O ţară nu se poate dezvolta din rutină, ci pe baza ideilor creative. Economia noului deceniu va fi o economie creativă. Dacă românii se pot lăuda cu ceva, aceea este creativitatea. Nimeni nu ne poate nega sau minimiza acest atu!
Limbajul de lemn specific are darul să-i scoată din sărite pe cei care nu au avut și nu au nevoie de studii de impact și fezabilitate ca să știe cât de profitabilă este de regulă imaginația. În pofida largii sale răspândiri, convingerea că arta și cultura (rostite strepezit, printre dinți) ar fi „neproductive” este totalmente greșită. Este o solutie buna pentru a ne tine tinerii talentati in tara.
Ce sunt de fapt industriile creative?
• Industriile creative sunt acele industrii care îşi au originea în creativitatea, priceperea şi talentul individual, care au potenţial pentru crearea de bunăstare şi locuri de muncă prin generarea şi exploatarea proprietăţii intelectuale.
• O lista restrânsă cuprinde: arhitectură, design, fashion, computer games, software, editare/publicare, piaţă de artizanat şi de antichităţi, film şi video, arte performative, muzică, televiziune şi radio.
• Clasificarea internaţională împarte industriile creative în 6 mari categorii:
o Muzică şi arte
o Film, TV şi radio
o Publicitate şi marketing
o Dezvoltare software
o Publicaţii, print media
o Arhitectură, design, arte vizuale
• Economia mondială intră într-o nouă etapă de dezvoltare mult mai dinamică şi mai creativă. A trecut de la economia bazată pe agricultură, la economia industrială, apoi la economia bazată pe servicii şi nu demult la cea bazată pe cunoaştere. Economia noului deceniu va fi o economie creativă. România are atuul resursei umane pentru a fi parte acestui val.
• Potenţialul uman ne poziţionează în rândul ţărilor cele mai bogate din punct de vedere al ingeniozităţii şi creativităţii. Economia României poate absorbi foarte bine o strategie a creativităţii, pentru că cel mai important factor în industriile creative sunt resursele umane.
• În cadrul Programului Naţional de Reformă 2011-2013 am introdus ca obiectiv prioritar „Revitalizarea industriilor culturale şi creative”. Subliniez că industria culturală este doar parte componentă a industriilor creative şi nu invers.
• Forţa economică a industriilor creative îşi spune cuvântul: 12,6% din exporturi, 17,5% din totalul salariaţilor, 23,6% din numărul firmelor din România sunt implicate în activităţi creatoare, în anul 2009. Este prima estimare in Romania pe care am facut-o pe baza ultimelor cifre oficiale statistice puse la dispozitie de INS.
• Un patronat unificat şi puternic de profil ne este acum aliat. Am sprijinit constituirea unei Federaţii a Patronatelor din Industriile Creative, pentru prima dată în România, cu sediul în Iaşi (în august 2011).
• În contextul schimbărilor actuale şi al economiei bazate pe cunoaştere, apare o nouă metodă de măsurare a competitivităţii unei ţări sau a unui oraş, pornind de la cei „3 T” ai creşterii economice: TEHNOLOGIE, TALENT şi TOLERANŢĂ (Richard Florida – „The Rise of Creative Class”). Or, talentul și toleranța nu se cumpără cu bani; eventual, se educă. Educație care ține nu numai de un guvern sau altul ori de vreun parteneriat public-privat (toate acestea ajută enorm, când sunt gândite împreună și duse până la capăt), ci și, mai ales, de fiecare dintre noi.
• Industriile creative, prin paleta largă de domenii pe care le cuprinde – de la artele tradiţionale, la design şi jocuri video – sunt asul din mânecă ce oferă un mare potenţial economic unor regiuni aparent dezolante economic. Ne propunem să valorificăm şi să reintegrăm noi regiuni în circuitul economic producător de valoare. Capacitatea de inovare, în combinaţie cu efectele de antrenare generate în alte domenii de activitate, plasează industriile creative ca vitale pentru sănătatea pe termen lung şi competitivitatea întregii economii.
