Inainte de a le analiza pe rand, trebuie sa multumesc Consiliulului Investitorilor Straini pentru soliditatea propunerilor transmise.
• Introducerea la Ministerul de Finante a unui Registru transparent de creante asupra bugetului de stat, cu o scadenta atribuita fiecarei creante.
Excelenta propunere. O sustin. Ar reface disciplina si credibilitatea fiscala – pasi majori pentru modernizarea executiei bugetare. Ar presupune reduceri de costuri de conformare pentru sectorul privat si de administrare pentru ANAF. E nevoie de vointa politica ca analiza sa nu aiba de depasit infinitul pana se transforma in actiune.
• Inceperea programului Prima Casa 3 pentru relansarea sectorului imobiliar si al constructiilor.
Propunerea e discutabila. Eforturile de pana acum au fost majore, iar sectorul constructiilor, chiar daca inca nu si-a revenit din recesiune se pregateste sa intre pe un platou lung de stagnare. De la începutul Programului „Prima Casă” şi până in prezent au fost acordate un număr de 25.799 garanţii în valoare de 1.069,8 mil euro. În acest an, prin programul Prima Casa 2 – HG 119/2010, permitem achiziţionarea de 16.000 locuinţe de către noii beneficiari si am majorat plafonul pentru garantarea locuinţelor noi la 70.000 euro pentru locuinţele noi, iar pentru locuinţele vechi a rămas la 60.000 euro. Pentru construirea de locuinţe de către asociaţii, constituite din minimum 7 beneficiari, se acorda garanţii guvernamentale în limita unui plafon individual de 75.000 de euro. Estimarile arata că prin acest program se vor tranzacţiona aprox. 22.000 locuinte, vor fi sustinute aprox. 500 de firme si se vor salva circa 9500 de locuri de muncă.
• Crearea unu Consiliu de Dezvoltare Economica (CDE) pentru a ajuta la definirea strategiei pe termen lung a economiei romanesti.
Propunerea mea similara viza crearea Consiliului National de Competitivitate (CoNaCo) si este inclusa in Programul de Guvernare. Vezi detalii in rubrica “proiectele mele” de pe acest site. Nu e o propunere minune cu bataie scurta, ci o necesitate pe termen lung. Cert este ca, desi atitudinea decidentilor publici este mult mai rationala decat a predecesorilor si iau in calcul nu doar prezentul, ci si viitorul, continuam sa fim indisciplinati in elaborarea politicilor publice. Temeiul procesului decizional il constituie de prea multe ori problemele urgente si documentele juridice, decat cele referitoare la politicile publice. Sistemul legislativ actual obliga Guvernul sa se piarda in prea multe decizii administrative, in detrimentul planificarii politicilor-cheie. Efectele crearii unui astfel de Consiliu se vor arata cu siguranta, dar tarziu, dupa castigarea bataliei cu stufarisul administrativ si legislativ. Prima a demarat inca de anul trecut. Cea de-a doua are nevoie de concursul Parlamentului.
• Crearea de facilitati de creditare subventionata pentru sectorul IMM, prin contributia comuna a bancilor si a sectorului public. Ar putea fi infiintate de asemenea o banca sau un fond de dezvoltare care ar putea prelua acest rol (pe baza modelului KfW din Germania) pentru a ajuta la cresterea ratei de absorbtie a fondurilor UE.
Nu mi-e clar care este scopul acestui fond si cum se va raporta el fata de Fondul National de Garantare si Contragarantare a Creditelor pentru IMM-uri, fata de CEC, fata de Eximbank sau daca se propune o restructurare a lor sau daca se doreste crearea unui Fond de Capital de Risc. Avem atatea scheme de finantare si de garantare a sectorului IMM derulate de catre AIPPIMM, incat cred ca mai degraba avem nevoie de promovarea lor febrila si de educarea spiritului antreprenorial.
• Dezvoltarea pietelor de capital prin listarea locala si internationala a Fondului Proprietatea si prin stabilirea unui program accelerat, clar si transparent de privatizare a companiilor de stat – listari si vanzari strategice, inclusiv actiuni minoritare (in domenii precum infrastructura, transport, energie).
Deciziile politice sunt avansate in aceste directii. Totusi, de mai multi ani asteptam aceasta listare. Franklin Templeton a fost numit administrator la Fondul Proprietatea in acest an – un pas important in vederea listarii interne si internationale, pe care o estimez a fi operabila abia anul viitor. Privatizarea companiilor de stat este o prioritate, dar temerea ca lucrurile nu se vor derula corect alimenteaza reticenta in a actiona decisiv in acest sens, pentru a nu repeta megaescrocheriile trecutului. Listarea la bursa reprezinta si in acest caz solutia cu cele mai mici riscuri de fraudare si cu cel mai ridicat potential de incasari.
• Externalizarea (sau centralizarea intr-o singura entitate cu experienta ridicata) managementului procesului de accesare a fondurilor UE.
Propunerea a fost lansata anterior de catre asociatia consultantilor in absorbtia fondurilor europene si cred ca poate constitui o solutie. In ce conditii? Daca presupune patru chei strategice: 1. viziune, 2. ledearship, 3. coordonare si reprezentare, respectiv 4. promptitudine, selectivitate si simplitate nu doar in managementul operational, al resurselor umane, cat si in cel financiar.
• Analiza oportunitatilor primelor pentru angajatii de la stat care lucreaza cu fonduri UE si acordarea acestora in functie de performanta realizata.
Salutara propunerea, desi cred ca integritatea nu poate fi cumparata cu bani. As extinde-o si pentru angajatii ANAF, Garda Financiara si de Mediu etc., dar cu reguli stricte pentru stoparea abuzului in serviciu. Negocierile cu sindicatele vor da dimensiunea realitatii acestei propuneri.
• Prezentarea unei candidaturi comune (impreuna cu Bulgaria si Ungaria) pentru organizarea Campionatului European de Fotbal din 2020.
Risc sa devin microbista. Ador propunerea asta.
• Promovarea modelelor de cofinantare. Sectorul privat sa sustina costurile pentru initierea unui proiect major propus de Guvern.
Legea Parteneriatului Public-Privat a fost sustinuta masiv de Guvern si este adoptata de curand in Parlament. Normele de aplicare sunt in curs de publicare. Kick it!
• Accelerarea investitiilor in infrastructura aferenta agriculturii, inclusiv prin absorbtia fondurilor UE.
Excelent. Cum? Mai intai sa simplificam costurile administrative ale ministerului agriculturii. Daca in noile state membre circa 3% din fondurile europene sunt cheltuite cu derularea administrativa a programelor aferente, in Romania se cheltuie de 3-4 ori mai mult. Procedurile sunt greoaie, iar o reforma functionala se impune ca prim pas. In mod evident apare ca deficientele de management operational sunt mai importante decat constrangerile bugetare.
• Concentrarea controalelor fiscale asupra contribuabililor care prezinta un risc ridicat de evaziune fiscala, fata de efectuarea controalelor la intamplare. Concentrarea asupra unor masuri eficiente de scadere a evaziunii, de imbunatatire a colectarii taxelor si de lupta impotriva spalarii banilor.
Propunerea e buna si se aliniaza la interventiile legislative din acest an ale Guvernului. Nu ne mai trebuie decat cativa nemti, case de marcat conectate on-line si eliminarea prescrierii creantelor fiscale.
• Ajustarea legislatiei muncii pentru a o face mai flexibila si adaptabila la schimbarile din mediul economic (inclusiv, dar fara a se limita la, Codul Muncii, Legea Patronatelor, Legea Conflictelor Colective de Munca si Legea Sindicatelor).
