CoNaCo: pledoarie pentru Crearea Consiliului National pentru Competitivitate

1. Ce inseamna CoNaCo
2. De ce avem nevoie de aceasta inovatie institutionala?
3. Modele europene si internationale ale Consiliului National pentru Competitivitate
4. Competitivitatea economiei romanesti in clasamente internationale

1. Ce inseamna CoNaCo

• Consiliul National pentru Competitivitate (CoNaCo) trebuie sa se constituie un organism public specializat – think tank guvernamental – bazat pe un parteneriat public-privat, care sa asigure o platforma de dialog autentic pentru garantarea unui nou mod de guvernare si a unei economii competitive.
  • Scopul principal al CoNaCo consta in dezvoltarea de competente care sa poata raspunde la intrebari strategice in mod explicit si sa-i asiste pe decidentii de politici publice cu variante de raspuns bine fundamentate:
    • Care este impactul actualelor politici publice asupra competitivitatii economiei romanesti?
    • Ce rol ar trebui sa joace economia romaneasca pe piata europeana?
    • Ce valoare specifica sau unica putem furniza pentru o afacere locala?
    • Pentru ce fel de afaceri este Romania competitiva si ce roluri poate ea juca pe termen lung?
    • Unde investim cu prioritate resursele noastre?
  • CoNaCo va demara analize sistematice a tuturor pietelor si va raspunde la sesizari venite din partea agentilor economici, ca de exemplu, lipsa temporara sau nu, a fortei de munca, pe anumite sectoare si regiuni.
  • Componenta membrilor ar putea fi: 35% decidenti din cadrul institutiilor centrale, 30% experti si 35% reprezentanti ai asociatiilor de afaceri din domeniul vizat.
  • CoNaCo va prezenta semestrial un raport public cu privire la dinamica competitivitatii economice.
  • Din punct de vedere organizatoric, CoNaCo va coordona 8 centre de competitivitate regionale, care sa introduca componenta teritoriala si flexilibilitatea adaptativa necesara specificului local atat in elaborarea propunerilor, cat si in monitorizarea efectiva a rezultatelor. Astfel, s-ar putea  contura o strategie mixta de competitivitate, care imbina si obiectivele convergentei.
  • Conditiile esentiale pentru succesul CoNaCo tin de capacitatea de a conduce si coordona sisteme complexe, de a cerceta mediile internationale specifice, de un cadru intelectual limpede, de constanta si de independenta analitica care sa transceada ciclurile electorale.