• România trebuie să se poziţioneze strategic în Europa 2020 – Europa Inovativă şi Creativă (Innovative and Creative Europe). Dezvoltarea industriilor creative este una dintre cele 5 priorități ale următorului ciclu bugetar european 2014-2020. O simplă frunzărire a statisticilor din domeniu este mai mult decât revelatoare. În plus, acest limbaj găunos abia dacă ascunde ipocrizia celor care îl folosesc. Industriile creative sunt printre cele mai dinamice sectoare ale Europei. Ele reprezentau 3,3% din PIB-ul UE în anul 2010. Preconizez că industriile creative vor fi noul motor economic în următorii 10-20 de ani în lume. România nu poate asista pasivă la aceste schimbări ce apar la nivel internaţional.
• Tendinţele din economiile avansate indică o puternică orientare pe industriile creative ca mijloc de creştere economică. Aceste industrii câştigă tot mai mult teren în faţa sectoarelor clasice ale economiei. Este relevant cazul Marii Britanii, Olandei, Italiei, Franţei şi Germaniei, dar şi preocupările crescute pentru astfel de activităţi în ţările asiatice.
o Încă în 1997, Departamentul pentru Cultură, Media şi Sport al guvernului Blair crea un nou super-sector industrial pe baza a treisprezece sectoare deja existente, de la publicitate la artele spectacolului, recunoscând potenţialul economic remarcabil al ideilor originale.
o Primarul Berlinului, Klaus Wowereit, încerca să explice în 2003 de ce orașul său era în topul orașelor creative europene spunând că „Berlinul este sărac, dar sexy” (Berlin ist arm, aber sexy). Avea dreptate. Berlinul a atras creatori talentați de peste tot în primul rând fiindcă era ieftin, tolerant și sensibil la farmecul acelui gen de inventică și inovație care nu distruge istoria, ci o (re-) creează.
o Industriile creative răspund idealului european de „unitate în diversitate”, devenind un vehicul al identităţii culturale.
• Recenta criză financiară a readus în atenţia cercetătorilor, a investitorilor, a opiniei publice şi a oamenilor de decizie aşa-numitele „industrii creative”.
• „Creativitatea” a devenit extrem de atrăgătoare financiar peste tot în lume, în condiţiile în care şomajul a crescut, iar productivitatea ramurilor „tradiţionale” stagnează, dacă nu este în picaj.
• Se vorbește cu respect despre „orașe creative”, „module creative”, „economii creative”, „capital creativ” și așa mai departe.
• Economia creativă poate genera venituri şi locuri de muncă, promovând simultan integrarea socială, diversitatea culturală şi dezvoltarea umană.
• Dintr-o perspectivă guvernamentală, investiţia susţinută în „resursa umană” este vitală. Identificarea şi dezvoltarea „sectoarelor creative” a devenit un obiectiv strategic în cadrul măsurilor de relansare economică. Datorită caracterului temporar/sezonier al joburilor şi al ponderii mai ridicate a numărului de locuri de muncă în regim part-time, flexibilitatea forţei de muncă este ridicată în acest sector.
• În acest sector lucrează în principal persoane tinere, cu vârsta între 24 şi 49 ani şi cu grad înalt de calificare.
• Există totuși și ceva pozitiv în proliferarea interesului pentru „industriile creative”. E important ca măcar în vremuri de răstriște să înțelegem importanța ideilor originale și a unui mediu propice punerii lor în practică. Dintr-o perspectivă guvernamentală, investiția susținută în „resursa umană” este vitală. Identificare și dezvoltarea „sectoarelor creative” trebuie să devină un obiectiv strategic.
Propuneri pentru includerea dezvoltării industriilor creative între domeniile strategice de dezvoltare ale României
1. Modificare COR (Clasificarea Ocupațiilor din România), astfel încât ocupațiile specifice zonei industriilor creative să fie recunoascute ca atare.
2. Alinierea CAEN-ului românesc la cel european în domeniul industriilor creative.
3. Identificarea în dialogul tripartit (guvern, patronate, sindicate) a sectorului industriilor creative și înființarea unui Departament Sectorial pentru Industrii Creative (în cadrul MECMA), resposabil cu definirea standardelor, strategiilor şi politicilor în industriile creative.
