1. Emil Boc a fost un eficient administrator al resurselor primariei din Cluj, oras devenit centru al tehnologiei de varf, al decentei, al civilitatii si al prosperitatii.
2. Emil Boc a reusit sa asigure echilibrul intr-o conjunctura foarte dificila economica, financiara, sociala, mediatica, juridica si politica. A incheiat un acord cu FMI, asigurand echilibrul financiar al natiunii si a format o coalitie stabila de guvernare.
3. In calitate de premier, Emil Boc si-a asumat reforme radicale, dupa ani intregi de inactiune, de coruptie, de excese, de dezechilibre macroeconomice severe, de probleme structurale amanate si in continua agravare, de politici economice neadecvate, de politici sociale nesustenabile financiar si de privatizari incheiate in defavoarea statului si a romanilor. Emil Boc a oprit fraudele majore prin privatizari. A introdus legi impopulare, precum cea a pensiilor sau a salariilor unitare, cu scopul de a elimina decalajele mari si nejustificate de venituri.
4. Emil Boc are o identitate doctrinara de dreapta clar definita. Deciziile sale urmaresc filosofia fiscala a dreptei prin care sprijina mai intai pe cei care produc si care muncesc. Urmareste cu prioritate crearea unui aparat administrativ mai sumplu, mai putin costisitor, dar mai eficient, informatizat si mult mai prietenos in relatia cu cetateanul.
5. Emil Boc pune bazele unui proces ambitios de dezvoltare, bazat pe valorile dreptei, in pofida rezistentei legislative si institutionale. Prin valorile dreptei intelege cel putin doua lucruri: realism fata de situatia economica si sociala actuala a tarii si responsabilitate fata de actualele si viitoarele generatii ale tarii. Emil Boc este premierul care a reusit prin luciditate sa sparga cercul vicios al privilegiilor, al statului ineficient si asistential excesiv. Se reevaluează aproximativ 200.000 de pensii speciale, cu exceptia magistratilor, potrivit deciziei Curtii Constitutionale, pensiile acordate abuziv pe motiv de boala si politica stimulentelor salariale. Premierul coordoneaza reformarea din temelii a protectiei sociale – prin elaborarea Codului de Asistenta Sociala – pentru a se adresa doar celor cu adevarat nevoiasi si pentru a utiliza resursele financiare eficient, fara a creste presiunea fiscala asupra companiilor si populatiei. In luna noiembrie 2010 vor fi supuse dezbaterii publice proiectele de flexibilizare a pietei muncii, printr-un pachet de propuneri in domeniul dialogului scoial, a Codului muncii, a Legii contractul colectiv de muncă şi a celei privind conflictele de muncă, a legilor sindicatelor şi a patronatelor.
6. Guvernul Boc a adoptat un pachet de masuri de relansare economica si de creare de locuri de munca, in limitele pe care bugetul public si spatiul fiscal le-a permis. De pilda, firmele au fost scutite de la plata CAS pentru pentru perioada de şomaj tehnic – 7.138 angajatori si 204.942 persoane au beneficiat de aceasta masura -, dar si pentru angajarea somerilor – 1.286 de firme si 2.635 persoane au beneficiat de aceasta masura. IMM-urile au fost sprijinite sa-si creasca capacitatea de finantare prin intermediul Fondului de Garantare şi Contragarantare (FNGCIMM) care a acordat 10.400 garanţii, în valoare de 643 mil. Euro, ceea a dus la crearea si menţinerea a 139.000 locuri de muncă. Guvernul Boc a reusit sa inverseze tendinta accentuata de crestere a somajului timp de 21 de luni, intre 1 iulie 2008 si 31 martie 2010, dar pozitionandu-se constant sub media europeana. Din luna martie 2010, numarul total al somerilor s-a redus cu circa 90.000 de persoane pana in prezent.
7. Guvernul Boc a introdus facilitati fiscale, precum compensarea TVA-ului de platit cu cel de rambursat, compensarea de drept (automata) a creantelor fiscale ale statului cu datoriile contribuabilului, neimpozitarea profitului reinvestit, cota redusă a TVA de 5% pentru construcţia de locuinţe sociale, diminuarea dobanzii datorate pentru creantele fiscale neachitate la termen. A eliminat/comasat/redus 215 taxe şi tarife cu caracter nefiscal – din cele aproximativ 500 existente in anul 2008 – si simplifica mecanismele birocratice prin unificarea declaratiilor de la 1 ianuarie 2011.
8. Guvernul Boc a adoptat Legea responsabilitatii fiscale si a completat legea privind finantele publice locale, introducand masuri concrete pentru mai buna gestiune financiara, precum: cresterea disciplinei bugetare si asigurarea echilibrului bugetar, imbunatatirea proiectiei si executiei bugetare, diminuarea numarului de rectificari, asigurarea achitarii platilor restante, crearea Consiliului Fiscal independent pentru monitorizare.
9. Guvernul Boc a crescut ponderea achizitiilor publice derulate on-line, transparent, de la 2% in anul 2008, la 15% in anul 2009, obiectivul pentru anul 2010 fiind de 40%. A sustinut adoptarea legii Parteneriatului Public-Privat in Parlament pentru care elaboreaza in prezent normele de aplicare. In luna aprilie 2011 va fi functional si Punctul de Contact Unic care va cuprinde o serie de servicii electronice nationale necesare mediului de afaceri.
10. Guvernul Boc a marit plafonul maxim de acordare a prefinanţării către beneficiarii de fonduri europene de la 15% la 40% si a scurtat semnificativ majoritatea procedurilor administrative. Fiecare autoritate de implementare prezinta lunar un raport transparent privind absorbţia fondurilor structurale.
11. Guvernul Boc a accelerat procesul de descentralizare in domeniul educatiei, al sanatatii si al administratiei publice locale si accelereaza plata arieratelor. Au fost stabilite standardele de cost si normativele de personal (numar maxim al posturilor) ce trebuie implementate la nivelul administratiei publice locale pentru a diminua risipa banului public.
12. Emil Boc are constiinta erorii si un mecanism puternic de autoreglare. Are forta sa recunoasca lipsurile si neajunsurile echipei guvernamentale si nu ezita sa le corecteze. A fost cazul aliantei cu PSD, a impozitului minim, dar si a evaziunii fiscale sau a domeniului agriculturii. Referitor la cel din urma, 2010 reprezinta primul an în care Romania nu primeste penalitati pentru neplata subventiilor europene la timp, in conditiile în care au fost achitate către fermieri şi cele 1,8 miliarde de lei restanţe aferente anului trecut pentru plăţi de la bugetul naţional. Corectia acestor neajunsuri cere timp, realism, curaj, profesionalizarea clasei politice si a functionarilor publici – asadar, multa responsabilitate si solidaritate.
13. Premierul Emil Boc a garantat independenta media fata de actul de guvernare. Mai mult de atat, guvernul actual nu a avut de gestionat doar cea mai severa criza economica din ultimul secol, cea mai divizata si degradata profesional clasa politica, ci si cea mai ostila atitudine jurnalistica care au dus la unison la decimarea celui mai important ingredient al relansarii economice: increderea populatiei si a investitorilor straini.
Loading ...
Daca sunt 12 este Biblic daca sunt 13 sunt cu ghinion putine pe linga peste 4 milioane de motive ale cetatenilor care traiesc in pragul saraciei Priemierul Boc trebuie sa plece , pentruca este un mincinos si un om care nu se gindes-te la oamenii atit el cit si Basescu amindoi sa i-si faca valiza pina nu apuca sa cheme Elicopteru in loc sa de-a banii la oamenii sa de-a drumu la micii afacerii ei i-si umple buzunarele pentruca stiu ca o sa aibe viatza grea in Opozitie,, nu vedeti ce le spune Ponta ca face Legi sa ii bage pe totii la puscarie asa din respect am sa vin sa ii vizitez la puscarie si o sa le aduc si un pachet
Am revenit dupa o vizita de lucru in Anglia ca sa stiti cu cine stati de vorba Stimatule Domnului Boc ar trebui sa fiu secretar al Doamnei Andreea
Când am fost recent la Londra la Summit-ul începe privind durabilitatea pe care am organizat cu Prinţul de Wales, Am fost impresionat să văd cum companiile angajat să rămână la ecologizarea lanţurilor lor de aprovizionare. Acest lucru a fost evident mai ales în rândul multe dintre cele mai mari retaileri din Marea Britanie care au participat la Summit-ul.
Ai putea crede că, în perioadele economice dificile, de durabilitate ar cădea de pe marginea drumului. De fapt, am auzit de prima mana cum critice, economic şi social, durabilitatea este pentru companii. Investiţia în durabilitate nu este caritate. Când ai pus bani şi la îmbunătăţirea unei afaceri, fie că e vorba de calitatea produsului sau durabilitate, economiile şi valoarea pe care stoarce puteţi plăti pentru ele însele şi poziţia pe care urmează să fie furnizorul de low-cost.