Toate acestea constituie o prioritate a Guvernului, fiind in curs de modificare, pana la sfarsitul anului, la propunerea unor grupuri inter-ministeriale de experti si prin consultari intense cu sindicatele si cu patronatele.
• Reformarea administratiei publice prin folosirea de indicatori de eficienta clar definiti.
Incheierea este perfecta. Dupa ce Guvernul a aprobat in acesti doi ani standardele de cost si normativele de personal in fiecare domeniu, strategia e-Guvernare, intr-o acerba batalie politica irationala, cuvantul cheie ramane: eficienta. Simt cum Romania se transforma intr-o Noua Zeelanda, tara despre care se spune ca are cea mai eficienta si mai putin costisitoare administratie publica din lume. Suntem oare dispusi sa o populam? Cred ca da. Mi-e teama insa ca daca ne dezvoltam atat de mult devenim prea putin interesanti pentru investitorii straini care vor cauta alte tari in dezvoltare. Fie-mi iertata gluma!
Intreb Consiliul Investitorilor Straini daca a facut vreun studiu comparativ despre redevente in Romania si in alte tari europene? In special la productia de ciment, gaze naturale, titei si alte materiale de constructii. Dar despre diminuarea artificiala a profiturilor prin contracte de consultanta cu firma mama (vedeti cazul Petrom)? Dar despre achizițiile centralizate prin firma mama? Dar despre situatia unica din lume in care emitentul unor obligatii (un debitor) stabilese el singur cum sa plateasca datoria – prin bani sau prin transformarea obligatiunilor in actiuni (vezi Rafinaria Rompetrol)? Dar despre punerea Romaniei sub un risc extrem de ridicat prinnivelul datoriei externe private pe termen scurt?
Loading ...
despre privatizarea companiilor de stat , as vrea sa stiu care sant companiile strategice! Fondul proprietatea este sau nu o companie strategica,daca da ,de ce nu s-a grabit privatizarea fondului ,de ce s-a asteptat aparitia speculei pe actiunile FP.Problema este si va fi in continuare una foarte grava, Romania risca sa fie condamnata la CEDO prin procedura pilot .Pentru grabirea procesului de restituire a proprietatilor ar trebui ajutat(?) ANRP -ul se termine cat mai repede cu solutionarea dosarelorCei care au luat actiunile cu 10,20% vor dicta si vor face in continuare specula cu pretul actiunilor pe bursa asa ca riscam ca FP sa ajunga un nou FNI si mai rau ,statul sa piada controlul 100% pe societatile strategice.
Stimata d-na Vass, mi-a placut ideea dvs cu privire la eliminarea prescrierii creantelor fiscale. Dar dvs ati scris si un articol despre amnistia fiscala, eu totusi ma bucur ca ati ajuns in cealalta extrema. Oricum ideea aplicata a lui Berlusconi, care nu a respectat Aquis-ul comunitar, au repatriat Italiei peste 77 miliarde de euroi, ma refer la actul normativ adoptat pentru sume repatriate care nu au justificare (bani mafiei, din spagi, din contrabanda, etc).
Dar eu vreau sa imi promovez bomba legislativa adresata economei subterane, daca ma puteti coordona, va raman recunoscator.
Solutii anticriza – Stimularea reclamantului ce sesizează o faptă de evaziune fiscală
Una din măsurile de combatere a economiei subterane ar putea fi stimularea reclamantului care sesizează o faptă contravenţională sau infracţiune. Astfel aceasta măsură de eliminare a evaziunii fiscale poate veni de la o manipulare psihologică a evazionistului prin stimularea reclamantului.
Reclamantul care sesizează o fapta contravenţională sau infracţiune de evaziune fiscală, va fi stimulat cu 40% din valoarea amenzii sau confiscării încasată de organele de control. Această măsură determină agenţii economici să vadă în fiecare client sau angajat un potential reclamant sau chiar ca pe un organ de control.
Aceasta solutie de a se stimula reclamantul este necesara deoarece:
- sunt agenti economici sau interlopi care desfasoara o activitate ascunsa de ochii controlului;
- infiltrarea si urmarirea organelor de control in retele infractionale necesita costuri bugetare ridicate;
- mareste aria de cuprindere a eficientei activitatii de control intreprinsa de organele statului;
- organele de control nu vor putea cuprinde niciodata toata activitatea economiei subterane, fara stimularea reclamantului;
- nici un reclamant nu va sesiza o fapta infractionala sau contraventionala fara sa fie stimulat, deoarece, de obicei, aceste personane ce opereaza in zona neagra a economiei sunt infractori ce pot intreprinde fapte antisociale, si astfel se pot razbuna, iar reclamantii nu sunt siguri ca vor intra in programul de protectie a martorilor;
- orice act de evaziune fiscala presupune o vanzare si o cumparare, acasta presupune existenta unui client iar stimulare poate determina ca acesta sa devina reclamant;
- contribuie la eliminarea concurentei neloiale dintre agentii economici ce isi desfasoara activitatea legal si cei ce opereaza in zona neagra a economiei;
- are ca efect indirect, ulterior, etica fiscala.
Inducerea la nivel psihologic a agentului economic ca orice faptă de evaziune fiscală pe care o întreprinde poate fi sesizată de orice client care astfel devine, prin natura faptului că este stimulat să sesizeze, ca un agent de control, îl determină pe agentul economic să lucreze legal.
Acasta determinare a agentului economic de a intreprinde activitati legale, in mod benevol, ca urmare introducerii de acte normative sau instrumente operationale ce nu mai ofera oportunitati de a comite evaziune fiscala, poarta denumirea de autoeliminare a evaziunii fiscale.
Acesta stare de fapt va duce la o creştere a veniturilor către bugetul de stat, fără să se recurga la noi impozite sau taxe, dimpotrivă, acest lucru va determina în timp scaderea presiunii fiscale, ceea ce este oportun pe timp de criză.
Beneficiile aduse vor fi şi în rândul agenţilor economici, pentru că se ştie că, în general, cei ce operează în zona neagră a economiei concurează neloial agenţi economici care îşi plătesc obligaţiile fiscale.
Efectele economice şi sociale vor determina intrarea în legalitate a atelierelor ilegale, eliberarea de bonuri fiscale, chitanţă, factură, angajarea cu forme legale, pentru ca agenţii economici nu vor mai avea încredere să vândă marfa sau să presteze un serviciu fără factură sau fără bon fiscal deoarece clienţi ar putea sa fie reclamanţi. De asemenea vor face angajari doar cu forme legale deoarece stimularea persoanei ce poate reclama poate fi insasi muncitorul.
Procedura de derulare a stimularii reclamantului
Reclamantul ce sesizeaza fapta de evaziune fiscala in scris, trebuie sa identifice agentul economic, trebuie sa descrie cat mai exact imprejurarile . In aceste conditii se va adresa Garzii Financiare.
In cazul in care reclamantul constata o fapta infractionala si nu poate identifica agentul economic se va adresa in scris Politiei – Departamentul depistarea infractiunilor economice.
Va inregistra la organul fiscal reclamatia.
Optional, reclamantul, poate sa isi aduca concursul pentru organizarea flagrantului.
Daca organele de control vor considera potrivit ca reclamantul sa participe pentru realizarea flagrantului atunci acestia vor putea apela la serviciile reclamantului.
Organele de control vor fi obligate să efectueze controlul în zona reclamată. Acest lucru va evita subiectivitatea alegerii agentului economic supus controlului.