4. Promovarea industriilor creative şi susţinerea participării la evenimentele internaţionale pentru aceste industrii.
5. Susţinerea accesării de fonduri europene pentru aceste industrii, pregătind strategic perioada 2014 – 2020
6. Crearea unui brand sectorial pentru aceste industrii, în cadrul Strategiei Naţionale de Export.
7. Valorificarea potenţialului oraşelor naţionale prin facilitarea accesului acestora la reţelele internaţionale de oraşe creative.
Perspectiva Europeană:
• În anul 2010, sectorul industriilor creative avea o pondere de 3,3% în PIB-ul UE şi 3% din populaţia ocupată îşi desfăşura activitatea în acest sector, fiind unul dintre cele mai dinamice sectoare, cu un potenţial imens de creştere.
• Industriile Creative s-au organizat patronal pentru prima oară în Olanda în 2003.
o Avansați în domeniu mai sunt britanicii și italienii care, alături de olandezi au încadrat industriile creative în rândul industriilor strategice.
o În Marea Britanie există un Minister al Industriilor Creative (din anul 2005).
• Londra de exemplu, investeşte 50 milioane lire în dezoltarea acestui tip de industrii şi asteaptă în schimb un profit de 60 de ori mai mare, adică 32 miliarde lire de la industriile creative şi 200.000 de locuri de muncă noi.
• În 2002 în Londra erau 1,9 milioane angajaţi în aceste industrii, din care 800.000 în arhitectură şi design.
o Germania și-a impus să finalizeze construcția instituțională necesară până la finele lui 2012.
o Franța asimilează industriile creative industriilor culturale pe care le subvenționează intens.
• Topul european în domeniul dezvoltării industriilor creative este:
1. Olanda
2. Marea Britanie
3. Italia
4. Franța
5. Germania
• Fiecare stat din acest top (şi nu numai) dispune de un departament ministerial responsabil cu industriile creative.
Situaţia industriilor creative din România:
• Pornind de la clasificarea metodologică internaţională a industriilor creative, am estimat pentru prima dată în România dimensiunea sectorului industriilor creative:
o 23,6% din numărul total de firme sunt strâns legate de activităţile creative (peste 122.000 firme)
o 17,5% din numărul total de salariaţi îşi desfăşoară activitatea în sectorul creativ, inclusiv activităţi conexe (peste 693.000 salariaţi)
o 11% din cifra de afaceri realizată de toate firmele din România reprezintă cifra de afaceri angrenată de acest sector ( aprox. 92,6 mld. lei)
o 12,6% din exporturile naţionale sunt exporturi ale firmelor ce fac parte din industria creativă
• Am susţinut constituirea pentru prima dată în România constituirea unei Federaţii a Patronatelor din Industriile Creative (august 2011), cu sediul în Iaşi, din care fac parte:
o Asociaţia Producătorilor din Industriile Creative – asociație patronală, prima din România din zona industriilor creative având membri din zona designului textil, designului de produs, a industriei muzicale, a arhitecturii, a industriei cinematografice, a artelor dramatice, a presei și designului de amenajari interioare (înfiinţată în anul 2010)
o Romanian Advertising and Media Asociation – asociaţie patronală specializată a publicitarilor şi a producătorilor din media, parte a industriilor creative (înfiinţată în anul 2011)
• În plus, încă din anul 2006 funcţionează şi Asociaţia Future in Textiles – asociație profesională a designerilor şi producătorilor de colecţii proprii din industria textilă românească care urmează să facă parte din Federaţia Naţională
• Patronatele individual, dar şi Federația sunt afiliate UGIR şi au reprezentativitate naţională conform legii patronatelor. În paralel, patronatele şi/sau federaţia sunt afiliate sau în curs de afiliere la organismele europene în domeniu (Innovation Network Europe, European Creative Initiative etc.)