Motivul pentru care companiile sunt de lucru cu furnizorii lor este clar. Conform estimărilor, 80 la sută din emisiile de gaze cu efect de seră a lanţurilor de aprovizionare unor firme “apar în afara operaţiunilor proprii ale companiei. Emisiile de transport produse finite singura care poate fi tăiat 10 la sută prin înfiinţarea de linii directoare pentru consumul de energie şi de monitorizare a performanţelor furnizor, cu economii corespunzătoare din costurile de energie.
O mare parte din centrul vedem este pe schimba modul în care energia şi apa este utilizată sau manipularea deşeurilor în producţie şi de ambalare a produselor, în scopul de a reduce amprenta de carbon si pentru conservarea resurselor preţioase.
Văd două alte domenii care sunt coapte pentru inovare:
•Logistică. Cand ne gandim la modul în care oamenii procură şi pentru a muta lucruri, există o şansă reală de a folosi matematica pentru a descoperi dacă trasee diferite şi logistică poate păstra clienţii fericiţi în timp ce, de asemenea, de economisire a energiei pentru a muta bunuri variind de la computer chips-uri la bunuri de consum ambalate. UPS, De exemplu, tocmai a lansat o campanie de anunţuri nou, “Noi iubim logistica,” pentru a ajuta companiile de orice dimensiune să profite de acoperire globală, economisind timp, bani şi documente. Accentul recente privind logistica are în parte a dus la mişcarea să mănânce “din surse locale” fructe şi legume faţă de mii alimentar crescut de mile departare.
•Trasabilitatea. Doar câteva exemple recente – plumb în vopsele pe jucării pentru copii, melamină în laptele, hârtie provenite din păduri vechi de creştere – de ce ilustra trasabilitatea nu mai este un lux. Cu democratizarea de informaţii, întreprinderile sunt de aşteptat să ştiu tot ce se poate despre lucrurile pe care le cumpără, face şi vinde. Fără trasabilitate, ne-am deschis până la extrem de a face greşeli dăunătoare.
Tehnologia şi procesele de afaceri care fac posibilă trasabilitatea sunt disponibile acum. Sunt convins că capacitatea de a asigura trasabilitatea va diferenţia furnizorii de low cost din cei care vor fi pe cale de dispariţie specii.
Unul dintre obiectivele conferinţei a fost de a încuraja o colaborare mai în jurul unor probleme, cum ar fi trasabilitate şi logistică. Mai degrabă decât concentrându-se pe lanţurile de aprovizionare în cadrul industriilor lor înguste, de exemplu, companiile au posibilitatea de a învăţa unii de la alţii şi schimb de bune practici.
De fapt, provocările lanţul de aprovizionare sunt de fapt destul de similare în întreaga multe industrii. Nici unul dintre noi poate face acest lucru singuri. Întreprinderile şi furnizorii lor, vor beneficia foarte mult cu aceştia lucrează în tandem cu guvernele şi ONG-urile pentru a face lanţurilor de aprovizionare mai durabile.
Cu parere de rau, fiindca am avut mare incredere in voi, spun ca voi continuati sistemul feudal de a conduce romania. Sunteti din aceiasi samanta ca si psd. Totul e intors pe dos. Profitati de lipsa de coeziune sociala si astfel s-a ajuns ca un medic, profesor sau functionar sa aiba venituri mai mici decat muncitorii necalificati si soferii din regiile de stat (si locale). Cat priveste reforma in institrutiile publice, va rog sa ma credeti, sunt formale. Cunosc indeaproape pe unii lideri de-ai vostri. Sunt jalnici.
Emil Boc – utecist aplaudac geme netul
Emil Boc profesor habarnamist.
1. Cluj avea şi are excelenţă în microprocesoare şi roboţi fără boc.
2. Exagerare ridicolă. Opinie pertinentă are Ilie Şerbănescu…
3. DA, de acord. A înlăturat multe căpşe…dar a păstrat altele
4. Ambiguu, nu sprijină munca cu exploatarea. Un regim stufos, birocratic de taxe si impozite consumă multe resurse.
5. Cămătarul ţopăie de bucurie că a mai făcut rost de bani.UTC-istu de ieri capitalistu de azi.
6. Serios ? A exterminat mii de microfirme !
7. Nu el. Nu daţi Cezarului ce Nu e al Cezarului
8,9 Aplaudacă
10. Soluţia care să utilizeze 100% fondurile e cerută de ani de zile de persoane care nu sunt ascultate !
11. A descentraliza fără a un control mai bun duce la propagarea corupţie la nivel local.
12. Cee ??? Să pui omu să se îmmprumute la bancă pentru propriile subvenţii ???
13. Când toţi avertizau despre criză ăştia negau cu vehemenţă
Dacă primesc o pungă de făină, mălai, ulei şi zahăr voi milita neabătut pentru succesurile revoluţiei PD, abrambureala PD !
Înainte de a ne da cu părerea în materie de „economie“, ar trebui să înţelegem care este, de fapt, esenţa ei. În acest scop, invit cititorul să ne întoarcem la Aristotel şi la distincţia pe care filozoful grec o face între oikonomia şi khrematisike. Oikonomia se referă la „gospodărie“, la „legea casei“: oikos (casă, cămin) + nomos (lege, rânduială). În viziunea lui Aristotel, oikonomia este „ştiinţa sau arta (techne – nota mea) producerii, distribuirii şi păstrării valorilor de uz concret ale căminului şi comunităţii pe o perioadă mai îndelungată. Crematistica este arta acumulării maxime de către indivizi a valorii de schimb abstracte sub forma banilor, într-un timp scurt“1 .
Altfel spus, oikonomia este administrarea casei şi a căminului, o rânduială „naturală“ întrucât satisface necesităţi reale; domeniul ei este valoarea de folosinţă. Crematistica se bazează pe „nenaturala“ valoare de schimb, fiind arta de a produce resurse (bogăţie) folosind banii în chip de metron universal. Există două forme de crematistică. Cea „bună“ se subordonează oikonomiei şi acţionează în folosul ei; chremata (bogăţie) este un mijloc, şi nu un scop în sine, „bogăţia“ denotând lucruri cu valoare de folosinţă pentru individ şi chiar şi în sistemul de schimb. De pildă, o crematistică „naturală“ este trocul, în care schimbul urmăreşte satisfacerea unor nevoi „naturale“, „fireşti“, „primare“2 .
Dacă devine o „tehnică de îmbogăţire“ în sensul că „bogăţiile şi proprietatea nu mai au limite“, crematistica se situează în afara oikonomiei. Cea mai respingătoare formă de crematistică este camăta, tehnica de a face bani de dragul banilor. O altă formă „rea“ de crematistică este aceea de a cumpăra ieftin şi a vinde scump.
Este evident că economia de azi este mai degrabă o activitate crematistică nocivă decât o oikonomie cinstită. Crematistica actuală se manifestă prin primatul unei anti-economii menite să producă permanent nevoi artificiale. Întreaga societate, nu numai sfera economică, a devenit crematistică. Omul contemporan, sclavul fericit, nu mai trăieşte într-o societate bionormată (cf. bios „viaţă“, norma „regulă“) în care structurile sociale, educative şi culturale se inspiră din organicitatea naturii, se conduc după regulile firii. Omul şi-a uitat telos-ul său adevărat: creşterea duhovnicească, apropierea de Dumnezeu şi căutarea mântuirii în Biserica lui Hristos. Mijloacele tehnice pe care le are la dispoziţie au devenit chiar scopurile vieţii sale.
În viziunea aristoteliană, un lucru natural are potenţialitatea de a ajunge la o deplină dezvoltare, aşa cum ghinda se împlineşte pe sine devenind stejar – stejarul fiind telos-ul firesc al ghindei. Ce telos are însă sclavul fericit? Ce înseamnă pentru el „împlinirea de sine“? Munceşte din greu în regim de sclavie voluntară pentru a-şi satisface nişte dorinţe artificiale prin obiecte-marfă şi acţiuni standardizate. În oikonomia antică satisfacerea nevoilor reale urmărea un telos mai înalt: participarea la viaţa publică a cetăţii greceşti. Auto-suficienţa oikos-ului asigura viaţa, dar nu era un scop în sine, ci pava calea spre „viaţa mai bună“ în care omul, „animal politic“, descoperea „adevăratele bogăţii“ ale participării la viaţa cetăţii greceşti. În creştinism, nu există telos mai înalt, viaţă mai bună decât creşterea în Hristos prin lucrarea Duhului Sfânt.
Cum să te dezvolţi? Cum să mai „creşti“ când relativismul generalizat al societăţii postmoderne a distrus orice ierarhie a valorilor? Gonim după forme fără fond, ne investim energia în împlinirea unor scopuri artificiale şi echivalente (dar mereu altele). Activităţile noastre crematistice sunt producătoare de insignifianţă şi, drept urmare, de jinduiri nelimitate care însă nu ne implică în mod esenţial. Ne lăsăm conduşi de logica excedentului, deriziunii şi autoproliferării delirante a imaginilor, instrumentelor şi practicilor artificiale.