Dupa constatarea faptei contraventionale sau infractionale si incasarea amenzii si/sau valorificarea confiscarii reclamantul va primi 40% din sumele care au facut subiectul sanctionarii.
Dreptul de creeanta a reclamantului va deveni exigibil doar in cazul in care organul de executare va incasa suma ramasa definitive din procesul verbal.
Sunt măsuri simple dar din păcate nepopuliste. Dar noi vrem un popor de hoţi şi evazionişti unde sistemul de valori e distorsionat de persoane dubioase care operează în zona neagră a economiei?
Efectul psihologic va fi aşa de ridicat asupra agenţilor economici încât aceştia vor elimina singuri dorinţa de a mai acţiona în zona neagră a economiei şi işi va legaliza activitatea sau va lucra 100% doar conform legislaţiei în vigoare.
In cazul aplicari unui asemenea act normative, este recomandat sa se dea o perioada de gratie de 3 luni pentru a putea intra in legalitate acele personae ce opereaza in zona neagra sau gri a economiei.
La simpla citire a acestui articol va puteti imagina o multime de reclamanti care se inghesuie la ghiseele finantelor cu sesizarile. Eu cred ca vom constata o crestere a veniturilor la bugetul de stat ca urmare a intrarii in legalitate a agentilor economici. Eu cred ca economia subterana va disparea definitiv.
Acum Zoua Zeelanda
parca era vorba de Israel? Posibil ca alegerea sa depinda de ora de somn…
Consilul asta nu zice nimic despre posibilitatea, din ce in ce mai apropiata, ca Romania sa intre in colaps din cauza exodului fortei de munca? O prevedere inteleapta ar fi de asteptat aici, dar cred ca gravitatea problemei va depaseste, de aceea NICI Guvernul nu zice nici pas pe tema asta. Daca habar n-ai cum sa rezolvi o problema, cea mai buna strategie este s-o ignori, ABC-ul politichiei romanesti, deh.
De Consiliul asta putin imi pasa, dar Guvernul platit (si) din banii mei, ar trebui sa cerceteze (putin macar) problema asta a exodului romanilor, nu credeti?
Cum e posibil ca un partid SOCIALIST precum PSD sa sprijine bancile pentru modificarea OUG50/2010??? Numai in Romania se poate intampla asa ceva!
Indiferent de partid, trebuie sa listam cu nume si prenume pe toti parlamentarii care ne-au vandut bancilor macelarind OUG50/2010.
Aici: http://parlamentariicamatari.wordpress.com/
Daca nu mai sunt bani se iau tot de la cei ce traiesc la limita existentei, considerati astfel ca fiind oameni inferiori, profitand de faptul ca nu se pot apara .
1.
Accizarea impozitului pe mp ce depaseste 150 mp locuibili, ar fi o masura care ar aduce oarecare dreptate in teritoriul Romaniei, si foarte multe puncte celor ce vor sustine o astfel de cauza cu mai multe efecte colaterale, unele, chiar benefice :
Efecte negative :
Afectarea intereselor a 3-400 de oameni din cei 20 de milioane de romani
Efecte pozitive :
Prabusirea pretului locuintei
Posibilitatea tinerilor de a avea, mult mai facil, o casa
Stoparea emigrarii in scopul cumpararii unei case
Stoparea achizitionarii de locuinte in scop comercial si speculativ
Micsorarea chiriilor
Incurajarea tinerelor familii de a avea copii inca din tinerete, si deci , cresterea demografica a romanilor
Imprumuturile din banci vor fi in valori mult mai mici, dar extrem de multe, ceea ce le-ar aduce beneficii mai mari acestora
Aceasta masura nu poate fi catalogata ca fiind comunista atata timp cat nu incurajeaza nemunca, mai mult, descurajeaza specula
2.
Gasirea unei formule prin care impozitul anual sa fie fragmentat si sa se plateasca obligatoriu lunar
Efecte :
Aduce la buget venituri sigure si constant
3.
Obligarea regiilor de a incheia contracte individuale negociate si nu impuse, cu termen clar de valabilitate, maxim 2 ani, si posibilitatea consumatorului de a-si alege alta sursa sau furnizor fara acordul regiei ,daca posibilitatile sale nu pot fi adaptate regiei si alternativa este mai avantajoasa.
Aduce regiilor un venit constant si transparent
Elimina aproape in totalitate posibilitatea de a fi dator.
Datoriile beneficiarilor, in timp, nu pot fi mai mari de 60-70 de zile, dar cu certitudine vor fi platite in primele 30 de zile, de la primirea facturii.
Masura intreruperii furnizarii va privi doar pe cei ce nu platesc
Impunerea, regiilor si celorlalte entitati in care statul are cota-parte si care primesc subventii, au datorii, sau beneficiaza de monopol, de a nu subventiona sau face donatii in bani sub nici o forma, considerandu-se aceasta deturnare de fonduri din ban public.
4.
Pentru prevenirea fraudei fiscale ar fi utila introducerea masurii de obligativitate a comasarii tuturor firmelor unei persoane, intr-o singura firma si interzicerea deschiderii unei noi firme pe numele aceleiasi persoane, permisa fiind oar adaugarea de activitati.
Fiecare firma poate avea un singur istoric fiscal si un singur prprietar.
In acest caz, evaziunea este substantial redusa.
Provenienta marfuriulor, sau evaziunea, fiind mai usor de dovedit
5.
Inactivitatea si eficienta persoanei cu rol de control sa aiba o singura forma de pedeapsa : concedierea cu mentiunea « ineficient » si interdictia de a mai fi angajat in institutii in care statul este parte.
Persecutarea unui agent economic sau partinirea de catre persoana cu rol de control, fiind asimilate ca fapte de coruptie , sa aiba ca masura de coercitie doar privarea de libertate
Organul de control, si orice functionar public, trebuie sa aiba incluse in salariul sau toate sporurile, astfel incat orice negociere cu sindicatele sa aiba o baza sigura de negociere, fara posibilitatea negocierilor politice prin sporuri
Se poate elimina conflictul de interese in negocierile salariale, daca functionarii si conducerea unitatii , in care este si statul parte, au fonduri salariale diferite, orice negociere fiind facuta doar in prezenta unei camere video, iar conducerea isi poate negocia salariul doar cu acordul de Consiliului Judetean
6.
Unitatile comerciale cumpara produse din hipermarket si le revand fara plata TVA si alte impozite
Aceasta situatie poate fi prevenita prin obligativitatea aprovizionarii de la furnizor sau intermediar unic , in sensul ca un intermediar nu se poate aproviziona de la alt intermediar
Ar fi utila obligativitatea folosirii de facturi cu culoare specifica pentru producator, furnizor si distribuitor, distribuitorul neavand dreptul sa se aprovizioneze de le alt distribuitor.
7.
Daca primarul fiecarei comune isi asuma raspunderea sa semneze si parafeze un certificat de producator care specifica suprafata de teren cultivata in proprietate, iar inginerul agronom confirma suprafata care a fost cultivata cu produsul pentru comercializare , prin semnatura si parafa, dispar din piete toti pietarii, indivizi care nu fac altceva decat specula, reponsabilitatea sefului de piata fiind de a confirma autenticitatea documentului, acceptarea falsului, cazand in fapta de coruptie la adresa sa.
cred ca politica cu salariu fix plus prima pt target e oarecum depasita in ceea cei priveste pe cei din politie, garda financiara, vama sau anaf daca nu e acompaniata de scoaterea la concurs a posturilor unde s-au obtinut cele mai slabe rezultate. Argumentez prin faptul ca un angajat la garda financiara poate sa se lipseasca de prima daca spaga e mai mare decat prima. Numai riscul de a pierde slujba creaza mediu concurential
seful garda financiara Ilfov, Robert Rusu, poseda din veniturile dansului de bugetar: Vila in Bucuresti, Vila in Constanta, Club de initiere inot copii cu servicii de lux si tarife ridicate, normal ca le indica elegant celor controlati sa il viziteze onesta dar banoasa afacere.
