Pe 1 august 2008 publicam articolul Romii: kill or kiss?. Raspundeam la doua intrebari: Cati rromi exista de fapt in Romania? Care sunt principalele forme de asistenta publica si de stimulare a integrarii interetnice a rromilor existente în tara noastra, avand în vedere ca perspectiva unei Strategii europene în domeniu, pe care europarlamentarii romani o reclama cu cerbicie, este mai degraba vizibila la orizontul reveriei? Iata ca au trecut exact doi ani si parca nimic nu s-a schimbat.
Povestea apartenentei rromilor e abordata salbatic si primitiv: “sunt ai tai, ba ai tai”. Nu imi pare defel sanatoasa transarea ei in acesti termeni. Cu totii suntem cetateni europeni, iar rromii nu fac exceptie. Pasarea problemei functioneaza doar din ratiuni pur politicianiste si nicidecum umanitare sau sociale. De pilda, repatrierea rromilor doar pe baza argumentelor ca am vrea sa scapam de o tabara din localitatea X si sa castigam alegerile de luna viitoare este grotesca. Daca vrem cu adevarat sa rezolvam problema si sa tratam cauzele sale, nu doar la nivel declarativ si/sau acuzator la adresa unui stat membru al UE, atunci trebuie sa ne asumam responsabilitati si in Romania si in Franta si in Italia etc. Fara coordonarea actiunilor la nivel european, fara aplicarea unui tratament corect, nediscriminatoriu, se vor duce doar razboaie imagologice si declarative reciproce.
Cetateni europeni fiind, romii ajung in orice stat european si au dreptul de a rezida, de regula, 3 luni fara nici o opreliste. Ce se intampla cu ei in acele 3 luni priveste tara-gazda. Daca ei sunt victime ale discriminarii, e o problema a tarii-gazda, dar si a tarii de resedinta. Daca ei se stabilesc in tabere ilegale, e problema tarii-gazda. Exista o doza de ipocrizie si de cinism societal sa desfiintezi de azi pe maine o tabara ilegala a carei formare ai permis-o si care a existat timp de ani de zile, fara sa-ti pui problema ce se intampla acolo atata amar de vreme. Practic, aceste tabere sunt desfiintate cand devin o problema pentru populatia locala. Pericolele igienico-sanitare si de securitate pentru rezidentii acelei tabere, calitatea vietii si problemele legate de traficul cu fiinte umane sau de exploatare a minorilor nu au fost constientizate sau au fost trecute cu vederea de catre autoritile tarii-gazda. Pe scurt, au fost tolerate. Aici apare marea responsabilitate a tarilor-gazda, complicitatea autoritatilor si a comunitatilor lor locale.
E tardiva intrebarea ce trebuia facut. Putem insa gandi ce se poate face acum? Situatia trebuie evaluata de la caz la caz. Cand repatrierea este solutia, tarile de resedinta, in cazul nostru Romania si Bulgaria, trebuie sa ia atitudine fata de oamenii aceia. Daca se intorc la situatia din care au plecat, atunci nu se rezolva nimic. Absolut nimic! Aici apare marea responsabilitate a tarilor noastre pentru reinsertia rromilor repatriati. In unele cazuri insa, repatrierea nu e o solutie. Se pune problema rezidentei indelungate intr-un stat membru, fie ea chiar si ilegala. Practica amnistiilor periodice pentru imigrantii ilegali, care pot dovedi rezidenta indelungata pe teritoriul unui stat, are cu siguranta temeiuri legale si moral-filosofice care sunt aplicabile si in cazul rromilor. Apare si problema copiilor nascuti in tara-gazda, care ar putea avea la modul real o sansa mai buna daca s-ar integra la scoala decat daca s-ar reintoarce in Romania. Cooperarea tarilor se impune in aceste situatii.