În societatea tehnoglobalistă dezvoltarea mijloacelor tehnice a devenit un scop în sine, un surplus de dragul surplusului. Tehnologia se bazează pe logica creşterii rapide şi nelimitate; ruptă de constrângerile naturale şi divine, o astfel de logică a dus la proliferarea practicilor artificiale în toate domeniile.
Azi, resursele sunt exploatate până la completa lor epuizare; nici o resursă nu are valoare atâta timp cât nu este „prelucrată“ – copiii nu au valoare până nu devin „forţă de muncă“; pădurile – hârtie, case şi „centre de odihnă“. Transformaţi în „resurse umane“, oamenii stau mereu, ca orice resursă, „în rezervă“. Sunt valorificaţi pentru versatilitatea lor, nu contează valoarea personală: oamenii au preţ atâta timp cât înlocuiesc o persoană-marfă „perimată“ şi pot fi rapid retraşi de pe piaţă când ei înşişi devin „prea scumpi“ sau „reziduuri“. Idealul crematistic de astăzi este „profit maxim cu minimă responsabilitate“. O lume entropică în care devine din ce în ce mai dificil să separi „piaţa liberă“ de acţiunile criminale, hrana „sănătoasă“ de otravă, libertatea de sclavie.
Gravă mi se pare încercarea de a „vinde“ crematistica drept oikonomie creştină. Este greu de reconciliat „interesul de sine“ capitalist cu altruismul creştin. O viaţă economică bazată doar pe interesul de sine se îndepărtează de normele unei societăţi creştine. Sfântul Ioan Gură de Aur vede în acumularea excesivă de bunuri sursa tuturor relelor. Precum filozofii Greciei antice, Sfinţii Părinţi consideră „interesul de sine“ sursa lăcomiei şi a multor comportamente aberante. Bogăţia trebuie să satisfacă nevoi reale, să fie acumulată în mod onest, să ducă la achiziţionarea de lucruri utile şi la fapte de caritate. Acţiunile crematistice de acumulare nelimitată a bogăţiei (şi folosirea ei pentru procurarea de bunuri de lux) distrug pacea socială (homonia) şi sunt împotriva bunelor rânduieli lăsate de Dumnezeu. Pentru Sfântul Ierarh Grigorie Teologul, goana după bogăţie constituie sursa războaielor, nedreptăţii şi sclaviei.
În lumea de astăzi, restaurarea fundamentelor unei oikonomii creştine nu este o utopie, ci o necesitate vitală. Într-o lume cu resurse limitate, căzută pradă dezechilibrelor economice, autarhia promovată de Sfinţii Părinţi este un concept valabil. „Aşa cum măsura unei încălţări este piciorul, tot aşa dimensiunile proprietăţii sunt nevoile trupului. Dumnezeu a creat lumea spre folosinţa noastră, dar noi dobândim bunurile materiale ca să realizăm starea de autarhie. Autarhia formează oameni buni pentru societate, mai ales când este însoţită de dragoste“ – scrie Clement din Alexandria în Paedagogus (2, I, 132). Acel care „se gândeşte însă doar la bani… dobândă, credite, profit şi comerţ murdar trădează nobleţea umană şi libertatea“ (Ioan Gura de Aur, Omilii la Matei).
În România, când se dezbat probleme economice, mulţi ortodocşi nu au nici un cuvânt de spus, se află într-o totala robie babiloniană. Pentru a-şi justifica neputinţa, invocă scuza că Biserica nu se preocupă de treburile materiale, nu are o doctrină economică.
Dar iată, şi în domeniul economic, a venit timpul să redevenim oameni liberi întru Hristos. Restaurarea oikonomiei este o condiţie a mântuirii noastre.
Am facut posibil publicarea acestui articol cu gandul la parintii D-lui Boc…pe care eu ii consider ” romani” adevarati cu ” radacini ” puternice in pamantul acestei amarate de tari…
Stimata colega,
Nu suteti convingatoare…
Atata timp cat faceti numai o apologie evidenta, nediscutand si de limitele acestui guvern si ale acestui om, nu numai ca nu sunteti convingatoare, dar puteti fi considerata ca emotionala, sau si mai rau, obedienta sau cum se mai zice un autentic “yesman”
Totusi, impotriva sustinerii dvs. evident subiectiva si partinica … si eu, personal, cred ca Boc, in calitatea formala (ce o are) de Premier, inca mai trebuie sa ramana la guvernare.
Raspunsul meu, mai clar si detaliat il veti primi in cateva zile…
Cu respect…
p.s.
… si o recomandare prieteneasca
Nu uitati !!!
sunteti tanara, sunteti un cadru universitar promitator, sunteti un unul dintre oamenii de care se leaga sperantele multor romani… nu va sticati imaginea cu abordari … neprofesionale.
Avem nevoie de politicieni autentici, nu de oameni inregimentatii si sustinuti de relatii de grup…
If.S.
pacat ca nu reusiti sa o convingeti pe teo trandafir, v-ati ales prost candidatul pe sector 4. pe ea trebuie sa o convingeti. noi am dat o data un vot. acum nu mai votam noi, voteaza oamenii pdl.
V-a raspuns soviani la articolul dvs. Probabil tatal lui e f suparat. Nu inteleg cum se lucreaza in min de finante cu astfel de oameni pt ca sunt sigur ca nu isi fac treba cum trebuie. Nu ma mai obosesc sa ii raspund lui soviani pt ca imi blocheaza ip si imi sterge comentariile.
http://www.youtube.com/watch?v=IS53qgx1Yrk
DOVADA CENZURII PE STANDARD.RO
Alegeri pe mapamond
http://clubulconventiadoamnelor.wordpress.com/2010/10/20/alegeri-pe-mapamond/
misto, greu de comentat.
daca cumva incompetentii astia adormiti astia voteaza si motiunea de cenzura din greseala (sa nu mai zic ca vor vota intrarea intr un razboi din care vom fi perdanti –tot istoria ne invata ca imperiile mor, imediat e rindu americanilor sa moara si noi o sa picam cu ei)…ar trebui inainte de votare sa le traga cineva cite o palma sa i trezeasca.
donisroi-interesant (daca in loc de dumnezeu citesti Natura)-mie mi a placut si cum ai povestit imrumutu de la fmi de prin anii 70 cind eram o tara, nu o colonie.
doamna am ras cu lacrimi, am sa va recomand la Catavencu ca tot a plecat Buscu si peste o saptamana ramaneti somera
punctual am sa scriu cate ceva la fiecare punct.
1. daca vorbim despre parcurile industriale, este bine de stiut ca emerson, avea dinainte de vremea lui boc in strategie asezarea la cluj. documente interne spun acest lucru. tot in zona parcurilor industriale se afla brinel, companie pe care o cunosc din interior, companie la progresul careia am participat. ea nu se poate lua in calcul. pentru necunoscatori. again. documente interne nokia. judetul cluj a fost vizat pentru baza de productie, in urma unui proiect de cercetare derulalt in perioada 2000-2002. tot in urma unui proiect de cercetare derulat de vw la cluj, s-a decis deschiderea fabricii leoni de la bistrita, a existat argumentul specialistilor.
mentionez. boc nu are nimic de-a face cu acestea. toate se datoreaza celor care lucreaza in domeniul tehnic si relatiilor pe care le au si le-au avut.
Mentionez ca in proiectele de cercetare, oameni ca si Colosi, Kalman, Lazea, Letia, Radu Munteanu, si multi altii au atras bani datorita valorii lor.sa spun de domnul Maties? sa amintesc de contributia sa la tehnica, de brevetele de inventii pt motoare liniare? acesti oameni, au atras sute de mii de euro de pe piata privata. de asemenea tin sa reamintesc frauda consiliului local al clujului care in 1999-2000, cand s-a privatizat centrul de proiectare, a fost vandut clientelar, in dauna universitatii tehnice care avea cea mai buna oferta, pe motiv ca in acel timp decanul facultatii de arhitectura, nu simpatiza cu puterea centrala.
2. nu ma pot pronunta.
3.da s-au facut reforme radicale, cat despre corectitudinea lor, am indoieli.
4. boc mi se pare de stanga. prin definitie rachitenii au fost de centru stanga. cunosc locurile si imi asum afirmatia.
5-12, no comment.
13 …. parere personala, fals
revin la punctul 1. faptul ca inainte de boc a fost funar, trebuie sa recunosti Andreea, ca doar sti cum este politica. daca cei din consiliu nu vor, nu ai nici o sansa ca primar sa faci ceva.
Intrebare.
Este adevarat ca s-au votat astazi 60 de legi intr-o ora? daca s-a facut asta inseamna ca parlamentul trebuie dat de pamant. parlament, guvern, presedinte. daca e adevarat, inseamna ca toata clasa politica isi bate joc de noi si de banii nostrii.
vic,
Ceea ce s-a intamplat in Parlament este o enormitate economica, dar separatia puterilor in stat este clara. La fel si responsabilitatile. Parlamentarii sunt oamenii pe care noi, romanii, i-am votat, si doar noi, prin vot, putem sa-i “dam de pamant” cum spuneti dvs.