Apreciez orice idee despre cresterea salariala a celor care fac parte din controlul fiscal(anaf, garda f)..Sunt si subiectiv, recunosc..dar poate nu se cunoaste nivelul de salarizare de acum.Va aduc la cunostinta ca un comisar asistent de garda financiara ridica putin peste 500 lei(judecati voi daca este penibila suma..inainte de a face acuzatii la adresa acetei institutii, care ar trebui sa se lupte cu evaziunea fiscala..)
“Analiza oportunitatilor primelor pentru angajatii de la stat care lucreaza cu fonduri UE si acordarea acestora in functie de performanta realizata.
Salutara propunerea, desi cred ca integritatea nu poate fi cumparata cu bani. As extinde-o si pentru angajatii ANAF, Garda Financiara si de Mediu etc., dar cu reguli stricte pentru stoparea abuzului in serviciu. Negocierile cu sindicatele vor da dimensiunea realitatii acestei propuneri.”
Sunteti complet rupta de realitate. Integritatea se cumparata cu bani, in mod legal. Prin angajarea celor care o au. Ca sa fiu mai precis…
Premierul si Ministru de finante tocmai au luat decizia de a-i pastra pe cei mai “neintegri” dintre angajati in ANAF (institutia cuprinde si Garda Financiara si Vama). Cum n-au curajul de a lua taurul de coarne sa faca concedierile care se impun, s-au gandit “Decat sa ne batem capul cu concedierile, mai bine sa plece singuri”. Si au taiat stimulentele.
Pe criza asta insa nu-si va da nimeni demisia pana cand nu vor gasi o alta slujba. Si cum privatii sunt foarte egoisti in privinta angajarilor, vor lua doar pe cei mai buni. Incompetentii, amantele si baietii cu ochi albastri au interzis in privat, iar cei buni vor cauta intotdeauna o slujba unde nu se face greva foamei. Doar la atata speri cu actualele salarii.
Din cate stiu eu, atat premierul, cat si presedintele doresc un corp de functionari publici bine pregatiti. Cu decizii de genul de mai sus, vor obtine contrariu. Vorbesc in cunostinta de cauza.
Doar incompetentii, amante si ochi albastri vor ramane.
Decat sa pierdeti vremea cu asemenea postari pe forum, mai bine l-ati convige pe premier sa reintroduca stimulentele macar la institutiile de maxima importanta pentru orice stat care nu este bananier. Si ar fi interesant sa va uitati si la calitatea oamenilor care pleaca din sistem. Sigur, veti motiva ca nu puteti sa-i tineti pe toti. Nu toti trebuie tinuti, ci doar cei buni. Iar aici statul nu are scuze.
P.S.: Pe 6 mai anul acesta, presedintele anunta concedierea a 25% din bugetari. Pana acum s-au concediat cam 27.000, mai urmeaza 75.000 pana la sf. anului. Total 100.000 bugetari. Din 350.000 anuntati. Insa mult mai grav e ca pentru la anul s-au anuntat doart 15.000 bugetari (scrisoarea catre FMI). Pai in conditiile in care media anuala de bugetari iesiti la pensie e undeva in jur de 35.000 – 40.000, inseamna ca premierul a renunta la reforma. Eu asa interpretez. Cand isi da demisa sa lase pe altul mai curajos?
Va dau eu un criteriu cu care puteti incepe concedierile. Studiile superioare absolvite. Unii le-au terminat prin Moldova (Basarabia). Or fi acreditate?
ce cred io? ca si ala prost isi da seama deja ca traim intr un corporatism nazist pervers mascat in o utopica democratie. (acest corporatism e invatat sa ia doar spuma, sa faca focu, sa arunce niste castane in el si sa le scoata cu mina prostimii).
iar mi se pare absurd sa fim toti de acord ca institutiile statului sint incapabile sa aduca profit in cadrul unei companii de stat (de exemplu la cfr si daca ai clase cit trenu si tot te descurci sa l faci profitabil) dar totusi ii lasam sa se ocupe de educatia si sanatatea noastra (si mai grav: a copiilor nostri).
reusim sa punem puscaria la treaba? (unii se trezesc dimineata gindindu se cum sa faca sa aduca ceva mincare pt familie iar altii stau la caldurica in puscarie, au 3 mese pe zi si tv prin cablu). poate nu la canal (ca ne au saracit in ultimii 20 de ani si nu mai ne permite idei de genu sa legam bucuretiu de dunare cu un canal navigabil) dar eu i as pune sa taie copaci, sa fraca drumuri..etc.
btw: cum ar suna o societate sc romania sa care sa aiba dreptul de a taia p[adurile tarii cu puscariasi (alea FOARTE putine cvare au mai ramas), eventual sa se ocupe si cu extragerea pietrisului de pe riuri (ca astia cind fura bpiatra cam fac rau apelor), sa aiba cfr ul la dispozitie..etc chiar este o idee atit de proasta ca o societate a statului sa poata aduce bani pt educatie si sanatate, o societate care sa fie administrata cu asumarea raspunderii de catre administratori?
sint convins ca daca mi ar da cineva sa administrez taierile (si reimpaduririle), cursurile de apa si cfr ul (cu el as aduce si acel imens combinat din ucraina) as aduce profituri enorme tarii asteia (dar asa n ar mai trebui sa ne indatoram la fmi!!). si nu s vreun geniu neinteles sau ceva de genu… de fapt daca as administrat tara asta in interesul ei in ultimii 20 de ani am fi fost chiar bogati. ((aceasta tara(sa nu i mai zic colonie) ar fi simplu de administrat ca are cam tot ce i trebuie, s o aduci in stare falimentara trebuie sa ai iq negativ sau rea vointa (sa nu i mai zic tradare))).
concluzia logica: sintem, ne lasam condusi de…….(nu stiu daca exista un cuvint sa acopere mizeria lor..oricum imi provoaca un dezgust aproape fizic). la asa fond formele chiar nu si au sensul (decit sa ofere circ ieftin), nu conteaza nimic: nici grile de salarizare, nici procente, nimic!
nici nu stiu de ce ma agit: mie unu mi se cam rupe, de citevca luni bune tiganul meu cu care colaborez (un pic manipulat, cum ca nu mai pot lucra cu el ca ma angajez pe un santier:)) imi da 2000-2500 lei lunar doar sa nu ma angajez, sa stau acasa sa am programul liber pt el
). cum de 12-13 ani de cind sint in cimpu muncii m am dat pe salarii bune si munca mai putina nici nu mi imaginez frustrarea omului care este muncit pe brinci si dupa o luna vine acasa cu un pumn de maruntis. tu poti?
În paranteză şi cu cinism fie spus, actualul guvern ar trebui să vândă companiile de stat, măcar şi … doar pentru a” se răzbuna” pe sindicate, care i-au pus serios “sula-n coaste” în ultimul an şi jumătate. Privatizarea companiilor de stat ar slăbi mult puterea unor sindicate care nu mai sunt decât foarte puţin reprezentative. Odată muncitorii trecuţi în mediul privat vor fi mult mai puţin dispuşi să se lase manipulaţi de liderii de sindicat, iar mişcarea sindicală se va întoarce natural la funcţia ei primordială: aceea de a reprezenta muncitorii în faţa patronatului. Având un “patron” la cârma societăţii, liderii de sindicat nu vor mai putea căpuşa compania, mână în mână cu directorii numiţi politic! Povestea spaţiilor comerciale ale Metrorex este poate cel mai elocvent exemplu – dar nu singurul, de afacere sindicală “de succes”.