La nivelul implicarii institutiilor europene, obligatia lor sta in continuarea campaniilor de constientizare si de combatere a discriminarii. UE ar putea sa faca chiar mai mult de atat. De pilda, poate sa-si defineasca acum un rol mult mai mare in politicile sanitare si educationale, in special din perspectiva alfabetizarii rromilor. In acelasi timp, nu sunt putine vocile care invoca faptul ca mare parte a banilor alocati de UE pentru incluziunea rromilor au fost aruncati pe fereastra, ca programele finantate nu au contact cu realitatea pe care sunt chemati sa o schimbe.
De ce rromii trăiesc mai ales la marginea societatilor europene? Pentru a intelege pe indelete misterioasa aparitie a rromilor in Europa acum circa 900 de ani, despre migratia lor pana in prezent, despre indigestiile societatilor cu care au convietuit, merita parcursa cartea lui Angus Fraser: Tiganii. In cazul Romaniei, robi fiind pana in 1856, apoi dezrobiti, dar nu si improprietariti, rromii nu s-au bucurat de schimbarea semnificativa a atitudinii populatiei fata de ei pana azi. Au continuat sa traiasca la marginea societatii. Pana la al doilea razboi mondial, tiganii nu au fost nici principala tinta a xenofobiei si a rasismului romanesc. Dar socul deportarii in Transnistria, sedentarizarea fortata din anii 1960-1980, confiscarea tezaurelor tiganesti sunt traume carora cred ca nu le-am acordat suficienta atentie. S-au spart comunitati traditionale si s-au dezradacinat multi oameni care nu s-au mai putut integra in comunitatile majoritare. Coruptia generalizata de la sfarsitul comunismului si degringolada care a urmat au accentuat procesul. Mai mult decat atat, scaderea cererii pentru produsele mestesugurilor tiganesti au intrerupt sursele de venit si au saracit multe comunitati.
Asistenta sociala se poate dovedi nociva daca genereaza dependenta si absenta apetitului pentru munca. Ea implica si anumite rigori bugetare pe care si le poate permite sau nu un stat precum Romania. Dezbaterea publica referitoare la acest aspect se impune (vezi, de pilda, aici), dar nu pe baza de etnie. Asistenta sociala prost croita creeaza tipare comportamentale asemanatoare la romani si la rromi.
De ce au rezultate educationale atat de mici? Sunt multe asociatii si initiative dedicate combaterii abandonului scolar timpuriu la rromi, dar un raspuns simplu si concis nu am gasit la a doua intrebare. Eu insami am organizat o gradinita estivala anul trecut pentru copiii din Dersida, judetul Salaj, care urmau sa faca primul pas in scoala, tocmai pentru a porni la acest drum cu avantaje similareca si ceilalti copii. Ei nu petrecusera nici macar o secunda cu vreo educatoare, sub “rigorile” unei gradinite. Nu stiau sa salute, sa se spele, sa tina creionul in mana sau vreo poezie. Vezi povestea lor aici.
Saracia, lipsa traditiei de a merge la scoala in familiile rrome, duritatea contactului cu scoala pentru copiii rromi, retragerea timpurie pentru a se casatori (adeseori pe la 14-16 ani), traditia unor comunitati care interzice fetelor aflate la pubertate sa mearga la scoala de teama ca isi vor pierde virginitatea (ceea ce echivaleaza cu excluderea din viata comunitatii si imposibilitatea de a se mai marita), absenta protectiei lor, pot oricand sa ne serveasca drept argumente explicative. Copiii rromi raman, uneori, repetenti. Pe de o parte, familiile nu ii stimuleaza suficient, iar parintii fara carte nu ii pot ajuta sa inteleaga cea ce nu au prins la clasa, asa cum fac majoritatea parintilor romani. Pe de alta parte, neincrederea, teama si asteptarile profesorilor convinsi ca, mai devreme sau mai tarziu, copiii rromi vor parasi scoala, alimenteaza dezinteresul unora pentru ai recupera pe cei care pierd in viteza acumularilor. Or aici e nevoie de multa vointa, dedicatie si efort.