Eu cred ca este obligatoriu ca un fruntas politic sa fie o persoana onesta.
Din acest punct de vedere cred ca Boc este cel mai onest premier de la revolutie incoace si pot sa accept ca dintre toti actualii potentiali premieri este raul cel mai mic.
Din pacate nu exista in intreaga clasa politica un fruntas politic despre care sa cred ca este si onest si capabil si puternic.
Eu as avea incredere doar intr-un fruntas politic care ar accepta ca fiind corecte si necesare si s-ar lupta public sa impuna materializarea urmatoarelor doua idei:
1. -transparentizarea detailata si regulata a tuturor cheltuielilor facute de absolut toate unitatile de stat prin publicarea periodica si detailata pe site-urile proprii a tuturor cheltuielilor( atat cu retribuirea conducatorilor si angajatilor cat si cu achizitiile de materiale,servicii si investitii).Avem dreptul sa stim cum sunt cheltuiti banii nostri fara nici o procedura suplimentara.
2. -responsabilizarea tuturor conducatorilor de unitati de stat prin pierderea imperativa (fara nici o alta procedura) a functiei in cazul in care unitatea a pierdut irevocabil un proces si el nu reuseste sa recupereze rapid (max 3 luni) prejudiciile suferite de respectiva unitate de la cei considerati vinovati ( sau nu esaloneaza recuperarea prejudiciilor sau nu intenteaza proces celor considerati vinovati daca acestia nu isi recunosc vina).
Nu exista fruntas politic care sa se implice in asa ceva.Si fara aceste doua idei (corecte,necesare,legale) orice alt discurs este demagogie.
Doamna Paul, am vrut sa va citesc tot articolul, dar pe masura ce citeam parca imi aduceam aminte de articolele ce se publicau in raposata Scinteia de pe vremea impuscatului, intrucat articolul dvs. seamana izbitor de mult cu ce se scria pe vremea aceea in respectivul ziar.
S-au terminat aplaudacii lui Boc si le-ati luat locul? Sau v-a indoctrinat pdl-ul acesta asa de tare? Sunteti tanara si poate ar fi bine sa alegeti: ori realizare materiala prin fals si minciuna ori realizare profesionala onesta!
dmradu,
Raspunsul e foarte simplu: de realizare materiala nu poate fi vorba, ba din contra sufar dar mi-e clar de ce si stiu ca vom trece peste perioada asta; profesional construiesc si acumulez fara sprijinul celor din exterior; iar politic am convingerea ca nu puteti propune un prim-ministru mai bun in randul politicienilor actuali care sa poata guverna corect si cu suportul Parlamentului.
L-am dorit pe Lucian Croitoru, a carui sacrificare politica am sanctionat-o chiar atunci. Am repetat-o in postarea anterioara. Clasa politica nu l-a inghitit. Alternativele – Ponta sau Antonescu sau Vadim – imi par cateva clase calitative inferioare domnului Boc. Iata ca nu e nevoie de aplauze, ci doar de realism, fiind nevoiti sa alegem din propunerile actuale ale partidelor politice. Altfel vom zace intr-o perpetua criza politica si instabilitate decizionala intr-o tara greu guvernabila.
- care e diferenta dintre un parlamentar si un hot?
- pe primul il alegem noi, al doliea ne alege el pe noi!
orangebud,
Buna poanta, desi trista. Va dau un exemplu de parlamentar care nu e hot: Boc. Cred ca mai sunt cativa, chiar daca prea putini la numar.
Nu pricep, deci citez: “Emil Boc a fost un eficient administrator al resurselor primariei din Cluj, oras devenit centru al tehnologiei de varf, al decentei, al civilitatii si al prosperitatii”.
Nu cumva e vorba de Szeged ?
Andreea, cred ca exista o uzura si la nivel de consilier, poate chiar mai mare decat la nivel de ministru sau PM, altfel nu-mi explic ditiramba (ca sa nu zic delirul…) nici mai mult nici mai putin: “oras devenit centru al tehnologiei de varf, al decentei, al civilitatii si al prosperitatii” ??
De cand n-ai mai fost, asa, prin Europa ? Pe la Munchen, Frankfurt, Berlin, Stuttgart… Ia-o la rand, de exemplu centrul BMW de la Munchen sau MyZeil din Frankfurt iti spun ceva ?? Ca sa nu zicem de-a dreptul “Potsdamer Platz” din Berlin, ca sa nu cadem in ridicol -:)
Parerea mea,
As vrea sa avem orase nemtesti, dar traim in Romania, asadar, compar orasele romanesti intre ele. Clujul arata bine.
E usor sa hulesti, dar spune-mi te rog ce prim-ministru propui in locul dlui Boc care sa poata forma o coalitie de guvernare? Altfel, hulim doar de dragul hulitului.
Andreea
din pacate pt aceasta tara:
amatorismul, incompetenta, spoiala, prostia, coruptia, etc…
“trasaturi” esentiale ale oamenilor politici si nu numai*
nu pot fi sanctionate decat formal
chiar imi amintesc despre ce declara, suspectat fiind de coruptie,
un important lider al partidului de guvernamant intr-o perioada de trista amintire
si anume ca se autosuspenda din functiile detinute la partid.
intr-o vreme am fost tentat sa va trec cu vederea populisto-comunismul desantat**
sperand ca se va face reforma macar in justitie
si sa responsabilizati magistratii pt solutiile cretino-interesate pe care le dau
si de pe urma carora rss tzigani trebuie sa scoata bani seriosi din buget.
nu cred ca vreuna dintre persoanele care citesc/posteaza pe aici este sanctionata formal
daca face vreo prostie la locul de munca.
ba din contra,
suporta consecintele administrative dar si cele de natura materiala, daca exista.
*primul exemplu care-mi vine-n minte este cel al magistratilor
**prin comparatie, pdsr-ul pare ca activeaza la grupa mica de la gradinita.
Domnisoara Vass. Nu mai fii ridicola pentru ca asa faceau si comunistiii lingusitori sa se gudure pe sub balele sefului. Mai bine spuneti-ii d.lui pm Boc, ca nu e bine ce face si ca nenoroceste un popor! In 2 ani de guvernare nu a luat o masura pentru stimularea economiei si a mediului de afaceri, El doar se bucura ca un copilas caruia ”taticutul” i-a dat robinetul in mana si il inchide cand vin strainii in casa si-l deschide cand da la frati sa bea apa.
Lucrurile astea se vad si de la noi din lumea ”profana”! Iar peste ani, istoria va va judeca si veti fi pusi la zid.
Romania distrusa,
Nu cred ca aveti dreptate si o stiti foarte bine si dvs.
Am libertatea de a-mi exprima sincer criticile si laudele de fiecare cand consider de cuviinta sa o fac. Nu cred ca imi puteti imputa lipsa de echilibru, de spirit analitic si critic excesiv. Exista insa momente cand luciditatea te obliga sa te pozitionezi impotriva trendului. Nu e usor, dar trebuie sa o fac, avand convingerea ca fac ceea ce e corect. Lucrurile nu se judeca in termenii “ce bine ar fi sa…!”, ci cam asa: “ce este cel mai bine pentru Romania acum?”. Poate ma insel si nu am vazut eu alternativa corecta. Astept sa mi-o indicati dvs si nu am sa ezit sa-mi recunosc eroarea.
Propun eu un prim-ministru in locul lui Boc: unul care sa candideze in alegeri, sa aiba un program supus dezbaterii publice inainte sa ajunga premier in urma unui test electoral.
Premierii Romaniei au aparut de undeva de sub scara de la Controceni de unde presedintii Romaniei isi tin discursurile..
Cine va fi viitorul premier al Romaniei?(data trecuta aparent candidau Tariceanu, Geoana si Stolojan si a iesit Boc-de sub scara)
lm,
Ce va face sa credeti ca romanii ar vota altceva decat oamenii pe care ii vedem acum in Parlament? Au avut programe? Au condus dezbateri publice? Din pacate, prea multi nu au avut asa ceva decat de forma. Dar au dat testul electoral si l-au castigat. Pe cine vor vota romanii: pe cel care spune ca in vremuri de criza economica trebuie sa-ti reduci cheltuielile sau pe cel care vine sa spuna ca va creste salariile si pensiile? Va mai provoc o data la luciditate.
Tariceanu a praduit tara si a risipit veniturile obtinute in urma cresterii economice din ultimii ani. A lasat tara intr-un an cu crestere economica de 8% cu un deficit de 5,4%.
Geoana? Daca a reusit Ponta sa-l infranga cred ca nu mai e nevoie de niciun comentariu.
Stolojan? Este tocmai tehnocratul care a inteles ca nefiind in fruntea partidului de guvernamant nu va putea obtine sprijinul PDL pentru masurile dure de austeritate care se impuneau. Nu a vrut sa incheie alianta cu PSD, stiind ca trocul politic este foarte costisitor economic. A decis sa se retraga, extrem de lucid fiind si cunoscandu-i pe toti cei cu care intra in hora. Un guvern de dreapta ar fi schimbat semnificativ ecuatia, dar PNL a refuzat refacerea aliantei.
http://stirileprotv.ro/stiri/social/vai-de-dintii-nostri-10-din-romanii-nemultumiti-de-dentisti-fac-reclamatie.html aveti de gand sa propuneti cabinetele stomatologice pt impozitul forfetar?
andu,
Nu. Care e legatura cu ceea ce discutam aici?