Oportunităţi europene pentru susţinerea industriilor creative:
• Proiecte depuse în parteneriat cu instituţiile publice:
o SEE (Call 3) – SEEGlobal – Consiliu Export Sud-Est European (partener, project manager); depus în iunie 2011 – consorțiu: MECMA (Romania), APIC/UGIR (Romania), Agency for Regional and Economic Development (Bulgaria), Federation of Industries of Northern Greece (Greece), Central Transdanubian Regional Innovation Agency (Hungary), University of Maribor (Slovenia), Economic Chamber of Macedonia (Macedonia), The Ownership of Romanian Contractors (Romania), Confartigianato di Brindisi (Italy), Treviso Tecnologia – Special Agency for Innovation of the Treviso Chamber of Commerce (Italy), Centre for Development of the East Planning Region (Macedonia)
o SEE (Call 3) – CreativePolicies – Creative Industries Cluster (partener, project management și leader cluster romanesc pilot); depus în iunie 2011 – consorțiu: MECMA (Romania), APIC/UGIR (Romania), Pannon Business Network Association (Hungary), Specialized cluster and institute for apparel and textile – Danube (Bulgaria), AIT Austrian Institute of Technology (Austria), National Research Council (Italy), University of Maribor (Slovenia), Treviso Tecnologia (Italy), University of Ljubljana (Slovenia), Agency for Innovation and Technology Transfer (Republic of Moldova)
o 2BFUNTEX – FP7 – Textile inteligente (partener); demarat în iunie 2011 – consorțiu: Ghent University (Belgium), Kiev National University of Technologies and Design (Ukraine), Istanbul Technical University, Textile Technologies and Design Faculty (Turkey), Warsaw University of Technology (Poland), Universitatea Tehnică “Gheorghe Asachi” Iaşi (Romania), Ukrainian Chamber of Commerce and Industry (Ukraine), Austrian Institute of Technology (Austria), The National Research Council (Italy), Danish Technological Institute (Netherlands)
• Proiecte prospective, unde este nevoie de sprijinul Guvernului
o EC Tender – Innovation Network – Network of 7 Innovation Institutes in Europe (anunt licitație: octombrie) – depunere la Comisia Europeană. Consorțiu în construcție: FePIC, Social Responsability in Digital Age Foundation (EU body), Center for Research on Innovation & Society (Berlin, Germany), Dutch Heritage Foundation, Innovation Norway.
o Strategia Dunarii/SEE (Call 4) – Danubius Design – Reţea institute creative în zona Dunării sau in Sud-Est Europa, pilotare România – project management (depunere: noiembrie 2011)
o Cultura – Developing Antrepenorial Skills in Dramatic Arts (parteneriat cu DramaLeague) (depunere: octombrie 2011)
o Cultura – Developing Antrepenorial Skills in Visual Arts (parteneriat cu DramaLeague) (depunere: octombrie 2011)
o Cultura – Developing Antrepenorial Skills in Musical Arts (parteneriat cu DramaLeague) (depunere: octombrie 2011)
o Strategic transnational 6.4. – Corporate Social Responsability (depunere: octombrie 2011)
o Strategic POS-DRU 2.3. – formare profesionala (depunere: octombrie 2011)
o Strategic POS-DRU 2.3. – formare profesionala (partener) (depunere: octombrie 2011)
o Strategic – 1.2. – asigurarea calitatii in invatamant (depunere: octombrie 2011)
o Grant 6.1. – 119750 – INSERT (Dezvoltarea Economiei Sociale in regiunea Nord Est) (evaluare: iulie 2011)
o Grant 6.1. – 120047 – Intervenie integrata pentru dezvoltarea economiei sociale in regiunea Bucuresti Ilfov (evaluare: iulie 2011)
o Grant 6.1. – 120494 – ECONF (Dezvoltarea Economiei Sociale in regiunea Bucuresti Ilfov) (evaluare: iulie 2011)
o Reasimilarea meșteșugurilor – Școli internaționale de vară în Bucovina pentru reasimilarea tehnicilor tradiționale meșteșugărești solicitate de către organizații precum Dutch Heritage Foundation, EsMod Fashion Institute, Gesamtverband textil + mode. Consorțiu: FePIC, CJ Suceava, Duch Heritage Foundation, EsMod Fashion Insitute, Gesamtverand Textil+Mode.
Iaşiul – singurul oraş creativ al României recunoscut la nivel european
• British Council a lansat în 2005 programul „Orase creative”, desfăşurat sub tema „Industrii creative”. Acesta este un program internaţional implementat la nivel de oraş, care promovează ideile creative şi oferă un model de regenerare economică şi socială prin intermediul industriilor creative.
• În cazul României, în urma prezentărilor făcute de reprezentanţii Bucureştiului, Clujului, Iaşiului şi Timişoarei, oraşul ales a fost Iaşi, pentru care proiectul British Council a realizat „cartografierea” industriilor creative locale.