2. De ce avem nevoie de aceasta inovatie institutionala

• Romania nu dispune de un organism public specializat in problemele competitivitatii, ci de o multitudine de consilii inter-ministeriale, institutii si strategii disparate, fara un  impact puternic in economie. Planurile si programele nationale solicitate de Uniunea Europeana nu pot inlocui o strategie nationala a competitivitatii pe termen lung, cu revizuire anuala.
• Competitivitatea este un capitol la care Romania are mult de recuperat, atat la nivel european, cat si la nivel global.
  • Productivitatea din economia romaneasca nu reprezinta nici jumatate din nivelul mediu existent in UE-27. Aceasta comparatie denota lipsa acuta de competitivitate a natiunii.
  • La nivel global, indicatorul competitivitatii plaseaza Romania pe locul 67 dintr-un total de 139 tari analizate. La nivel european, acelasi indicator o plaseaza pe locul 24 in UE-27.
  • Crearea Consiliului National pentru Competitivitate reprezinta inovatia institutionala care pune bazele unei abordari unitare, strategice si focalizate a competitivitatii romanesti, premisa necesara pentru recuperarea decalajelor de performanta pe scena europeana si globala a competitiei.
  • Cresterea competitivitatii economice a Romaniei se va traduce in cresterea capacitatii firmelor romanesti de a concura pe pietele internationale si in cresterea nivelului de bunastare pentru toti romanii.
  • Competitivitatea Romaniei nu depinde doar de capacitatea mediului de afaceri de a fi performant, la nivel micro (agent economic) si mezoeconomic (sectorial), ci si de politicile publice care favorizeaza derularea eficienta a afacerilor. In pofida ritmurilor de crestere economica de 6-8% anual in perioada de dinainte de criza, Romania nu putut avansa in clasamentele internationale la acest capitol.
  • Cel mai mare dezavantaj competitiv al Romaniei il reprezinta de fapt modul de elaborare si implementare a politicilor publice.
    • Aceasta realitate este semnalata si de recentul Raport Global al Competitivitatii 2010-2011. Romania este pozitioneaza abia pe locul 67 din 139 de tari ca performanta de ansamblu. Tansparenta politicilor publice ne plaseaza insa pe  locul 137, favoritismul in luarea deciziilor guvernului pe locul 123,iar risipa banului public pe locul 84.
    • O analiza a competitivitatii in cadrul UE-27 releva faptul ca Romania se situeaza pe ultimele 4 locuri, fiind succedata doar de Letonia, Bulgaria si Grecia.
  • Planurile si programele nationale actuale, in mare parte solicitate de UE, nu pot inlocui o strategie nationala a competitivitatii pe termen lung, care trebuie revizuita anual. In acest sens, se impun ca exemple:
    • Planul National de Dezvoltare (2007-2013), ca strategie agregata de dezvoltare nationala pe termen lung, coerenta si comprehensiva, in corelatie cu resursele disponibile. Prima sa prioritate s-a canalizat pe cresterea economica si competitivitate. Tinta sa strategica consta in reducerea cu 10 puncte procentuale a diferentei PIB/locuitor fata de media UE pana in 2013.
    • Planul National de Dezvoltare (PND) care a stat la baza elaborarii Cadrului National Strategic de Referinta (2007 – 2013), incluzand acel mix de politici aprobate in PND care pot fi finantate cu resurse financiare europene – compatibile cu ariile de interventie ale Fondurilor Structurale si de Coeziune.
      • Din cele 7 programe operationale sectoriale, unul vizeaza “Cresterea competitivitatii economice” (POS-CCE, 2007 – 2013). Obiectivul sau este cresterea productivitatii economiei romanesti cu o medie procentuala anuala de 5,5%, reducandu-se astfel diferentele care apar fata de productivitatea medie din UE.
• Proiectul Programului National de Reforma (2011-2013), care a fost aprobat de Guvern, urmeaza sa fie finalizat in primele luni ale acestui an. Programul a fost elaborat in contextul Strategiei Europa 2020 si  contureaza directia de dezvoltare pentru urmatorii trei ani. Abordarea pleaca de la nivelul macroeconomic si  propune abordari sectoriale multiple, cu accent pe reducerea saraciei.
• Strategia Nationala de Export a Romaniei (2010- 2014), document elaborat într-un parteneriat public-privat, sub auspiciile Consiliului de Export şi cu sprijinul Centrului de Comeţ International de la Geneva, care pune accent pe dezvoltare durabilă şi bunăstare economică naţională şi regională, prin export bazat pe calitate, inovare şi design.

3. Modele europene si industriale ale Consiliului National pentru Competitivitate

• Irlanda
  • Irlanda a instituit Consiliul National pentru Competitivitate inca din anul 1997. Consiliul raporteaza direct Prim-ministrului. In componenta Consiliului intra membri numiti de Ministerul pentru Intreprinderi, Comert si Inovare, reprezentanti ai patronatelor si sindicatelor si experti in domeniul competitivitatii.
  • Scopul Consiliului National pentru Competitivitate este de a oferi un standard de viata superior pentru cetatenii irlandezi. Institutia analizeaza aspectele cheie ale competitivitatii economiei irlandeze si face recomandari asupra politicilor necesare pentru a stimula competitivitatea acesteia.
  • Cadrul de analiza pe care se bazeaza institutia are forma piramidala.
    • La baza acesteia se regasesc domenii care sunt modelate de politicile publice: mediul de afaceri, infrastructura fizica, infrastructura informationala.
    • Pe nivelul superior se regasesc performanta mediului de afaceri, productivitatea, preturile si costurile, oferta de munca.
    • Toate acestea conduc, in varful piramidei, la crestere economica sustenabila.
• Consiliul National pentru Competitivitate al Irlandei publica anual un raport al competitivitatii, structurat in doua volume. Unul dintre ele vizeaza indicatorii si pozitia Irlandei in raport cu alte 17 economii si cu mediile OCDE si UE. Cel   de-al doilea raport vizeaza provocarile competitivitatii economiei irlandeze si politicile publice necesare pentru a aborda aceste provocari.