Prin vânzarea acestor companii, aş rupe şi lanţul vicios al numirilor politice în funcţii de conducere în diferite societăţi de stat! Mi-aş asuma astfel riscul de a lovi în propria-mi clientelă politică. Deşi, poate i-aş face chiar un bine, pentru că nu i-aş mai lăsa pe cei din clica mea “să se chinuie să fure” clienţii companiilor de stat (şi google-ul îţi serveşte rapid un astfel de exemplu, în relaţia dintre Grupul Feroviar Român, Conpet şi CFR Marfă)! Le-aş da posibilitatea să ia clienţii acestora … cu tot cu concurenţi! M-aş grăbi să fac tranzacţiile înainte ca societăţile de stat să ajungă în faliment!
Cum le-aş vinde? Obligatoriu prin bursă! Fie în întregime, fie măcar pachete semnificative din fiecare companie în parte! Aş împuşca astfel mai mulţi iepuri dintr-un foc: consolidarea pieţei de capital, creşterea culturii financiare a populaţiei, şi aş atrage atenţia investitorilor străini asupra României (aşa cum fac polonezii). În plus, voi aduce pe viitor mai mulţi bani la buget din impozitul pe tranzacţiile făcute la bursă.
Nu mia-ti raspuns ca aceste companii sa fie vindute la BURSA
Şi nu m-aş opri aici! Aş scoate la vânzare toate casele, vilele, terenurile sau fondurile de vânătoare şi cele piscicole din patrimoniul RAPPS! Asta mi-ar aduce nu doar banii din vânzări, ci m-ar şi scăpa de cheltuielile cu întreţinerea acestora. Cheltuieli care sunt făcute acum de la buget, şi nu cred că mai este cazul să reamintim cât de uşor se lasă “prostit” statul la încheirea contractelor cu societăţile private. Dar şi mai important este că, puse la lucru în sistem privat, toate aceste active ar genera afaceri, profituri şi bani la buget.
Referitor la ultima miscare a Domnului Boc de a da 400 de milioane la 1 milion de oamenii pentru Agricultura este o miscare neprofitabila, de ce? ce agricultura poti face cu 400 de Euro Stimata Doamna?
Hai sa fim seriosi sa nu ne imbatam cu Apa de putz…..am primit raspunsul din partea Doamnei Daniela Giurca Director General, cred in cadrul Ministerului Agricol la programul propus de mine
Stimata Doamna am 15 ani de experientza in cadrul Departamentului Agricol American , eu cu 400 de milioane de Euro stitii ce faceam?
1Faceam sute de mii de Coorporatii in tot domeniul LEGUMICULTURA, POMICULTURA Agentii particulare de Mecanizare, cu sute de tractoare semanatorii si as construi cu numai 100 de Euro 2 Fabricii marii Combinate unde as valorifica 60% din productia achizitionata si as face miliarde de compoturii, si conserve
Doamna,
Aici in America sunt Coorporatii care seamna griu, porumb, iar la recoltare i-si i-au 40% din acest fond platesc oamenii utilajele si totii platesc impozite, in Romania niciodata nu se va ajunge la un adevarat manangeament capitalist, pentruca sunt interese politice, niciodata intodeauna va fi sabotaj dintr-o parte si alta, adica dupa declaratile facute public nu dau nume ca fondurile sa nu fie alocate primarilor PSD s-au PNL de ce? da-ti drumul la sectorul privat si terminati cu influentzele politice
Loc de dat cu piatra in curvari si-n proxeneti:
http://clubulconventiadoamnelor.wordpress.com/2010/10/09/loc-dedat-cu-piatra-in-curvari-si-proxeneti/
Ce credeti Dumneavoastra Stimata Doamna ca fac Spaniolii cu capsunile? si platesc oamenii cu 1000 de Euro pe luna pentru recoltare, si au si profit in Romania nu se pot cultiva capsunii? o Doamne unde am ajuns dece? pentruca sustin terminatii cu influentzele politice scoateti pe totii guvernantii dela afacerii, totii sunt implicatii in afacerii daca nu ei personal membrii familiile lor pina nu faceti curatenie in acest domeniu sistemul Mafiot va sufoca si bateti pasul pe loc
Guvernul Romaniei ar trebui sa stabileasca in raport cu inflatia cum este oriunde in lume, ca sa fie obligati patronii sa nu angajeze sub un barem de,,,,,,,,spre esxemolu si stiti si dumneavoastra Stimata Doamna in America in anul 1990 orice companie nu avea voie sa angajeze sub $ 4.25 pe ora acum este $7 50 pe ora, nu are voie, si daca ii prinde ca angajeaza sub acest barem nu ca le da amenda juridica dar le inchide afaceriile, au inchis restaorante unde angajeau mezicani cu 3 dolarii pe ora, in Romania nu .este patron si face ce vrea, nu se poate asa ceva, alta in ce-a ce priveste asogurarea de sanatate angalatul contribuie cu 8% din salariu si 8% patronu asta inseamna 16% la 100 de angajatii spre exemplu se stringe un fond considerabil, acum vorbind logic citi dintre ceii 100 sau 400 de angajatii se imbolnavesc intru-n an? 10% 20% 50%? dar niciodata 100% acest fond este rulat exact la o piramida, ceii bonlavii trec in capul piramidei sustinutii pina se fac bine si se intorc la baza piramidei si au banii pentru doctorii medicamente, de concedii medicale sa nu vorbim nu se plateste absolut deloc numai daca ai asigurare si atunci 66%, pai in Romania am ramas pe vechiul sistem ceausist, ma duc la doctor si cu spaga i-mi i-au concediul medical si lucrez particular in alta parte, privatizatii spitalele, obligatii patronatele sa faca asigurae medicala si atunci se va mai misca ceva alfel facem imprumuturii la FMI NU SE POATE STIMATA DOAMNA SUNTETI O FEMEIE CARE AVETI SCOALA DUMNEAVOASTRA STITII CITI SPECIALISTII AVEA CEAUSESCU? CARE II TINEA LA CASA DE OASPETI DE PE STRADA TOLSTOI EU AM LUCRAT ACOLO CA OSPATAR ASTIA TOT VENEAU CU IDEII SI FEL SI FEL DE OPTIUNII FACETII CEVA CHEMATII OAMENII DIN DISPORDA ROMANA OAMENII CU EXPERIENTZA IN DOMENIUL CAPITALIST NU INCERCAT DE 20 DE ANI SA FACETI DIN LUP OAIE,,,,,NICIODATA STITI CE A SPUS LENIN? FERITI-VA DE BURGHEZIA COMUNISTA .CA ESTE MAI PERICULOASA CA CE-A CAPITALISTA.SI ASA ESTE A SPUS UN MARE ADEVAR PENTRUCA NICIODATA DINTRU0N COMUNIST NO O SA FACI NICIODATA UN CAPITALIST SI CU ASTA AM INCHEIAT SA TRAITI BINE.
Băncile vor un nou program cu garanţii guvernamentale pentru achiziţia de locuinţe. În varianta a treia, bancherii vor împărţi pe jumătate riscul cu statul şi ţintesc apartamentele mai scumpe disponibile în piaţă.