• Iaşiul face acum parte dintr-o reţea sud-est europeană a „oraşelor creative”, în care mai sunt incluse orasele Plovdiv (Bulgaria), Split (Croatia), Novi Sad şi Belgrad (Serbia – Muntenegru), Tuzla (Bosnia), Pristina (Kosovo), Skopje (Macedonia) şi Tirana (Albania).
• Următorul pas va fi includerea altor oraşe precum Bucureşti, Cluj, Timişoara în reţeaua oraşelor creative.
Loading ...
“Iaşiul – singurul oraş creativ al României recunoscut la nivel european”?
Şi pe unde mă rog este “IASIUL” ăsta????????
Sau poate este vorba de “IASI-IAŞUL”?
Şi dacă este vorba de Iaşi, atunci pun întrebarea:
“Iaşul oraş creativ?”
Hihihiiiiiiii!
Daaaaaaaa, mai ales când se-mbată moldovenii şi încep să-şi ciomăgească nevestele!
Waliuuuuuu, cu câtă creativitate o fac!
De nu mai pridideşte Ciuhodaru să dea declaraţii pe la ştirile TV din curtea spitalului!
“Iaşul oraş creativ?”
Hihihiiiiiiii!
Daaaaaa, mai ales când o ciurdă de trădători ai României, acea coloana V de la Xenopol, latră prin străinătate că noi românii suntem suntem nişte antisemiţi! Latră la comanda lui Ioanid! Stimată doamnă, Iaşul este o împletitură a intreselor lui Nichita Gheorghe, Petru Movilă, Relu Fenechiu, IPS Daniel etc! Ştiaţi că PDL Iaşi este în grevă? Ştiaţi că nu vor să mai mişte un deget din cauza lui Movilă?
Schimbaţi întâi culoarea Iaşului şi după acee gândiţi-vă să faceţi ceva în Iaşi!
“Iaşul oraş creativ?”
Hihihiiiiiiii!
Daaaaaa, mai ales când Vlasov a jucat la cărţi Sediul Rom-Expo! Să vă povestesc şi de domnul senator de la Iaşi? De ăla care l-a minţit pe marinar? De Vosganian? Ăla de i-au făcut golanii poză când îi pupa pantoful lu’ Vântu? Sau să vă povestesc de mafia rusească a energiei din Iaşi? Neeeeeeee, de asta nu vă povestesc că ajung la evrei, şi dacă ajung la evrei, ajung la Elan, şi dacă ajung la Elan dau peste Săftoaica şi mă apucă toţi nervii şi o-njur pe soroşista Mungioaica, aia de şi-a bătut joc de Iisus Hristos şi dac-o-njur pe Mungioaica, musai este s-o-njur şi pe soroşista misecuvenistă Macovei-Gherghescu care i-ar smulge beregata lu’ Mona! De oftică! Că ea este o şleampătă şi Mona este o bunăciune!
SĂ TRĂIM BINE!
Rezon, prietene. Mai putin obsesia ta in ceea ce priveste Monica si supraobsesia ta in ceea ce priveste “bunaciunea” calificata de tine desigur dar tot e ceva ca se zice prin unghere ale targului ca ai fi un specialist.
Din fericire, Iasul nu este reprezentat de “personalitatile ” enumerate mai sus. Dar daca domnul diaconu Eusebiu se uita numai la stirile de la ora 17:00 atunci el nu are de unde sa stie mai multe lucruri.
Pe langa acea lista cu domeniile reprezentative pentru creativitate, as adauga Antreprenoriatul. Prin definitia acestei activitati trebuie sa fii creativ ca sa existi in acest domeniu.
Noi ne plagem ca nu sunt locuri de munca. Dar in scoli nu se preda antreprenoriatul decat in clasa a 11-a (doar din 2007) si programa este foarte subtire. Tocmai acest domeniu il pregateste pe elev/student sa observe o oportunitate si sa incerce sa o valorifice aici in tara. Noi ii invatam pe tineri matematica, romana, istorie etc (obiecte foarte respectabile de altfel, nu vreau sa jignesc pe nimeni) iar tinerii invata cu gandul sa plece in strainatate unde sa gaseasca pe cineva care sa le valorifice competentele dobandite pana atunci. Si din pacate foarte muti romani plecati munceas in agricultura sau constructii .