Cooperarea dintre scoali/gradinite si mediatorii sociali din primarii poate duce la recrutarea tuturor copiiilor. Dar e nevoie de o campanie dusa din usa in usa. Costa, dar ne costa si mai mult daca nu facem nimic. Una din solutiile problemei romilor este, fara doar si poate, educatia, chiar daca rezultatele ei se vad pe termen lung. Banii investiti intr-un copil la gradinita sau la scoala azi sunt bani necheltuiti pentru ajutorul social sau pentru inchisori de maine. Banca Mondiala lanseaza in septembrie un raport pe aceasta tema.
In fine, “sa se integreze”, plus reprosul aferent ca “nu se integreaza” si mai ales concluzia ca “nu se pot integra”, ca ‘ceilalti’ trebuie sa le accepte “diferentele culturale” imi pare incorecte. Conformarea romanilor si a rromilor, deopotriva, ar putea porni de la deconstruirea ca si concept a “diferentelor culturale”. Ce este diferenta culturala si ce este comportament antisocial? Ce este diferenta culturala bazata pe traditie si ce este diferenta de comportament sau de viziune bazata pe experienta individuala istorica sau recenta? Sociologii sa ne ajute sa intelegem ce se poate si ce nu. Ce trebuie si ce pot sa accepte ambii parteneri care isi propun sa convietuiasca, ca sa nu repet deja solutiile pe care le-am propus inca de acum doi ani aici.
Voi cum va intelegeti cu rromii din jurul vostru? Ce solutii propuneti
Loading ...
hehe..prea tare..bv
de 4 ani colaborez cu firma unui gabor (practic i o cam tin..) iar de un an el imi plateste intretinerea si viciile asa ca nu am cum sa am o parere proasta despre el sau familia lui. este mai om decit multi romani pe care i cunosc.
—fiind o importanta sursa de imbogatire pt boieri.
ian Hancock a scris in 1999: “Impreuna cu Porrajmos (Holocaustul), perioada sclaviei este un foarte tragic eveniment din istoria europeana a poporului meu [romii]. Impreuna, acestea trebuie sa formeze parte integrala a textelor scolare, pentru ca nu numai ca nu trebuie sa uitam noi istoria noastra, dar nici cei responsabili pentru aceste crime impotriva umanitatii nu trebuie sa uite; pentru ca daca astfel de lucruri sunt uitate, ele se pot intampla din nou.”
cuvintul tigan inseamna sclav. in 1385 au fost pt prima oara mentionati documentar tiganii si ei erau listati ca bunuri ale manastirilor (sic!!) cu toate ca erau cea mai jooasa categorie sociala erau foarte importanti: miina de lucru ieftina, buni mestesugari (probabil ca si sclavii de azi, aveau o productivitate mai mica a muncii
oricum romii adevarati (cei care pastreaza traditiile) sint demni de respect pt ca 500 de ani de sclavie, incercari de exterminare au reusit sa si pastreze limba, obiceiurile si identitatea ca popor.
detalii despre istoria lor, (prigonirea lor de fapt) http://www.romanes.ro/
dar multi dintre ei s au indepartat de traditii si modul de viata specific!