• Grecia
  • Grecia a instituit Consiliul National pentru Competitivitate si Dezvoltare in anul 2003.
  • Ministerul pentru Dezvoltare Regionala si Competitivitate stabileste membrii comisiei permanente a Consiliului. La intalnirile Consiliului sunt invitati reprezentanti din mediul public si privat.
  • Scopul acestuia este sa realizeze si sa monitorizeze implementarea Strategiei pentru Competitivitate si Dezvoltare Nationala, impreuna cu partenerii sociali.
  • Consiliul elaboreaza propuneri si puncte de vedere asupra imbunatatirii competitivitatii economiei elene, pe termen scurt, mediu si lung. In cadrul acestuia, se analizeaza activitatile si deciziile luate de Consiliul European pentru Competitivitate.
  • Consiliul National pentru Competitivitate al Greciei publica anual un raport al competitivitatii, dar si rapoarte periodice speciale privind competitivitatea.

• Croatia
  • Croatia beneficiaza de aceasta inovatie institutionala inca din anul 2002, aceasta fiind creata la initiativa mediului de afaceri si a patronatelor, pe baza hotararii luate de Guvernul croat.
  • Consiliul este un organism consultativ independent alcatuit din 23 membri si patru grupuri cheie de interese: mediul de afaceri, guvernul, sindicatele si comunitatea academica.
  • Scopul principal al Consiliului National pentru Competitivitate accelerarea competitivitatii economiei croate.

• Macedonia
  • Consiliul National pentru Antreprenoriat si Competitivitate a fost creat in anul 2002.
  • Consiliul reprezinta un forum pentru dialog constructiv intre partenerii publici si cei privati pentru a defini prioritatile nationale, pentru a lua masuri strategice si pentru a monitoriza rezultatele.
  • Scopul principal este acela de a transfera agenda competitivitatii si antreprenoriatului dinspre sectorul public catre cel privat.
  • Institutia primeste sprijin profesional si administrativ in cadrul unui proiect administrat de USAID.

• Serbia
  • Consiliul National al Competitivitatii a fost creat in anul 2008.
  • Obiectivul acestei institutii este de a sprijini eforturile sistematice si institutionalizate pentru a imbunatati competitivitatea economiei nationale, prin intermediul cooperarii intre Guvern, sectorul privat si mediul academic.
  • In cadrul Consiliului s-au format grupuri de lucru pe domeniile: eficienta energetica, infrastructura, eficienta pietei bunurilor, eficienta pietei muncii, capital uman, inovare, eficienta administratiei publice.
  • Membrii institutiei realizeaza analize privind indicatorii de performanta la capitolul competitivitate, pe baza rapoartelor publicate de World Economic Forum, World Bank si OCDE.
  • Pe 21 ianuarie 2010, Guvernul adoptat un set de masuri propuse de aceasta institutie pentru a imbunatati competitivitatea economica a tarii.

• Filipine
  • Consiliul National al Competitivitatii din Filipine a fost creat in anul 2006, fiind o platforma public-privata, initiata la ordinul Presedintelui, in vederea imbunatatirii competitivitatii economiei.
  • Consiliul beneficiaza de o dubla presedintie, din partea mediului public si privat.
  • Institutia se concentreaza pe: dezvoltarea unor resurselor umane competitive, instituirea unui management eficient in sectorul public, asigurarea accesului la finantare pentru intreprinderi, imbunatatirea costurilor de tranzactie si a fluxurilor, modernizarea infrastructurii, costuri competitive ale energiei si legislatie.
  • Fiecare dintre domeniile de mai sus este analizat in cadrul grupurilor de lucru la care participa membri din sectorul public si privat, camerele locale si straine de comert si asociatii industriale. Exista si membri care se ocupa efectiv cu partea legislativa si judiciara. In stransa colaborare cu Consiliul se afla departamentul anticoruptie si forumul pentru dezvoltarea tarii.