Secolul 21 va fi secolul in care statele vor fii desfiintate sau isi vor pierde puterea pe care o au acum. Un factor principal in schimbarea asta va fi dat de creativitatea umana.
Dar cu papica cum ramane? AGRICULTURA E BAZA….
Aveti mare dreptate. Estimarile arata ca in acest an suntem cu o balanta agricola comerciala echilibrata. Acesta e drumul corect dinspre deficit spre excedent. Asta am promis si in programul de guvernare.
Fain!
PS.
http://prezidenta.wordpress.com/2011/10/03/summitul-parteneriatului-estic/
maldavanco, ce vrei tu nu se poate, CAERul, tratatul si savietskii saiuz sunt duse, caii verzi pe pereti gen cooperarea la MN sunt desenati de cateva guverne penibile care incearca sa para sexy tot pentru WE si US.
Dna Consilier Andreea Vass,
Ma adresez cat se poate de oficial caci as dori un raspuns pe masura la o intrebare pe care am lansat-o (nu e prima oara)la Dan andronic si la Elena Udrea , evident acolo mai mult ca sa antrenez lumea dar aici pentru caa interseaza raspunsul gazdei care a mai receptionat aceasta intrebare. Asadar Dan Andronic mi-a ridicat mingea la fileu pe firul dsale : http://www.danandronic.ro/poate-un-plan-%c2%ab-big-bang-%c2%bb-sa-salveze-euro.html, ridicand (si tu Brutus?) mult batatorita problema a datoriilor suverane.
Meritul dlui Basescu este ca in Romania este primul de la care am auzit acest termen.
Asa ca am pus o intrebare “naiva si nevinovata” dar pe care n-o prea pun cei care vorbesc de dimineata pana seara de datoriile suverane, unde este clar cine sunt debitorii, adica statele si cetatenii acestora, si ce eforturi trebuie sa faca ca sa plateasca, daca au consumat mai mult decat le permitea plapuma, adica nu se intreaba deloc :bine mai fratiilor despre debitori tot vorbim si ne lamentam, dar cine or fi creditorii , adica cui prodest, ca sa ne si bucuram si pentru ei putin?
Asa ca Andreea, astept un raspuns avizat, documentat si acceptat de stiinta economica de nivel
Am raspuns aici la aceasta intrebare:
http://www.andreeavass.ro/blog/2010/05/lectii-internationale-despre-consolidarea-bugetara-agresiva-si-insanatosirea-economica/
http://www.andreeavass.ro/blog/2010/06/experiente-europene-in-ajustarile-fiscale-de-amploare-modele-de-ajustare-implicatii-asupra-datoriei-publice-implicatii-electorale/
Sarut mainile . Le voi citi maine cu interes(acum sunt cam obosit) si-ti voi spune impresia produsa.
Ce sa fac nu reusesc sa urmaresc chiar totul nici chiar acolo unde nu ar trebui sa pierd nimic.
Andreea,
Le-am citit abia azi(linkurile) si-ti raspund aici, caci nu ma intereseaza neaparat publicitatea in jurul acestui dialog.
Linkurile trimise sunt interesante, iar la primul desi uitasem, am avut si cateva interventii. Ele insa, nu raspund la intrebarea mea de mai sus, ci raspund despre felul cum se realizeaza acesasta crestere de datorie publica si cum se rezolva problema, adica reducera deficitului bugetar prin politica de consolidare bugetara agresiva exemplificata de tine foarte bine pe cazul suedez, adaugand si care sunt principiile care trebuie sa insoteasca o astfel de politica bugetara pentru a avea succesul dorit si anume:
- repartizarea corecta si echitabila a efortului social;
-transparenta si informare corecta privind efectele dezagreabile;
-alimentarea si functionarea eficienta a motoarelor economice;
Totul este perfect si corect, doar ca noi romanii, stam mai prost la principiile insotitoare pentru politica bugetara corecta, ceea ce este foarte grav si cred ca se putea anticipa situatia asta .
In plus Andreea ce spui tu profesionist si documentat, am spus si eu in cateva cuvinte in postarea anterioara si anume: este clar cine sunt debitorii, adica statele si cetatenii acestora, si ce eforturi trebuie sa faca ca sa plateasca, desigur pentru ca au consumat mai mult decat le permitea plapuma.