Scriu acest articol, inspirat de doamna Andreea Vass. Pentru că nu este prima oară când mediocritatea este prezentată drept excelență, cand indivizi care nu ies cu nimic in comun, nu se evidentiaza prin nimic, sunt lipsiti de inteligenta, capacitate, cultura sau valoare, sunt prezentati drept excelenti. Din punctul meu de vedere, articolul doamnei Vass reprezinta o astfel de tentativa la adresa primului ministru. De a-l prezenta drept distins, eminent, ilustru, remarcabil, talentat. Acestea sunt însă antonimele domnului Emil Boc. Antonimele mediocritatii.
1. Cică Clujul, sub înțeleapta conducere a lui Emil Boc, ar fi devenit ”un centru al tehnologiei de vârf, al decenței, al civilizației și al prosperității”. Cu toată dragostea pentru Andreea, cred că nici postacii lui Ceaușescu nu reușeau astfel de comparații. Nu cumva Clujul a devenit și Centrul lumii? Dincolo de faptul că Nokia a venit la Cluj (în județul Cluj) se datorează în primul rând companiei Nokia, în al doilea rând, lui Marius Nicoară (președinte al Consiliului Județean, al cărui loc a fost luat de finul lui Emil Boc).
2. ”Emil Boc a reușit să asigure echilibrul într-o conjunctură foarte dificilă economică, financiară, mediatică….”. Andreea, în primul rând că domnul Boc, NU A RECUNOSCUT această conjunctură! Dânsul nu a văzut criza când eram în mijlocul ei. Legat de opțiunea lui față de FMI, chiar nu ai observat că nu are nici o opinie? Cum e cu 10% din PIB pentru investiții în 2009? Cum e cu creșterea economică? Cum e cu majorarea salariilor pentru profesori cu 50% pe care a susținut-o în 2008? Cum cu faptul că nu a reușit să vadă că până și Pogea l-a mințit?
3. ”În calitate de premier, Emil Boc și-a asumat reforme radicale, după ani întregi de inacțiune”. Dragă Andreea, în calitate de premier, Boc nu și-a asumat nimic. El a fost doar o trompetă a Președintelui, ale cărui raționamente economice nu s-au dovedit întotdeauna corecte. Emil Boc și-a asumat doar să facă exact ceea ce spune președintele, indiferent dacă e bine sau e rău. Emil Boc a preluat un buget cu deficit de 5,4% și la condus la peste 8%. Șomajul s-a dublat pe mandatul domnului Emil Boc. Salariile bugetarilor au fost tăiate – cea mai primitivă modalitate de reformă. TVA-ul a fost majorat în 4 zile – asta nu e reformă radicală ci disperare radicală
4. ”Emil Boc are o identitate doctrinară de dreapta…..”. Dragă Andreea, Emil Boc are doar o carte de identitate. Ceea ce nu înseamnă că are automat și personalitate. Emil Boc susține că e mai echitabilă cota progresivă
Gata. M-am plictisit. De fapt, cele 13 motive ale tale dragă Andreea, sunt doar osanale. Pe care nu ești nici obligată nici forțată să le ridici. Și de aceea, chiar nu înțeleg.
Emil Boc este doar un mediocru. Încă unul. Care a citit cu mare atenție ”Avantajele de a fi mediocru”. Le-a citit AICI. Iar cele 13 motive ale consilierului primului ministru, Andreea Vass, pentru care primul ministru (șeful său), ar trebui să rămână la guvernare și în consecință, șeful său, le găsiți AICI.
I-mi pare foarte rau dati-mi va rog un Email urgent in legatura cu Domnul Boc si derularea acelui program de case ecologice care am vrut sa le introduc in anul 2004 am email scris ca programul nu a fost implimentat datorita faptului ca Domnul primar a vrut dela mine suma de………………..dau afacerea pe toate canalele de televiziune si in presa
Andreea, Boc nu e HOT (si nimeni nu l-a acuzat de asa ceva) dar e seful unui partid cu multi hoti. Si acestia fac linia partidului.
mitic,
Atunci schimbati hotii, nu premierul. In sfarsit Romania are un premier onest dupa o linie infinita de smecheri. Unul din motivele pentru care este atat de hulit dul Boc este chiar acesta: nu e smecher si nu face pact cu diavolul.
In ce Romanie traiti doamna? Sunteti total rupta de realitate. Propun ca toti cei care fac parte din Guvern sa coboara putin intre oamenii de rand si sa stea vreo luna. Si sunt convins ca nu veti fi multumita de Romania portocalie a lui Emil Boc si o sa-i cereti demisia.
cristian,
Romania lui Geoana, a lui Ponta, Nastase etc. sau a lui Antonescu, Orban, Chiuariu, Adomnitei etc. ar arata mai bine? Haideti sa fim obiectivi si sa ne asumam perioada de criza economica care incearca toate statele lumii. Unele tari au fost insa mai pregatite sa o gestioneze, altele nu.
Nu vreau sa polemizam dar chestia cu “unele tari au fost mai pregatite” este o poveste. Aceste aspecte tin strict de politica guvernelor. Din pacate pentru romani politica guvernului PDL a fost falimentara. As putea sa dau zeci de exemple in acest sens incepand cu imprumutul de la FMI, Banca Mondiala, UE care nu se regaseste in investitii (asa cum a promis premierul) si terminand cu legile tampite (TVA, impozit minim etc) care au terminat mediul privat din Romania
cristian,
Esti convins ca ai dreptate? Haide sa privim la masurile anticriza ale celorlalte state europene:
AUSTRIA
n În 2009, deficitul bugetar: 3,4% şi datoria publică 66,5%;
n Creşterea treptată a vârstei de pensionare pentru femei de la 60 de ani, în prezent, până la 65 de ani în perioada cuprinsă între 2024 şi 2033;
n Reducerea cheltuielilor publice, în vederea prezentării în faţa Parlamentului a unui buget de 69,099 miliarde EUR pentru anul 2011, acesta fiind redus cu 3% (2,172 miliarde EUR) faţă de cel din 2010:
n reducerea alocărilor pentru sectorul legislativ şi siguranţa statului de la 8,103 miliarde EUR (2010) la 7,920 miliarde (2011), scădere de 183 milioane EUR (-2,3 %);
n acordarea către instituţiile administrative supreme a 225 milioane EUR (2011), faţă de 232 milioane EUR (2010), scădere de – 7%;
n bugetul Cancelariei Federale va scădea la 332 milioane EUR (2011), faţă de 344 milioane EUR (2010);
n bugetul Ministerului de Interne va fi de 2,354 miliarde EUR (2011), faţă de 2,401 miliarde EUR (2010);
n bugetul Ministerului pentru Afaceri Europene va fi de 427 milioane EUR, (2011), faţă de 443 milioane EUR (2010);
n bugetul Ministerului Justiţiei va fi de 1,151 miliarde EUR faţă de 1,193 miliarde EUR (2010);
n bugetul Ministerului Apărării şi Sportului va fi redus la 2,186 miliarde EUR (2011), faţă de 2,267 miliarde EUR (2010), mai puţin cu 81 de milioane EUR (-3,5 %);
n bugetul total al sectorului de muncă, asistenţă socială şi de sănătate va fi diminuat cu -872 de milioane EUR (-2,6 %), de la 33,522 miliarde EUR, (2010) la 32,650 miliarde (2011) astfel: sectorul de muncă va primi 6,151 miliarde EUR faţă de 6,415 miliarde EUR în 2010, mai puţin cu 264 milioane de EUR, adică – 4,1 %; alocările pentru sectorul de asistenţă socială şi de subvenţii pentru consum vor fi reduse cu 86 de milioane de EUR, de la 2,417 miliarde EUR în 2010 la 2,331 miliarde EUR în 2011; respectiv bugetul de asigurări sociale va fi redus cu 204 milioane de EUR (-2,2 %) de la 9,313 miliarde EUR (2010) la 9,109 miliarde EUR în 2011;
n bugetul Ministerului Sănătăţii se va diminua cu 18 milioane EUR (-2,1 %), ajungând la 786 milioane EUR faţă de 804 milioane EUR (2010);
n bugetul alocat Familiei şi Tinerilor s-a diminuat cu -3,5 %., ajungând la 6,391 miliarde EUR (2011) faţă de 6,626 miliarde EUR (2010);
n bugetul total pentru sectorul educaţiei, cercetare, artă şi cultură a fost, de asemenea, redus cu 157 milioane EUR (-1,3 %), de la 11,923 miliarde EUR la 11,766 miliarde EUR în 2011;
n sectorul Economiei, Mediului şi Infrastructurii are o alocare bugetară totală, pentru 2011, de 7,744 miliarde EUR, mai mică cu 243 de milioane de EUR (-3 %), faţă de 7,987 miliarde EUR, în 2010 după cum urmează: economia va primi 386 milioane EUR, cu 14 milioane mai puţin faţă de 2010; Transporturile, Inovaţia şi Tehnologia vor avea o alocare de 2,707 miliarde EUR, în 2011, cu 75 de milioane EUR mai puţin decât în 2010; pentru Mediu va fi alocată suma de 796 de milioane de EUR, mai puţin cu 29 de milioane de EUR, de la 825 de milioane EUR, în 2010.
n Ministerul Finanţelor va beneficia de o creştere a bugetului de la 1,220 miliarde EUR (2010) la 1,233 miliarde EUR (2011), adică un plus de 13 milioane EUR (+1,1%);
n Cel mai sensibil subiect îl reprezintă bugetul de pensii, discuţiile pe marginea acestuia fiind reluate. Bugetul de pensii a fost redus cu 75 de milioane de EUR, de la 7,946 miliarde EUR (2010) la 7,871 miliarde EUR (2011). Creşterile programate de pensii nu au în vedere decît pensiile mici, sub 700 de EUR, iar majorările în 2011 ar urma să fie de 1,2 %.