• Singapore
  • Comitetul pentru Competitivitate a fost creat in anul 1997, pentru a propune politici publice in vederea iesirii din criza si pentru a intari competitivitatea economica a tarii.
  • Obectivul principal al acestuia a fost asigurarea competitivitatii economice a tarii pe termen lung, prin realizarea unei strategii in acest sens.
  • Comitetul a fost condus de sectorul privat si a elaborat in anul 1998 un raport care a fost prezentat Guvernului.

• Armenia
  • Consiliul National pentru Competitivitate a fost lansat in anul 2007 de catre Guvern.
  • Consiliul este construit in parteneriat public-privat, avand un mandat national pentru promovarea dezvoltarii economice sustenabile si pentru a stimula competitivitatea tarii.
  • Misiunea Consiliului este de a dezvolta si implementa proiecte strategice de investitii, de a asigura infrastructura si  capacitatea necesare pentru aceste proiecte si de a implementa politici in vederea stimularii productivitatii.

• Emiratele Arabe Unite
  • Consiliul pentru Competitivitate a fost creat in anul 2009.
  • Este format din 18 reprezentanti din cele 7 Emirate, dintre care 8 membri la nivel federal, 7 membri la nivel local si 3 membri din sectorul privat.
  • Obiectivul Consiliului este de a pune in aplicare politici pentru stimularea competitivitatii Emiratelor Arabe Unite in vederea obtinerii unei cresteri sustenabile si a prosperitatii.
  • Mandatul Consiliului este acela de a realiza agenda de competitivitate a Emiratelor prin implementarea unei strategii pentru competitivitate, politici si initiative care sa sustina strategia, publicarea de rapoarte regulate pentru a evalua competitivitatea nationala, crearea unui dialog intre sectorul public si cel privat, analiza permanenta a competitivitatii si a implementarii initiativelor.

• Egipt
  • Consiliul National pentru Competitivitate a fost creat in anul 2004.
  • Institutia este condusa reprezentanti din mediul de afaceri si din mediul academic, fiind prima organizatie non-guvernamentala care abordeaza problema competitivitatii nationale.
  • Misiunea sa este sa amelioreze calitatea vietii pentru cetatenii egipteni, in cadrul unei platforme care sa reuneasca mediul de afaceri, Guvernul, mediul academic si societatea civila, in vederea cresterii sustinerii politicilor care stimuleaza competitivitatea.
  • Cele 3 domenii majore avute in vedere sunt: resurse umane, stabilitate macroeconomica si inovare.

• Mauritania
  • Consiliul National pentru Productivitate si Competitivitate a fost creat in anul 1999.
  • Consiliul este un organism tripartit cu mandat national. In cadrul acestuia exista reprezentanti ai Guvernului, ai sectorului privat si ai sindicatelor.
  • Obiectivul principal este dezvoltarea unei culturi a productivitatii in Mauritania. Alaturi de acesta se afla crearea unei viziuni comune, asigurarea sprijinului comun pentru atingerea obiectivelor si mobilizarea resurselor la toate nivelurile.