“În Prima Casă 3, băncile vor accepta mai mult risc”, spune Dominic Bruynseels, director general BCR. „Cererea ar putea să crească dacă împrumuturile ar fi mai mari. Sunt multe apartamente construite care aşteaptă să fie cumpărate”, adaugă acesta.
Împărţirea riscului între bănci şi Fondul de Garantare ar trebui să ducă la acordarea de finanţări mai mari pentru clienţi, spune şi Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank România. “Dacă statul este dispus să ofere 50.000 de euro garanţii, atunci de ce nu mergem până la 100.000 de euro finanţare, împărţind riscul”, spune acesta.
În prezent, plafonul pentru programul Prima Casă 2 este de 60.000 de euro pentru achiziţia de locuinţe în imobile finalizate. Până acum au fost acordate finanţări totale de 700 milioane de euro în Prima Casă 2, iar bancherii îl consideră un program de succes.”Împrumuturi de aproximativ 1,4 miliarde de euro ar putea fi astfel acordate, prin lărgirea bazei de potenţiali aplicanţi”, se arată în Programul pentru Creştere Economică, realizat de Consiliul Investitorilor Străini în care van Groningen şi Bruynseels sunt membri ai consiliului director.
În cazul în care împrumuturile ar ajunge la 1,4 miliarde de euro, PIB ar creşte cu 0,6% şi şi-ar găsi de lucru 12.000 de oameni. De asemenea, veniturile la buget ar creşte cu 0,5%, potrivit estimărilor Consiliului.
As intreba Stimata Doamna nu vi se pare? ca Bancherii vo-r sa distruga Statul cu acest Program? terminati Doamna cu implimentarea constririi de COSTIUGE CEAUSISTE eu daca eram presdedinte odata cu caderea lui ceausescu darimam si custiugile astea, a avut dreptate baiatul lui Ceausescu, Nicu cind le-a spus la proces,, baaaaaaa ce a construit tata in 40 de ani voi nu o sa aveti banii sa le revobsitii……nu a mai zis de intretinere citii anii o sa va mai cirpitii cu costiugele astea?
In Dallas numai in centru Dallasului mai sunt cladirii inalte,,,,,,in rest au iesit in afara oraselor si au construit orase, nu cartiere, nu necesita canalizare, toate au canalizare propie, nu necesita aer conditionat, toate au aer conditionat, nu necesita caldura toate au sistem de caldura fara termocentrale si km de conducte si energie consumata , eu v-as spune alceva oamenii in Romania ar trebui sa plateasca caldura la un prez de nimica…….pentruca ei nu produc caldura eii produc ELECTRICITATE dar sa nu piarda banii le i-au la frerii banii dece? asta este i-au banii dublu si pe electricitate si pe caldura care vai mama ei cum ajunge prin conductele vechii de 50 de ani am dreptate?
Cind am spus ca eu va fac case tip american cu 3 camere la un prezt de 50000 de dolarii asta insemnind 30000 de Euro? auzi ce spune mai sus da-u citatu……”Dacă statul este dispus să ofere 50.000 de euro garanţii, atunci de ce nu mergem până la 100.000 de euro finanţare, împărţind riscul”, spune acesta.
Eu unul citind asemenea afirmatii eu inebunesc nu pot trai in gindirea si aberatilor unor oamenii timpitii care cauta sa fure cit mai mult dela STAT
http://www.evz.ro/detalii/stiri/sefii-politiei-au-induplecat-bancile-credite-mai-ieftine-pentru-politisti-908559.html
sa inteleg ca ii platim pe cei din politie ca sa se ocupe de negocieri pt creditele lor, nu pt cutitarii de pe strazi.
Ma intreb: La orice negociere te duci cu ceva, politstii au cerut ceva, de oferit? ce au oferit?
Romania – granarul Europei
http://clubulconventiadoamnelor.wordpress.com/2010/10/11/romania-granarul-europei/
https://www.fundatiadinupatriciu.ro/ro/media_room/stiri/365/De_ce_obtin_elevii_romani_rezultate_submediocre_la_testele_internationale
http://www.adevarul.ro/actualitate/social/Codul_Muncii_vireaza_la_dreapta_0_351565499.html
sa incerce eba nuti si alte dive …
- 10 ore de munca pe zi nici ceausescu nu a indraznit sa ceara …
nu credeti ca e bataie de joc ? ( bonus ca incalca tratate la
care romania este parte din anii 30 … )
- credeti ca obligandu-i pe unii sa lucreze 10 -12 ore/zi creati locuri
de munca pentru altii ? va creste somajul ….
(pentru boli profesionale se iau banii de la angajatori ? sau de la asigurari sociale ..)
- aberatii de genul ” al doilea job ” cand dupa alea 12 ore
- angajatul poate fi data afara oricum , dar cei ce angajeaza la negru de ce sa nu plateasca amenzi …
-eu zic ca daca se termina cu simulatul afacerilor cu borduri/pubele din import si se investeste in energie si alte chestii serioase se iese din criza …
cred ca incepeti sa o luati prin balarii rau de tot …
sa auizm de bine !
Legea bugetului de stat şi cea a asigurărilor sociale pentru 2011 vor fi transmise Parlamentului în termenul legal, adică în această săptămână”, susţine secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Gheorghe Ghergina.
“Legea nu poate fi adoptată atâta vreme cât sindicatele şi Guvernul nu se înţeleg pe salariul minim pe economie. Nu ştim când va fi aprobată legea în Guvern”, spune consilierul primului-ministru Emil Boc, Andreea Paul-Vass. “Parametrii bugetului sunt stabiliţi şi sunt cei cuprinşi în strategia fiscal-bugetară 2011-2013″, susţine Gherghina care, de ani de zile, se ocupă cu redactarea legii bugetului. Ba nu, spune Vass: “Orice modificare a salariului minim antrenează cu sine modificarea multor altor indicatori”. “Legea bugetului este aproape gata”, spune Gherghina. “Nu ştim cum arată legea bugetului”, afirmă Vass. Bătut în cuie rămâne doar deficitul bugetar de 4,4% din PIB şi cheltuielile maxime cu salariile bugetarilor de 39 de miliarde de lei (9-9,2 mld. euro), arată consilierul premierului.
Indicatorii probabili ai bugetului din 2011
Venituri – 176,7 mld. lei (32,5% din PIB)
Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat -192,3 mld. lei (36,9% din PIB)
Cheltuielile cu salariile – 39 mld. lei
Bugetul asigurărilor sociale de stat – 47 mld. lei
Deficitul bugetului general consolidat – 4,4%
Cheltuieli aferente proiectelor europene – 2% din PIB
Inflaţia la finele anului – 3,2%
Pe langa cifrele “consolidate”, care se pare ca sunt provizorii, inca, mi se pare mult subevaluata rata inflatiei luate in calcul – 3,2% !
Ca si in anii anteriori, cand s-a considerat o rata a inflatiei pentru anul bugetar, o inflatie anuala de 3,2 % in 2011 mi se pare nerealista. La fel si in cazul dinamicii P.I.B. din 2009 si 2010, cand s-a mizat pe un anume nivel, absolut nerealist si nerealizabil in conditiile existente, multe dintre ele previzibile, acelasi lucru s-a intamplat si cu rata inflatiei. La urma-urmei, nu vad de ce nu se recunoaste si nu se asuma faptul ca o inflatie “taratoare” “ajuta” Guvernul si, intr-o oarecare masura, si economia reala.