BELGIA
n În 2009, deficitul bugetar 6,0% şi datoria publică 96,7%. Ţinta este reducerea deficitului bugetar la 4,8% din PIB în 2011;
BULGARIA
n În 2009, deficitul bugetar era de 3,9%, cu 14,8% datorie publică;
n Îngheţarea salariilor magistraţilor;
n Desfiinţarea unor agenţii guvernamentale;
n Intenţia Guvernului de a creşte vârsta de pensionare la 65 de ani, de la 63 ani pentru bărbaţi şi 60 ani pentru femei. În urma amplelor proteste de stradă, această măsură a fost amânată;
n Şomajul înregistrat în iunie 2010 este de 9,7%.
CEHIA
n În 2009, deficitul bugetar: 6,9%, datoria publică 35,4%;
n Se aplică o cotă de impozitare a pensiilor de 15%;
n În anul 2011, salariile angajaţilor la stat vor scădea cu 10%, cu excepţia profesorilor, cărora salariile le vor creşte cu 3.5%;
n Vârsta de pensionare este de 60 ani şi 8 luni şi va creşte la 63 ani pentru bărbaţi şi la 62 ani pentru femeile fără copii;
CIPRU
n În 2009, deficitul bugetar al Republicii Cipru se situa la 6,44% din PIB cu o datorie publică de 56,2%. Deficitul bugetar pentru 2010 va fi de aproximativ 6%, potrivit datelor preliminare. Obiectivul principal pentru 2011 este de a reduce deficitul la 4,5% din PIB;
n Restructurarea treptată a sectorului public cu 3000 de locuri de muncă;
n Pensii – vârsta de pensionare este de 65 de ani atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi.
DANEMARCA
n În 2009, deficitul bugetar de 5,4 şi datoria publică 41,6%; tinta deficitului pentru 2013 este de sub 3%;
ESTONIA
n În 2009, deficitul bugetar de 1,7% şi datoria publică de 7,2%. Proiectul de buget pe 2011, aprobat la sfârşitul lunii septembrie, prevede un deficit estimat de 1,6% din produsul intern brut, printre cele mai mici în 27 de state membre ale Uniunii Europene;
n Oficial Estonia a ieşit din recesiune în al patrulea trimestru din 2009, când producţia a crescut cu 2,5%, comparativ cu cele trei luni anterioare. În august, guvernul Estoniei a dublat cifra estimată a creşterii economice pentru 2010 la 2%.
n Pensii – vârsta de pensionare este de 63 de ani pentru bărbaţi şi 61 pentru femei. Se intenţionează creşterea la 63 de ani;
n Conform estimărilor Băncii Centrale rata şomajului va fi în acest an 17,8% şi 14,8% anul viitor.
FINLANDA
n În 2009, deficitul bugetar de 4,1% şi datoria publică de 44,0%;
FRANŢA
n În 2009, deficitul bugetar de 7,5% şi datoria publică de 77,6%;
n Ample proteste sociale privind reforma pensiilor; noi centre de detenţie) şi cel al Educaţiei (pentru finanţarea cercetării şi a învăţământului superior).
GERMANIA
În 2009, deficitul bugetar era de 3,30% şi datoria publică de 73,2%;
n S-a renunţat la reducerile de impozit anunţate în octombrie 2009;
n Posibilă creştere de impozite pentru a acoperi un deficit de 10 miliarde de EUR;
n Posibilă creştere a TVA pentru hoteluri, teatre, cărţi şi publicaţii, unde acesta era redus; altfel ar trebui sporit TVA general, care este 19,5%.
n Reducerea cheltuielilor bugetare cu cel puţin 10 miliarde de EUR anual, până în 2016;
n Reduceri importante în bugetul educaţiei;
n Scăderea numărului funcţionarilor statului cu cel puţin 10.000 până în 2014;
n Scăderea salariilor bugetarilor cu 2,5 %, renunţarea la proiectata majorare a banilor de Crăciun pentru funcţionari din 2011;
n Eliminarea scutirii anumitor categorii de la plata taxelor;
n Reduceri estimate în bugetele municipalităţilor;
n Reducerea subventiilor acordate landurilor;
GRECIA
În 2009, deficitul bugetar era de 13,6% şi datoria publică de 115,1%. Pentru 2010 s-a propus scăderea deficitului cu 4 puncte procentuale, şi cu 10 puncte procentuale pentru următorii doi ani
n Îngheţarea salariilor şi pensiilor în sistemul bugetar;
n Reducerea bonusurilor salariale din sectorul public cu 30%;
IRLANDA
n În 2009, deficitul bugetar de 14,3% şi datoria publică de 64,9%; se prognozează o creştere majoră a deficitului pentru acest an ajungând la 32% din PIB cu o datorie publică de 98,6%;
n Economii de câte 3 miliarde de EUR de la bugetul public în 2011 şi 2012;
n Guvernul va face economii suplimentare anul viitor, intenţionând să depăşească cele 3 miliarde de euro deja prevăzute şi să îşi respecte angajamentul de a-şi aduce deficitul public sub 3% în 2014, urmând ca, la începutul lunii noiembrie, să prezinte un plan de redresare bugetară pe patru ani pentru atingerea acestui obiectiv;
n TVA-ul a crescut cu 0,5 procente, de la 21 la 21,5%;
n Salariile bugetarilor urmează a fi reduse diferenţiat, cu procente cuprinse între 5% şi 15%;
n Alocaţia pentru copii a fost redusă cu 10%;
n Economisirea a aprox. 75 milioane de EUR prin reducerea cu 10% a alocaţiei pentru copii, limitată la copiii sub 5 ani;
n Reducerea bugetului Ministerului Apărării: reducerea costurilor cu utilităţile şi combustibilul; anularea investiţiilor în clădiri şi mobilier; reducerea salariilor şi alocaţiilor militare;
n Guvernul a demarat consultări cu partidele de opoziţie pe tema unui Plan bugetar pe 4 ani, ce va fi făcut public în luna noiembrie. Planul include măsuri considerate necesare pentru reechilibrarea finanţelor publice ale Irlandei până în 2014.
ITALIA
n În 2009, deficitul bugetar de 5,3% şi datoria publică de 115,8%;
n Reducerea cheltuielilor publice cu 24 mld euro pentru următorii doi ani, în vederea aducerii deficitului bugetar la 2,7% din PIB faţă de 5,3% cât este în prezent;
n Îngheţarea salariilor angajaţilor bugetari până în 2013;
n Tăierea cu 5% şi 10 % a salariilor funcţionarilor publici care câştigă anual peste 90.000 EUR şi 130.000 EUR;
n Reducerea cheltuielilor ministerelor (cu 10 %), administraţiilor regionale şi provinciale;
n Desfiinţarea unor agenţii guvernamentale;
n Creşterea treptată a vârstei de pensionare a femeilor din instituţiile publice de la 61 de ani la 65 de ani, măsura urmând a fi aplicată din anul 2012 şi afectând un număr de 25.000 de femei. Guvernul estimează realizarea unor economii semnificative ce urmează a fi virate într-un fond pentru familie şi femei şi folosite pentru finanţarea unor creşe;
n Limitarea posibilităţii de pensionare anticipată;
LETONIA
n În 2009, deficitul bugetar de 10,0% şi datoria publică de 36,1%;
n Deficitul bugetar a scăzut de la 12% din PIB în perioada 2007-2008, la 8% în prezent. Deficitul prognozat pentru 2011 este de 6% şi pentru 2013 de 3%;
n Creşterea TVA de la 18 la 21%;
n Reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor;
n Alocaţiile pentru copii au fost reduse cu 10%;
n La începutul lunii octombrie rata înregistrată a şomajului se situa la 14,5% (aprox. 165.000 de persoane). În 2011 este de aşteptat ca rata şomajului să ajungă la 17,5%;
n Din sistemul public au fost disponibilizaţi 14.200 de bugetari, echivalentul a 20% din numărul total;
n S-a îngheţat contribuţia care se virează către Pilonul II de pensii private obligatorii la 8% (contribuţia trebuia să fie 9% în 2009 şi 10% în 2010)
LITUANIA
n În 2009, deficitul bugetar de 9,5% şi datoria publică de 29,3%;
n Potrivit estimărilor, deficitul bugetar se va situa la 8,1% din PIB în acest an. Deficitul prognozat pentru 2011 este de 5,8%.
n Reducerea cheltuielile publice cu 30%;
n Salariile din sectorul public au fost reduse cu 20% şi în unele cazuri cu până la 30 %;
n Concedierea a 20% din personalul bugetar;
n Reducerea pensiilor cu 11%;
n Taxa pe valoarea adăugată (TVA) a crescut de la 18% la 21%;
n Reformarea companiilor cu capital de stat.
