatia economica de moment, pensia poate fi scutita sau nu de impozit, asa cum s-a intamplat si cu dobanzile la depozite bancare. Asadar nu este o obligatie ca pensia sa nu fie impozitata, ci un sprijin dat de stat pensionarului atunci cand este posibil.
    Este preferabil ca rigoarea si economica si juridica sa domneasca, ca principiul sa fie impozitarea venitului si abia apoi ca exceptie, sa existe scutiri.
    La noi, in timp, scutirile sau ajutoarele s-au transformat in drepturi patrimoniale pe care apoi toti ipocritii populisti le apara cu pasiune. Este o eroare si este bine ca sa intram in normal, si asta nu pentru ca majoritatea tarilor europene isi impoziteaza pensiile, caci asta depinde de modul concret al impozitarilor si contributiilor la nivelul lor, ci pentru ca la noi asa este corect din toate punctele de vedere.

  11. ion adrian says:

    Andreea, o intrebare:
    Cand statistica raporteaza de ex ptr 2007 acei cca 121,2mlrd euro in acestia sunt inglobati si cei cca 13% PIB din economia neagra si cei 6% din evaziune fiscala si cei 5% din alte forme de evaziune pe care le mentionezi si care in total sunt 24% adica cca un sfert din PIB? Adica PIB-ul adevarat este 121 mrd +30mlrd sau 121 mlrd cuprind si cele 30 mlrd pierdute ptr buget astfel?
    Te rog sa-mi raspunzi la acesta intrebare importanta ptr mine ptr ca despre PIB lucrurile mereu raman neclare
    Poate ca tu sa le fi lamurit in trecut si daca da trimite-ma la firul respectiv.
    Multumesc.

    • Andreea Paul says:

      ion adrian, 2010/07/16 at 8:07 pm

      Raspunsul este nu. Nu sunt inregistrate statistic in PIB, ci doar se folosesc metode statistice pentru estimarea economiei subterane. Voi incerca sa fac o postare despre tema asta in viitor, pentru ca lucrurile sunt ceva mai complicate.

      Camdeodata am un pitic fericit care s-a alaturat familiei noastre si lucrez pe prioritati si urgente majore in viitorul foarte apropiat.

  12. Parerea mea says:

    Sa-ti traiasca ani multi si fericiti si sa te bucuri de ea !!

    Cum a mers “contactul” cu sistemul sanitar romanesc !?

  13. just me says:

    Felicitari! All the best

  14. CALIMAN EUGEN says:

    Fara indoiala exista multe evenimente fericite in viata!Dintre ele,cred ca cel mai fericit,este nasterea unui copil.Sa fie sanatos baietelul si sa va calce pe urme !
    Cu stima,

  15. gavrus tiberiu says:

    @octavian pelin
    “INAINTASI AI NEAMULUI MEU AU FACUT POSIBILA UNIREA DE LA 1 DECEMBRIE 1918-ADICA ROMANIA MARE!!!!
    Eu cred ca inaintasilor Dumneavoastra le-ar fi rusine cu urmasul lor.

    “DACA ERAI STUDENTA MEA TE LASAM REPETENTA.”
    Sunteti un perfect exemplu al motivului pentru care invatamantul romanesc este in starea mizerabila in care a ajuns.

  16. ion adrian says:

    Felicitari si multa sanatate!

  17. gi-gi says:

    @octavian pelin
    Confundati notiunea de STAT cu notiunea de PATRIE !!!
    ROMAN si PATRIOT !!!
    ……………………………………………………………………….
    In concluzie : Nu sunteti dascal !!! Mai degraba NEONAZIST .

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>