Un elev corigent sau pe cale de a deveni cronic repetent trebuie sa isi propuna mai intai obiective realiste, adica sa obtina note de trecere si mai apoi sa se gandeasca la “obiective” mai inalte…
Dacă ar exista în capul acestor guvernanţi mai mulţi neuroni decât tărâţă, s-ar putea uita la ceea ce s-a întâmplat în SUA anului 1933, când s-a luat o decizie asemănătoare.
Legea Economiei din 20 martie 1933 a fost adoptată de Congresul SUA, având ca scop reducerea deficitului bugetar al Statelor Unite. În ea se prevedea reducerea bugetarilor şi a pensiilor veteranilor de război. Prin această lege, administraţia Roosevelt miza pe o reducere a cheltuielilor guvernamentale cu 500 milioane de dolari (8 miliarde de dolari în ziua de azi), SUA neputând încă ieşi din marea criză economică din 1929-1933. Pensiile veteranilor de război aveau un aport important în bugetul federal american, aşa că prin reducerea lor cu 50% ar fi adus o economisire importantă a cheltuielilor publice.
Ce efecte a avut această reducere a cheltuielilor asupra economiei americane? Conform economiştilor americani, acest act legislativ n-a avut niciun efect asupra bugetului SUA; aşadar sacrificiile au fost făcute de pomană. Din contra, se pare că Legea Economiei din 1933 n-a făcut decât să înrăutăţească economia americană, şi aşa slăbită de criza economică din 1929-1933. De ce? Pentru că, odată cu reducerea cheltuielilor salariale şi cu pensiile, s-a redus şi consumul global pe piaţa americană. Nemaixistând cerere suficientă, întreprinderile s-au cufundat şi mai mult în recesiune.
Guvernanţii noştri n-au destul cap pentru a vedea că ne duc la dezastru dacă merg pe această linie?
“Trebuia să stai la coadă ca să găseşti un loc de unde să te arunci pe fereastră, şi speculanţii vindeau locuri pentru trupuri în East River” (Umoristul Will Rogers, comentând consecinţele prăbuşirii Bursei din 1929)
Coada se întindea de-a lungul coridorului, trecea prin uşile duble ale băncii, ajungea la intersecţie şi dădea apoi colţul. Zeci de oameni stăteau la coadă, cuprinşi de panică, însă cei mai mulţi dintre ei încercau să-şi menţină, cât de cât, calmul. Până la sfârşitul zilei, oamenii aceştia urmau să piardă toţi banii pe care îi aveau la bancă. Aproape niciunul dintre ei nu va mai ajunge până la ghişeul casierului ca să retragă ceea ce avea, înainte ca banca să se închidă şi să dea faliment, una dintre cele aproximativ patru mii de bănci care nu au putut supravieţui epuizării depozitelor sale, declanşate de prăbuşirea Bursei din New York din 1929.
Mulţi istorici susţin că reticenţa preşedintelui SUA, Calvin Coolidge (1923-1929), de a impune restricţii guvernamentale speculaţiilor de la Bursă a dus la prăbuşirea acesteia, în 1929.
Herbert Hoover (preşedintele SUA între 1929 şi 1933) este considerat vinovat pentru că a declanşat Marea Recesiune care a urmat după prăbuşire, prin faptul că a semnat Legea Smoot-Hawley referitoare la tarife, care impunea taxe ameţitor de mari pentru produsele de import. O mie de economişti l-au implorat să-şi exercite dreptul de veto împotriva ei, dar fără niciun rezultat. Smoot-Hawley intenţiona să descurajeze importurile de bunuri care erau disponibile şi în Statele Unite, protejându-i astfel pe micii producători americani. Dar legea nu a acţionat în acest fel şi rezultatul real a fost un război comercial internaţional care a aprofundat şi a prelungit Marea Recesiune.
Se mai discută şi acum dacă Prăbuşirea Bursei din 1929 a fost adevărata (şi singura) cauză a Marii Recesiuni. Întrucât erau mai multe cauze ale Marii Recesiuni din Statele Unite şi ale recesiunii mondiale pe care a declanşat-o, ar fi întrucâtva incorect să considerăm că acesta este singurul eveniment care a precipitat lucrurile.
Dar, ca eveniment luat în sine, Prăbuşirea Bursei din 1929 a avut un efect devastator asupra Statelor Unite şi asupra lumii întregi şi, astfel, trebuie să fie considerat drept una dintre cele mai mari catastrofe financiare din istorie.
În ziua de joi, 24 octombrie 1929, America a avut o imagine preliminară a ceea ce avea să se întâmple. În acea zi, valorile de la bursă au scăzut dramatic şi Bursa din New York s-a transformat într-o casă de nebuni cuprinsă de panică în care brokerii încercau să vândă cu orice preţ acţiunile înainte să piardă totul. În holul Bursei se aflau, în acea zi, peste 1100 de brokeri care executau ordinele de vânzare. Într-o zi normală, 750 ar fi fost o cifră mare. Printre locuitorii New York-ului se răspândise zvonul că exista un fel de stare de urgenţă financiară şi mii de oameni au venit pe Wall Street, încercând disperaţi să afle ce se petrecea în interior.
„Ce aţi auzit? Cât a scăzut piaţa? Ce să facem?” Toate aceste întrebări se auzeau mereu în rândurile mulţimii îngrijorate, când cei care reuşiseră să ajungă la galeria vizitatorilor ieşeau afară. În galerie se afla, în acea zi, nimeni altul decât Winston Churchill şi, probabil, privea şocat împreună cu toţi ceilalţi cum acţiunile coborau vertiginos tot mai jos şi mai jos.
La ora unu, căderea a fost oprită, când un grup format din cei mai mari bancheri a venit să investească 20 de milioane de $ în cele mai importante acţiuni. Aceasta părea să rezolve situaţia şi, aproximativ, două treimi din pierderile zilei au fost recuperate la sfârşitul acestei zilei de tranzacţionare.
Dar fusese un răgaz temporar şi, după câteva zile de suişuri şi coborâşuri abrupte, în ziua de marţi, 29 octombrie, „Marţea neagră”, Bursa s-a prăbuşit, în momentul în care, într-o singură zi, s-au pierdut 15 miliarde de dolari. Până când economia şi-a revenit un deceniu mai târziu, această cifră s-a dublat, cu alte cuvinte peste 30 miliarde de dolari au dispărut din economia Statelor Unite.
Cea mai apropiată analogie cu ceea ce s-a întâmplat cu acţionarii individuali, la 29 octombrie 1929, este ceea ce s-a petrecut cu acţionarii de la Enron, când compania a dat faliment la începutul anului 2001. CNN a intervievat mai mulţi funcţionari de la Enron care îşi investiseră toate fondurile de pensii în acţiuni Enron şi au pierdut totul atunci când valoarea acţiunilor a ajuns la câţiva penny. Contul unuia dinte angajaţii Enron fusese de 1,2 milioane $ înainte de falimentul companiei. După aceea, îi mai rămăseseră în cont 5 500 $. El i-a spus reporterului de la CNN că are intenţia s-o ia de la început. Omul avea cincizeci şi trei de ani în momentul interviului.
Prăbuşirea Bursei a provocat pierderi majore economiei Statelor Unite. A fost unul dintre factorii care au provocat Marea Recesiune. În următorii trei ani de după 29 octombrie, şomajul din SUA a crescut vertiginos, de la şapte la şaisprezece milioane de oameni.
Care a fost cauza prăbuşirii?
