De ce strategia fiscală prevede o creştere cu 7% a cheltuielilor bugetare în 2012, exact in an electoral?

Mi-au fost adresate urmatoarele intrebari legate de strategia fiscal-bugetara 2011-2013, la care va raspund scurt mai jos.

1. Cat de realiste sunt datele cu privire la prognoza pentru urmatorii 3 ani si pe ce se bazeaza ele?

Practica supradimensionarilor halucinante a apus. Prognozele sunt moderate si mult mai responsabile fata de perspectiva colectarii de noi venituri bugetare odata cu iesirea economiei din recesiune. Legea responsabilitatii fiscale nu ne permite mai mult de doua rectificari bugetare pe an si modeleaza mult mai atent conduita cheltuielilor publice. Comisia Europeana impune, la randul sau, reguli mult mai stricte cu privire la deficitele bugetare si nu ne mai putem face de cap nici din acest punct de vedere. Ceea ce sper sa se materializeze cu adevarat sunt eforturile de diminuare a evaziunii fiscale si cresterea mult mai puternica a veniturilor, care sa ne permita rectificari semnificative pe plus. Dar a miza pe aceste cresteri de venituri pe actuala structura institutionala, inainte de reforma ei profunda, imi pare o iluzie pe termen scurt.
Cadrul macroeconomic pe care se bazează Strategia fiscal-bugetară este acordat cu prognoza FMI şi cu cea a UE. Sa nu uitam ca insasi Comisia Europeană a modificat în sens pozitiv estimarea dinamicii economice pentru UE – 27, de la 1% la 1,8% pentru anul 2011. Asadar, ia in calcul contextul internaţional, scenariul moderat al evolutiei competitivitatii noastre, dar şi cadrul fiscal-bugetar care se contureaza in urma intrarii in vigoare a pachetelor de legi majore adoptate sau aflate in curs de adoptare.

2. De ce strategia fiscală prevede o creştere cu 7% a cheltuielilor bugetare în 2012, exact in an electoral?

Cheltuielile bugetare cresc mai abitir in 2013, dar sa revin la anul 2012. Preturile sunt estimate ca vor creste cu 5,9%, iar PIB va creste cu 3,9%. Asadar, dinamica nominala a cheltuielilor publice cu 7% ramane sub indicele combinat al inflatiei si al cresterii economice si se traduce in:
- ponderi mult mai reduse in PIB: de 35,8% in 2012, fata de 36,8% in 2011 sau fata de 39,1% din PIB in 2010;
- continuarea eforturilor de reducere a deficitului bugetar: la 3% in 2012, fata de 4,4% in 2011 sau fata de 6,8% in 2010.
Gestiunea macroeconomica devine din ce in ce mai echilibrata. Mult mai important este insa sa lamurim inspre ce capitole vor fi alocate aceste cheltuieli suplimentare in 2012. Am prioritizat investitiile si crearea condiţiilor necesare pentru absorbţia accelerată a fondurilor europene, respectiv crearea unui aparat bugetar mai putin costisitor si mai eficient. De aceea, cheltuielile cu investitiile sunt prefigurate a creste cu un ritm ambitios, de peste 23% in 2012, preconditie pentru stimularea cresterii economice si pentru un nivel de trai mai bun pentru toti romanii.
Finantarea deficitelor bugetare ridicate din perioada 2008 – 2011 presupun imprumuturi costisitoare pentru anii urmatori. Asa se explica presiunea majora asupra cheltuielilor financiare ale bugetului si cresterea cheltuielilor cu dobanzile cu 5,6% in 2012.
Capitolele de cheltuieli atractive pentru campaniile electorale nu isi mai gasesc locul “onorabil” din bugetele nationale ale ultimelor doua decenii. Asadar, subventiile scad cu 7,3% in 2012. Achizitiile de bunuri si servicii ale autoritatilor publice scad cu 0,5%. Cheltuielile de personal vor creste cu doar 5% in 2012. Iar cheltuielile cu asistenta sociala cresc cu 4,8% in acelasi an.

3. Cum comentati faptul ca scăderile de salarii şi de număr de angajaţi în economie vor fi recuperate abia în 2013?

Câştigul salarial mediu brut nu scade, ci creşte an de an. Creste insa în ritmuri inferioare indicelui ce combină inflaţia şi creşterea economică. Câştigul salarial mediu brut creşte de la 1.761 lei în 2008, la 2.232 în anul 2013.
Recuperarea mai dificilă a numărului mediu de salariaţi se explică prin cel putin trei procese:
- restructurarea din sectorul public;
- cerintele de crestere a productivitatii muncii au fost corelate cu ritmurile de crestere a numarului mediu de salariati din sectorul privat;
- unii salariati sau someri au fost trasferati in randul populatiei ocupate nesalariale sau in afara pietei muncii (populatie inactiva).

4. Nu se vorbeste nimic in document despre o modificare a TVA. Ce se va intampla cu aceasta?

Modificarea TVA ramane o decizie politica. Ea poate fi redusa, asa cum isi doresc toti romanii, numai daca compensam incasarile bugetare echivalente cu alte masuri de crestere a colectarii de venituri si/sau cu alte diminuari ale cheltuielor publice fara a sacrifica perspectivele de crestere economica si sanatate a finantelor publice.