MAREA BRITANIE
n În 2009, deficitul bugetar de 11,5% şi datoria publică de 68,1%;
n Reducerea, până în 2015, a cheltuielilor publice cu 83 de miliarde de lire sterline, care împreună cu majorarea taxelor, estimate a aduce încă 30 de miliarde de lire la buget, ar permite eliminarea deficitului public al Marii Britanii, aducându-l de la 10,1% din PIB (156 miliarde de lire sterline în 2009) la 1,1% în 2015;
n Ministerele şi departamentele vor suferi reduceri de cheltuieli de aproximativ 19%, mai puţin cele protejate ale sănătăţii şi ajutorului internaţional;
n Se prevăd scăderi substanţiale ale plăţilor ajutoarelor sociale;
n Biroul pentru responsabilitate bugetară – organismul oficial mandatat să supravegheze conturile publice – a estimat că un număr de circa 490.000 de posturi vor fi desfiinţate în sectorul public până în 2015. Reducerea de personal public se va face în cea mai mare parte prin „plecări naturale”, chiar dacă nu vor putea fi evitate concedierile;
n Creşterea TVA la 20 % începând cu ianuarie 2011, pentru a atrage la buget 13, 5 miliarde de lire sterline anual;
n Prezentarea unui plan de reducere a numărului de instituţii publice finanţate de la bugetul central pentru a creşte eficienţa şi transparenţa funcţionării lor. Dintre cele 901 instituţii existente, 481 vor fi reformate, dintre care 192 vor dispărea – funcţiile lor fiind preluate de guvernul central, de autorităţile locale sau externalizate.
n Reducerea cu 2/3 pentru anul 2010/2011 a fondurilor vizând acordarea sporului de performanţă pentru funcţionarii publici din Administraţia Publică Superioară (Senior Civil Service) şi a managerilor din Serviciul Naţional Medical (NHS). Sporurile pentru performanţă se vor acorda doar în cazul a 25% dintre aceştia, pentru contribuţii excepţionale. Se apreciază că prin această măsură se vor face economii la buget în valoare de 15 milioane de lire sterline;
n Creşterea vârstei de pensionare la 66 de ani, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi, până în 2020 estimându-se că până la finalul următorului mandat parlamentar se vor economisi peste 5 miliarde de lire pe an;
OLANDA
n În 2009, deficitul bugetar de 5,3% şi datoria publică de 60,9%;
n Îngheţarea salariilor din sectorul public în 2011;
n Reducerea cheltuielilor pentru artă şi cultură;
n Creşterea vârstei de pensionare la 67 ani (femei şi bărbaţi), în două tranşe: la 66 ani în 2020 şi la 67 ani în 2025;
n Taxe mai mari pentru cei care deţin o casă în valoare de peste un milion de euro;
n Pensiile sunt impozitate progresiv în 4 trepte pentru pensiile anuale: până în 17.500 EUR -33,5%; între 17.500 – 54.776 EUR: 41,8-42%; peste 54.776EUR – 52%.
POLONIA
n În 2009, deficitul bugetar de 6,0% şi datoria publică de 51,0%;
n Planul economic pe patru ani de zile definitivat de Guvern estimează o creştere a datoriei publice la 54,7% din PIB în 2010, care va scădea însă până la 53,7% din PIB până în 2013.Estimările iau în calcul accelerarea creşterii economice la 4,8% din PIB până în 2012, care va încetini apoi la 4,1% din PIB anul următor;
n Reducerea cheltuielilor publice cu 14,4 miliarde de EUR în următorii doi ani;
n Accelerarea privatizării unor companii de stat – în vederea aducerii la buget a peste 4 miliarde de Euro în 2011;
n Flexibilizarea contractelor de muncă pe o perioadă determinată (care să nu depăşească 24 de luni);
n Implementarea reformei sistemului de pensii;
n Deficitul bugetar estimat va fi de 80 de miliarde de zloţi în 2010 (26,7 miliarde dolari), urmând să scadă la 75,8 miliarde zloţi în 2011, 47,8 miliarde zloţi în 2012 şi 23,4 miliarde zloţi în 2013;
n Ritmul de dezvoltare a încetinit puternic ajungând la 1,8% din PIB, astfel încât deficitul bugetar s-a adâncit la 7,1% din PIB. Guvernul s-a angajat să reducă deficitul sub limita de 3% acceptată în UE până în 2012, dar potrivit premierului Donald Tusk Polonia ar putea avea nevoie de încă un an.
PORTUGALIA
n În 2009 se înregistra un deficit bugetar de 9,4% şi 76,8% datoria publică, în acest an nivelul estimat al datoriei publice este de 7,3 % iar pentru 2011 la 4,6 % din PIB;
n Taxa pe valoarea adăugată a fost majorată de la 20% la 21%;
n Impozitele pe venit vor fi majorate cu 1% până la 1,5%;
n Reducerea cu 5% a salariilor mari din sectorul public, ale politicienilor şi membrilor guvernului;
n Relansarea privatizărilor;
n Îngheţarea salariilor funcţionarilor, salariile de top din sectorul public precum şi salariile politicienilor şi ale membrilor guvernului vor fi diminuate cu 5%;
n Noul proiect de buget pentru 2011 prevede majorarea TVA cu 2 procente, la 23% şi
n Reducerea salariilor cu 5%
n În cazul în care proiectul buget nu va fi aprobat de Parlament, Guvernul va cere sprijinul financiar din partea UE şi FMI.
SPANIA
n În 2009, deficitul bugetar era de 11,2%, cu o datorie publică de 54%; prognoza deficitului bugetar pentru 2010 este de 9,3% din PIB şi 3 % în 2013;
n Deficitul bugetar spaniol a scăzut cu 18% în primele patru luni ale acestui an, la 5,661 miliarde EUR, respectiv 0,54% din PIB
n Încasările cu impozite ale statului şi autorităţilor locale au crescut cu 4,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut;
n Reducerea salariilor bugetarilor cu 5% de la 1 iunie 2010;
n Îngheţarea salariilor şi pensiilor în 2011;
n Anularea indemnizaţiei pentru nou-născuţi, în valoare de 2.500 euro, în 2010;
n Prelungirea treptată a vârstei de pensionare de la 65 la 67 de ani;
n Proiectul de buget pe 2011 prevede cheltuieli bugetare cu 8% mai puţin ca în 2010;
n Introducerea unei noi taxe pe venit pentru persoanele care câştigă peste 120.000 de EUR pe an;
SUEDIA
n În 2009, deficitul bugetar de 0,5% şi datoria publică de 42,3%;
SLOVACIA
n În 2009, deficitul bugetar de 6,3% şi datoria publică de 35,7%;
n Restrângerea numărului de ministere de la 14 la 12 cu începere de la 1 iulie 2010;
n Reducerea cheltuielilor ministerelor şi a structurilor administraţiei de stat;
n Reducerea cu cel puţin 10% a salariilor miniştrilor şi parlamentarilor;
n TVA va creşte de la 19% la 20%;
n Introducerea de taxe mai mari pentru alcool şi ţigări;
UNGARIA
n În 2009, deficitul bugetar de 3,9% şi datoria publică de 78,3%;
n Reducerea deficitului bugetar sub 3% în 2011. În acest sens, trebuie îndeplinite 3 condiţii: ţinta deficitului pentru acest an să fie respectată, economia să avanseze cu 2,5 – 3% în 2011, iar dobânda de politică monetară să nu fie modificată;
n În primele opt luni ale anului, deficitul bugetar al Ungariei a depăşit cu 24% ţinta stabilită pentru 2010;
n Introducerea cotei unice de impozitare de 16 % începând cu 2011, în luna octombrie a.c va fi luată o decizie definitivă referitoare la etapele de aplicare a acestei măsuri;
n Reformarea radicală a statului prin: reducerea cheltuielilor publice cu 100-200 miliarde forinţi şi să se pună în ordine finanţele companiilor de stat;
n Creşterea taxei pe valoarea adăugată (TVA) de la 20% la 25%,;
n Eliminarea celei de-a 13-a pensie, măsura estimată să reducă cheltuielile bugetare cu 160 mld. forinţi (585 mil. EUR);
n Îngheţarea ajutoarelor sociale pentru următorii doi ani;
n Îngheţarea cheltuielilor de stat;
n Creşterea vârstei de pensionare la 65 de ani;
n Majorarea impozitului pe profit de la 16% la 19%;
n Impozit special aplicat instituţiilor financiare în vederea atragerii la buget a 700 milioane de EUR în 2010 şi 2011;
n Concedierea a 25.000 de angajaţi din sectorul public.