Principalii beneficiari ai ajutoarelor sociale sunt rromii. In zilele in care se platesc ajutoarele sociale holurile primariilor se umplu de rromi. la fel si carciumile din jur. Daca ai nevoie de un ajutor pe langa gospodarie si apelezi la un rrom bineiteles ca vei fi refuzat, iar daca acesta accepta sa lucreze are nevoie de multi bani, iti cere si de mancare, haine, fier vechi, poate te mai si fura. Eu personal nu cunosc nici un rrom in care sa pot avea incredere. Mi se face greata cand îi văd adunati în clanuri, obraznici,plini de bani-de care nu îi întreabă nimeni, masini de lux-multe furate. Imi dau seama ce ravagii au facut acesti indivizi prin occident, daca francezii îi trimit acasa pe bani. Sunt convins ca dupa doua sau trei luni pleaca inapoi. De la noi nu mai au ce fura. Solutia ar fi integrarea fortată a rromilor în societate. Nu mergi la școală, nu muncești pentru comunitatea în care trăiești nu primești nici o formă de ajutor social. De asemenea ar fi necesară implicarea autorităților locale în rezolvarea problemei rromilor. Fiecare administratie locală ar trebui să-și definească, fără frică, modul în care va rezolva integrarea rromilor. Eu de exemplu nu sunt de acord ca o parte din impozitele si taxele platite de mine să fie directionate pentru ajutorarea rromilor. Sunt atâtea alte persoane defavorizate( bolnavi, orfani, etc.) care au nevoie de sprijin si care nu pot să muncească. De ce rromii nu se ajută între ei? De ce nu îsi creează propriile fonduri de ajutorare socială? Ati văzut cum iși etalează bogățiile, ce palate îsi fac, ce salbe de aur au la gât și ce mașini de lux au?
ce dezbatere publica cind la ea participa xenofobi, rasisti intoleranti? cred ca trebuie inceputa educatia cu acestia! este inadmisibil in 2010 sa faci generalizri legate de rase. toti sintem oameni indiferent de rasa sau povestea in care crede…religia. subumani exista la fiecare rasa, natie.
sau romanii nu fura si epateaza???? dar tiganii pt asta sint desconsiderati in schimb romanii care au acest compotament tiganesc conduc tara si au atributii de demnitar!
sint satul de naivii si falsii care emit si raspindesc materiale false despre tzighani! Cind acestia erau proprietatea manastirlor traiau mai bbine decit taranul roman iobag!
neintegrarea nu este datorata altora decit lor, fiindca au o “cultura” a parazitismului si sint antisociali.
iar denumirea de romanes este un scuipat in fata romanilor care acum sint considerati tzighani peste tot in lume. Doaman Andreea ar trebui sa ceara peintre altii revenirea la denumirea de tzighan fiindca ne-au furat numele si ni l-au batjocorit! Avem un drept primordial la numele sau daca vreti marca de romani! asa cum nu se permite furatul de marci si nume la socitati comerciale si produse, aceleasi regului trebuie aplicate la popoare!
Tzighan nu inseamna sclav, mai citeste cind emiti timpenii!
Ceausescu a facut prima prostie cind a incercat sa-i integreze si au ajuns sa primeasca alocatii de copii si au facut fabrici de puradei. Iar PCR si actualul psd sint partide antiromanesti, au dovedit din plin PCR era compus din rusi evrei si tzighani, ca si astazi, de aceea au avut si tupeul sa duca tzighani din alte tari in Romania si sa-i plseze printre altele in satele sasesti depopulate. Sint si astazi tzighani care vorbesc alte limbi decit romaneste sau tziganeste.
Dac stergeti comentariul este fiindca nu vreti sa auziti adevarul ci vreti sa prostiti lumea cu istorii false!
trebuie sa ii formam in munci calificate si sa le oferim locuri de munca stabile. trebuie in plus sa destelenim comunitatile de tigani si sa ii distribuim separat in orase astfel incat tiganii sa petreaca mai mult timp printre romani sau francezi si sa nu mai stea in comunitatile inchise de la marginea oraselor. In plus, trebuie sa instauram un regim de verificare, penalizare/ recompensare a parintilor ai caror copii nu se duc/ se duc la scoala/gradinita. Trebuiesc retrase beneficiile sociale parintilor ai caror copii intrerup scoala, urmand ca plata acestora sa fie reluata in momentul cand copilul revine la scoala. Un control mai riguros urmat de retragerea sau suplimentarea subventiilor trebuie instituit asupra ONG-urilor care se ocupa de integrarea sociala a tiganilor in functie de rezultatele reale ale activitatii lor. Dar cel mai imporant lucru este formarea profesionala, cursuri gratuite de calificare in munca pentru tigani.
Ceeace aratati in aliniatul II,este sub raport de principiu,inafara de orice discutie.