Printre motivele enumerate în ultimii şaizeci de ani se numără mărfurile puternic supraevaluate, fraudele comise de brokeri, cumpărările excesive la limită, administrarea defectuoasă a Rezervelor Federale, minciunile marilor mahări ai corporaţiilor cu privire la siguranţa investiţiilor şi viabilitatea companiilor în care au investit oamenii. La acestea se adaugă incompetenţa preşedintelui Hoover şi alte cauze, dintre care unele i-ar face de ruşine chiar şi pe cei mai paranoici adepţi ai teoriei conspiraţiilor.
Ca urmare a prăbuşirii, guvernul a scăzut imediat ratele dobânzilor, ceea ce a făcut să crească masa monetară, dar apoi a făcut greşeala să mărească ratele în 1931, fapt ce a diminuat puterea banilor şi a frânat serios creşterea economică.
Avea să fie nevoie de un deceniu întreg pentru ca economia Statelor Unite să revină la nivelul de dinainte de crah.
Cel de-al doilea război mondial, cu nevoile lui de producţie şi forţă de muncă – o creştere forţată, ca să spunem aşa – a reprezentat salvarea economiei. Poate acum dupa prezilcerile Vangai ,ca incepand cu 11 .11. 2010 , cand incepe al 3-lea razboi mondial SUA se va “scoate” din nou….
De ce nu a putut fi prevenită actuala criză economică sau nu s-a intervenit la timp, declinul începând în 2007? Specialiştii caracterizează actualul colaps economic ca fiind mult mai complicat, atipic. În plină dezvoltare economică a anilor ‘90, după căderea blocului socialist, unii bancheri, văzând că este rost de profit, au început să dea împrumuturi într-un iureş din ce în ce mai ameţitor, pentru a împinge de la spate comerţul şi a câştiga din dobânzi, apoi au girat cu aceste datorii ale populaţiei alte împrumuturi, adică s-au tot adunat bani virtuali peste bani virtuali.
A rezultat o falsă acumulare de capital, iar în relaţia bani-marfă-bani elementul monetar a devenit o ficţiune, din care bancherii au câştigat comisioane grase – de data asta în bani reali. În anii următori însă, o anumită zonă a pieţei s-a suprasaturat cu produse şi s-a declanşat criza. Abia atunci s-a observat că tot eşafodajul fusese bazat pe bani inexistenţi, pe datorii ce urmau să fie plătite, dar care fuseseră contabilizate ca sume existente deja în seifurile băncilor. Totul s-a bazat pe minciună.
Criza actuală, bazată pe imoralitatea celor bogaţi
Criza a început în Statele Unite ale Americii, ţara cea mai puternică din lume, şi s-a extins pe mapamond. Statul american a cumpărat majoritatea acţiunilor din băncile cu probleme, adică a acoperit acel deficit cu bani de la bugetul de stat, ca să nu se prăbuşească. Acest lucru e însă imoral, deoarece au fost ajutaţi cu banii contribuabililor exact acei finanţişti speculanţi care au declanşat criza, din lăcomie. Cu alte cuvinte, criza actuală este una a lăcomiei şi a imoralităţii, care putea fi prevenită dacă se ţinea cont de o teorie veche de 250 de ani scrisă de Adam Smith, părintele Capitalismului, care vorbeşte exact despre nevoia de moralitate în relaţiile economice, de responsabilitatea celor bogaţi faţă de societate, idee făcută uitată în zilele noastre.
În linii mari, este vorba şi de lăcomia oamenilor de a avea mult şi repede, şi de lăcomia celor de pe Wall Street de a da împrumuturi din ce în ce mai riscante, din care ei şi-au luat comisioane grase, şi de a atrage bănci serioase în această cursă a câştigurilor mari cu orice risc, totul devenind un uriaş balon de săpun.
Mulţi continuă să se întrebe de ce sprijină acum unele state, în special SUA, unde funcţionează expresia «Cine greşeşte, plăteşte», băncile vinovate de colaps? Răspunsul nu este foarte complicat: sistemul bancar mondial e atât de strîns legat, încât închiderea unor unităţi financiare i-ar determina pe oameni să-şi retragă banii din toate băncile, lucru care ar crea un dezastru economic de proporţii inimaginabile.
Teoretic este de aşteptat o ajustare a consumului, deci a producţiei, ceea ce va face ca relaţia cerere-ofertă să reintre în normalitate, dar nu se ştie când şi, oricum, nu fără convulsii.
Banca Federală Americană, un consorţiu de bănci private evreieşti, vinovată de actuala criză
Pe de altă parte, criza economică pe care o traversăm acum seamănă izbitor cu ceea din 1929-1933. Astfel, punctul central al acestor evenimente sunt entităţile private ce controlează Banca Federală Americană (FED). În ciuda numelui, FED nu este o bancă de stat, ci un consorţiu format din bănci private, controlat, direct sau prin subsidiare, de reprezentanţi ai următoarelor structuri financiare: Rothschild Bank din Paris şi Londra, Lazard Brothers Bank din Paris, Israel Moses Seif Bank din Italia, Wartburg Bank (Amsterdam şi Hamburg), Lehman Brothers, Chase Manhatan Bank, Goldman & Sachs Bank. Măsurile impuse şi efectele acestora seamănă şi ele.
Familia Bush, vinovată de cel de-al doilea război mondial
America era condusă în 2008, la debutul crizei actuale, de George W. Bush, nepotul unui om de afaceri implicat în evenimente premergătoare celui de-al II-lea Razboi Mondial, Preston Bush, care a condus reprezentanţa americană a UBC A.G. (Union Banking Corporation), concern financiar acuzat de finanţarea Celui de-al III-lea Reich. UBC New York funcţiona ca reprezentant al concernului german Thyssen, aparţinînd omului de afaceri Fritz Thyssen, apropiat al lui Adolf Hitler, compania sa fiind unul dintre „motoarele” maşinii de război a Celui de-al Treilea Reich, alaturi de giganţii IG Farben şi Krupp. Acelaşi concern, cel mai mare operator bancar elveţian, este, în prezent, unul dintre cele mai afectate de criza economică.
Statul intervenţionist, soluţie pentru declanşarea crizei
Criza financiară interbelică a fost declanşată de abuzul de credite de consum, de speculaţii bursiere şi imobiliare, fiind asumate riscuri foarte mari, în căutarea unui profit pe măsură. Statul intervenţionist apărea ca singura soluţie în depăşirea crizei. Ca urmare, în anii ‘30, statul american a concentrat uriaşe fonduri în împrumuturi bancare, a controlat preţurile şi creditul, a subvenţionat anumite activităţi economice.
Peste 80 de ani, povestea se repetă aproape la indigo, SUA aruncând pe piaţă 700 de miliarde de dolari, în încercarea de a menţine artificial preţuri rezultate din supraevaluarea unor garanţii acoperite de ipoteci şi ale altor active de aceeaşi factură. Federal Reserve a devenit activă pe această piaţă instabilă, infuzând capital unor entităţi aflate în faliment. Un congresman american definea plastic situaţia ca fiind un „socialism pentru bogaţi, salvarea economiştilor, a băncilor şi a celor de pe Wall Street”.
propun prime pentru medicii care salvează vieți
prime pentru polițiștii care ne protejează de accidente și pierderi de vieți omenești prin dirijarea traficului
prime pentru profesorii ai căror elevi au obținut rezultate bune la olimpiade, bac sau capacitate
Alte propuneri pentru prime,
Performanta trebuie rasplatita in orice domeniu, dar cu criterii specifice fiecarui domeniu. Altfel nu o stimulam defel, ci muncim cu totii fara avant stiind ca luam acelasi salariu.
Eu faceam referire doar la cei care se ocupa de accesarea fondurilor europene si de colectarea veniturilor bugetare. CIS nu se ocupa si de profesori sau medici.