Repet, nu doream o polemica. Exemplele prezentate sunt cateva care oarecum va avantajeaza intrucat sunt similiare cu ale guvernului Boc. Doar ca ale PDL au fost mult mai drastice. Si nu sunt gandite realist ci doar pompieristic fara simulari si scenarii. Din pacate nu spuneti mai nimic despre mediul privat. Majoritatea tarilor care le-ati pomenit au facut eforturi in a sprijini societatile comerciale. Are rost sa mai spun de ce? Nu cred. Actualii guvernanti au distrus sistematic acest mediu privat si de aici porneste, in mare masura, “saracia” cu care va confruntati d.p.d.v a bugetului. Am impresia ca la nivel de guvern nu se constientizeaza acest lucru. Si nu e de mirare ca am ajuns codasii Europei.
cristian,
Despre masurile orientate spre mediul privat am vorbit in postarea de mai sus. Orice masura de sprijin de mediului de afaceri costa, iar acesti bani trebuie luati de undeva. Asadar, ce propuneti in acest sens?
@Cristian
nici nu se pune pb de polemica
oricare incercare de a compara situatia & masurile guvernamentale din rss tzigania
cu oricare alta tara cu pretentii
este nula si neavenita.
daca vrei iti dau doar doua motive, simple:
1.nicaieri in lumea civilizata nu se regaseste proportia
de un muncitor/contributor la patru trantori/asistati.
in tarile guvernate de prieteni ai logicii reducerile substantiale au fost aplicate la pomeni.
iar salariul minim este mai mare decat oricare alta categorie de asistenta sociala*.
2.dezechilibrul crunt dintre categoriile de venituri bugetare,
recte, ponderea taxelor indirecte fata de cele directe in total buget.
de aceea un deficit de 10& reprezinta pt rss tzigania un echivalent de 38-40% deficit in bugetul oricarei alte tari consolidate economic.
… ar mai fi multe altele.
*pensiile se exclud
poanta ta e mai buna!
nu face pact cu diavolul, doar cu fmi.
Furtul din bani publici, inselaciunea, spaga, minciuna, manipularea, aranjamentele mafiote, controale si dosare la comanda politica, justitie corupta, tupeu de prost gust, analfabetism managerial in institutiile statului, incompetenta, ingamfare imbecila, frauda si evaziune, licitatii si achizitii nesimtit umflate si trucate, lipsa de viziune, lipsa de valoare in toate palierele decizionale, acestea sunt, in opinia mea, doar cateva din elementele care guverneaza Romania. Este o politica falimentara si toata clasa politica se face vinovata de starea natiunii. E clar, votul negativ nu schimba nimic, dimpotriva, ne-a adus la coada Europei. Oamenii voteaza cu speranta in viitor, crezand in minciunile unora mai mult decat in minciunile altora. Dar alesii uita repede promisiunile pentru ca sunt convinsi ca nu vor da socoteala nimanui. Mai tineti minte momentul de la ultima infruntare televizata dintre domnii Basescu si Geoana, cand moderatorul Turcescu le-a adus candidatilor cate o cutie in care se afla cate o Biblie. Mi-as fi dorit ca in locul Bibliilor sa fie cate un pistol cu care viitorul presedinte sa isi zboare creerii la finalul mandatului, daca nu isi respecta promisiunile. Scuze pentru exagerare. In alta ordine de idei, nu am pregatire juridica, asa ca nu stiu cum s-ar solutiona legal (poate stie dl. Boc, care, ati uitat sa punctati printre motivele ramanerii la guvernare, e si un jurist de exceptie), dar incep sa cred din ce in ce mai mult ca o reforma a clasei politice nu se poate realiza decat printr-o restrangere a unor drepturi cetatenesti a fostilor alesi care ne-au adus in halul asta, in sensul interdictiei de a participa la urmatoarele alegeri parlamentare a tuturor celor care au mai avut un mandat de parlamentar. Evident, masura s-ar putea extinde, cu efecte minunate pentru cetateni si la nivelul alesilor din consilii judetene si locale. Cu stima.
Stimata Doamna,
Ceea ce ati scris dv. despre Boc va priveste personal, aveti dreptul sa faceti temenele pentru SEFU’ dv. cea mai uzitata metoda ce se practica in Republica Feudala Romanica. Altceva ma indeamna sa va scriu.
1. Relele acestei administratii nu tin cel mai mult de reaua credinta si coruptie ci, in primul rand de incompetenta, de lipsa de experienta, de prostie cu caru’ urmare a cocotarii in functii pe criterii “politice”. Nenumarati consilieri personali ai demnitarilor, printre care si dv. (sper sa nu va suparati!) desi pot avea o pregatire teoretica nu au experienta, PRAXA. Un consilier serios nu poate avea 25-35 de ani, tot felul de imberbi compromit postura de cel ce acorda sfaturi.
2.Asa zisele masuri de atenuare a crizei economice(?) au condus la haos in lipsa analizei si a diagnosticului corect, bazat pe cunoasterea realitatii. Caci, trebuie sa va spun ca informatiile dv. primite din surse “oficiale” sunt eronate neexistand un sistem credibil.
3.Ce ati zice de o diminuare a parcului auto al statului incluzand masinile si soferii nunumaratilor ministri, parlamentari, directori si directorasi de tot soiul?Stiti macar cati sunt? Ce sume astronomice consuma aiurea? Cati bani din asa zisele investitii se duc pe achizitionarea de “gipuri” in loc sa se regaseasca in lucruri utile?
4. Masura reducerii TVA la produsele alimentare de baza se impune si sunt convins ca Presedintele va promulga legea. Normele de aplicare vor clarifica-o si prostimea si Presedintele vor mai lua “o gura de aer”
5. Reformele pe care le preconizati si chiar le faceti sunt frectie la piciorul de lemn!
pina la urma se pare ca daca un pm nu este hot (cu toate ca protejeaza multi hoti…mi se pare inacceptabil faptul ca acele contestatii respinse pe orice motiv costa foarte mult, iar anrmap care e in subordinea directa a pm practic legifereaza hotia in achizitii publice: foarte greiu se mai fac contestatii iar pina la urma care pe unde are pile cistiga lucrari), ar trebui sa fie aplaudat.
daca nu e hot nu mai conteaza ca nu si poate tine cabinetu in friu (fiecare vb ce l taie capu), ca este panicat de situatie, ca este incapabil sa gestioneze situatiile de azi, ca dau decizii care se bat cap in cap, ca modifica codu fiscal de n ori, ca nu reuseste sa apere interesele populatiei, ca este incapabil sa refaca coeziunea sociala, sa refaca poporu roman (care stilizat este un omulet ce sta in genunchi, se uita la tv si este sodomizat).
deci daca nu furi nu mai conteaza ca esti incompetent.
pina la urma ce se aude cu munca detinutilor?? cred ca nici un om din tara asta nu este de acord sa hraneasca o droaie de detinuti care stau cu aia n sus, la caldurica si tv prin cablu pe cind el lupta se plateasca rate si alte ‘obligatii’ si sa si hraneasca familia.
as vrea sa i vad pe detinuti la taiat paduri, construit autostrazi, cai ferate etc..
Va rog, nu va mai certati. Mai bine ne amuzam:
http://revistacioburi.ro/2010/10/zece-motive-ca-emil-boc-sa-ramana-premier/
Razvan G.,
)
Mai manipulati ,credeti ,pe cineva cu aberatiile si cifrele scase din burta ? Ve-ti ajunge la gropa de gunoi a istoriei Romaniei ,mafiotilor
Va rog sa consultati cifrele utilizate in documentele oficiale ale Eurostat – pentru fiecare indicator va atasez sursele:
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/2-22102010-AP/EN/2-22102010-AP-EN.PDF
http://ec.europa.eu/economy_finance/eu/forecasts/2010_spring_forecast_en.htm
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/2-22102010-AP/EN/2-22102010-AP-EN.PDF
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/6-15102010-BP/EN/6-15102010-BP-EN.PDF
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/6-15102010-BP/EN/6-15102010-BP-EN.PDF
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=tps00155&plugin=1
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/3-01102010-AP/EN/3-01102010-AP-EN.PDF
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/3-14092010-BP/EN/3-14092010-BP-EN.PDF
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/3-14092010-BP/EN/3-14092010-BP-EN.PDF
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/3-14092010-BP/EN/3-14092010-BP-EN.PDF
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/4-13102010-AP/EN/4-13102010-AP-EN.PDF
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/4-22092010-AP/EN/4-22092010-AP-EN.PDF
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/4-22092010-AP/EN/4-22092010-AP-EN.PDF