Problemele sociale si costurile solutionarii lor nu intra in sfera “principiilor” ci a “economicului”,a celui responsabil/dator sa suporte costurile integrarii romilor.Integrarea in UE nu desfiinteaza statele nationale,incit “libera circulatie” nu transfera obligatia Frantei(sau altui stat UE) de a primi si “naturaliza” romii.
Analiza si concluzia acestui aliniat este vizibil incorecta si in intentia de a transfera asupra altor tari,ceeace Romania mizera nu poate realiza nici macar cu etnia “majoritara”,romanii.
Romii sint cetateni romani,iar pina a se ajunge la “cetatenia europeana” de catre noi,milogii Europei,mai trec 50 de ani.
Ceeace se intimpla in cele trei luni cit pot sta cetatenii romani in Franta,priveste pe cetatenii romani(sau romi),nefiind prevazuta in CHARTA UE ocuparea unor terenuri sau parcuri,nici constructia de bidon-viluri in tarile “gazda”.
Incet si sigur,romii vor fi “repatrieti” Romaniei,proprietara lor,pe masura ce strainii se vor satura de ceeace fac ei,profitind de spatiul UE.
Intr-o Romanie falimentara politic,economic si social,este inutila astazi pina si o discutie despre solutiile la problema romilor.
Abia dupa ce,un “program economic national,de reindustrializare a tarii” va fi implementat si isi va arata primele roade,iar “societatea “economica romaneasca” va reintra in normal,putem incepe orice discutie despre normalizaarea situatiei romilor.
Un astfel de “program economic” am oferit d-lor Presedinte si P.Ministru,acum o luna (si 12 zile),dar nu am primit nici u raspuns de la dinsii !
Pina atunci,este ca si cum niste naufragiati pe o insula pustie,care s-au hranit cu ieburi si radacini de citeva zile,si-ar propune sa gaseasca “solutia” de a oferi “musafirilor” la cina, un cotlet de porc si dupa el, un vin de Bordeaux !
Simplu : ..NICI MUNCA FARA BANNI SI NICI BANI FARA MUNCA ! ”
Principiu de baza fara care nu poate fi nici vorba de democratie.
Ca sa faci ceva remarcabil pentru oameni trebuie (musai) sa ai principii (axiome-postulate) pe care sa nu le incalci cu nici un pret. Stii ca JANOS BOLYAI prin modificarea postulatului 5 al lui EUCLID ,,am construit o noua lume” zicea el in scrisoarea catre tatal lui FARKAS BOLYAI; asa a aparut prima GEOMETRIE NEEUCLIDIANA.
Am incredere in viitor-cu oameni ca tine !
Eu propun o solutie simpla : nu mai scrieti cu cacofonii gen “ca ceilalti” si decideti-va daca scrieti rromii cu 1″ r ” sau 2. Limba romana e nitel mai grea decat maghiara. Succes !
Andreea,
Romanii coabiteaza foarte bine cu tiganii in sensul ca daca sunt tigani pe partea dreapta a strazii , romanii trec pe partea stanga. Ca sa ajuti un tigan este aproape imposibil, pentru ca inevitabil te lovesti de clan, care si in conditiile in care vrei sa ajuti un membru, trebuie sa platesti sa ti se dea voie sa ajuti unul dintre ei. E foarte complicat.
O strategie de integrare a tiganilor nu poate fi gandita la nivel individual ci la nivel de grup, clan, familie.
Astfel daca vrei sa faci educatie cu unul, e bune sa faci educatie cu tot grupul.
Oricum nu vor ramane prea mult prin Romania, ca lor le place viata usoara. Daca insa Europa vrea sa-i izoleze intre granitele Romaniei, atunci si Romania poate sa-i izoleze, sa zicem, de exemplu, in Harghita.
http://www.realitatea.net/urban-repatrierea-tiganilor-pe-bani-e-o-prostie-a-francezilor-nomazii-nu-au-ce-cauta-in-europa_734261.html