4. Competitivitatea economiei romanesti in clasamente internationale (Global Competitiveness Report 2010-2011, World Economic Forum)

• Raportul competitivitatii globale 2010-2011 plaseaza Romania pe locul 67 din 139 tari evaluate, cu 4.16 puncte obtinute din maximum 7 posibile. Fata de anul anterior, raportat la acelasi numar de tari, Romania isi mentine locul 67.
• In cadrul celor 27 de state din Uniunea Europeana, Romania este pe locul 24, pozitionandu-se mai bine decat Letonia, Bulgaria si Grecia.
• Cele mai bune rezultate le-am obtinut la pilonii marimea pietei (locul 43/139 tari), invatamantul universitar (locul 54/139 tari), abilitatile tehnologice si capacitatea de adoptare a noilor tehnologii pentru cresterea productivitatii (locul 58/139 tari), toate cuprinse in categoria catalizatorilor eficientei. De altfel, economia Romaniei se afla in stadiul economiei bazate pe eficienta.
  • In cadrul acestor piloni, economia romaneasca a inregistrat avantaje competitive in urmatoarele domenii:  rata de scolarizare in invatamantul universitar (locul 22/139 tari ), calitatea educatiei in domeniul stiintei si matematicii (locul 43/139 tari), numarul de proceduri necesar pentru a incepe o afacere (locul 34/139 tari), timpul necesar pentru a incepe o afacere (locul 34/139 tari), prevalenta barierelor comerciale (locul 42/139 tari), taxe vamale (locul 4/139 tari), costul de concediere (locul 15/139 tari), corelatia dintre salariu si productivitate (locul 33/139 tari), gradul de penetrare al conexiunii Internet in banda larga (locul 43/139 tari), banda de latime a conexiuniulor Internet (locul 16/139 tari).
  • In cadrul celorlalti piloni, Romania are avantaje competitive importante la gradul de protectie al investitorilor (locul 33/139 tari), gradul de penetrare al telefoniei mobile (locul 36/139 tari), datoria guvernamentala (locul 38/139 tari), prevalenta HIV (locul 22/139 tari) si la impactul redus al terorismului, crimelor si violentelor asupra costurilor suportate de mediul de afaceri (locurile 27 si 32 din 139 tari).
  • Cele mai slabe performante au fost obtinute la pilonii gradul de sofisticare al afacerilor (locul 93/139 tari), infrastructura (locul 92/139 tari), gradul de inovare (locul 87/139 tari) si calitatea institutiilor (locul 81/139 tari).
    • In cadrul acestor piloni, economia romaneasca a inregistrat dezavantaje competitive importante in urmatoarele domenii:  productia locala (locul 93/139 tari), calitatea productiei locale (locul 92/139 tari), gradul de dezvoltare al clusterelor (locul 133/139 tari), lantul de distributie (locul 110/139 tari), controlul distributiei (locul 105/139 tari), calitatea infrastructurii rutiere (locul 134/139 tari), calitatea infrastructurii maritime (locul 122/139 tari), calitatea infrastructurii de transport aerian (locul 102/139 tari), cheltuielile companiilor cu C&D (locul 103/139 tari), colaborarea dintre universitati si industrie in domeniul C&D (locul 103/139 tari), achizitiile publice de produse ce tehnologice avansate (locul 105/139 tari), risipa fondurilor publice (locul 84/139 tari), increderea publica in politicieni (locul 116/139 tari), favoritism in luarea deciziilor guvernului (locul 123/139 tari), cheltuirea ineficienta a banului public (locul 110/139 tari), eficienta cadrului legal in rezolvarea conflictelor (locul 115/139 tari), transparenta politicii guvernului (locul 137/139).
  • In cadrul celorlalti piloni, Romania are dezavantaje competitive importante la rigiditatea pietei muncii (locul 114/139 tari), “migratia creierelor” (locul 116/139 tari), efectele taxarii, (locul 131/139 tari), costurile politicii agricole (locul 130/139), echilibrul bugetului public (locul 118/139 tari), oferta de servicii financiare (locul 104/139 tari), accesul la servicii financiare (locul 100/139 tari), absorbtia de tehnologie la nivel de firma (locul 108/139 tari).
  • Cei mai problematici factori pentru mediul de afaceri sunt, in aceasta ordine: accesul la finantare, oferta neadecvata de infrastructura, birocratia guvernamentala ineficienta, impozitare, reglementari fiscale, urmate de instabilitate politica si coruptie.