Dar eu adaugam o intrebare la care speram ca-mi vei raspunde(de fapt ti-am mai pus-o…) adica daca despre debitori tot vorbim si ne lamentam si dam solutii ceea ce este ok, totusi cine or fi creditorii , adica cui prodest?
Tu nu-mi raspunzi, dar acolo la Dan Andronic, total nepoliticos si-a dat cineva cu parerea si eu spun ca nu e departe de adevar, si-l citez:
“Statele sunt datoare capitalistilor, marilor bogati. In loc sa fie reprezentarea intregii populatii, statele au devenit portavocea unui grup de imbogatiti, care au spoliat pe cetatenii proprii in folosul lor, bazandu-se pe marea lacomie si egoismul uman, prin influentare psihologica. Interesele acestor imbogatiti, cand argumentele economice nu ajung, sunt aparate cu forta militara chiar de catre state, cu banii din bugete, deci tot de la oamenii simpli . Situatia este mult mai grava insa in statele vasale economic ( fara capitalisti proprii).”
Mie mi se pare deocamdata cam exagerata si conspirationista o astfel de explicatie, dar si eu dupa tipicul romanului politist, intreb:cui i-a folosit criza? si raspund : cu siuranta celor carora le-a fost de folos aceasta situatie.
Si sunt din astia? eu cred ca sunt.
Tu ce crezi Andreea: sunt si daca sunt, oare cine sunt?
Poti raspunde sau se poate raspunde la aceasta intrebare?
In rest numai bine.
Creditorii sunt alte state, mai competitive, cu excedente comerciale, dar si consortiile de creditori privati institutionalizati. E vorba de Clubul de la Paris pentru creditorii publici si de Clubul de la Londra pentru cei privati.
Asa da. Multumesc.
Pornind de la ultima indicatie am ajuns aici si mi se pare interesant desi tu cred ca la stii totusi iti dau linkul:
http://www.stiucum.com/management/management-strategic/418/notiunea-de-datorie-externa41753.php
PS. In rest ca de obicei, si lasand deoparte glumele mele cu Dementul(Eusebiu D. – de data asta D. de la diaconu
) , o postare cu continut cu care ne-ai de altfel obisnuit. 
Interesant post si foarte incarcat de date dar putin greu de urmarit.
Eu unul merg mai departe cu afirmatiile si zic ca sistemul capitalist este mort. Idea ca e de ajuns sa investesc niste bani ca sa fac profit nu mai functioneaza. In ziua de azi conteaza mai putin capitalul si mai mult oamenii cu care lucrezi si ce ii motiveaza pe acestia. Suntem in mijlocul unei perioade de tranzitie, la nivel mondial, intre o economie bazata pe industrie (cu productie pe banda, incluzand aici servicii gen industria turismului sau industria muzicii) la o economie mult mai organica bazata pe creativitate, leadership si viziune. Aici ma refer la valori adevarate si sincere nu la cele pe care le emuleaza majoritatea corporatiilor.
In legatura cu ce are si poate Romania s-ar putea sa fiti cam optimista. Dar asta e o chestiune de opinie, in cazul meu complet neinformata. Dar pot sa va spun ce nu are Romania in momentul de fata si anume antreprenori care sa inteleaga fenomenul. La noi antreprenorii vor sa faca bani si viseaza la maretia de ieri a corporatiilor americane, in loc sa se uite la viitor. Ne lipsesc oameni care inteleg ca procesul creativ are nevoie de comunicare si cooperare. In domeniul softer spre exemplu, in care lucrez eu, sunt foarte putini cei care inteleg filozofia de start-up practicata in vest. Sunt si mai putini cei care inteleg importanta de a fi public cu ceea ce faci si de a coopera ori de cate ori este posibil. E paradoxal din punctul meu de vedere faptul ca desi noi am trecut la economia de piata relativ recent, si n-ar trebui sa avem aceleasi greutati in a adopta idei moderne, parca suntem soortiti sa repetam greselile altora.
In legatura cu ce poate guvernul sa faca pentru a schimba lucrurile? Nu stiu sincer ce inseamna majoritatea lucrurilor pe care le-ati enumerat dar nu prea vad cum m-ar ajuta pe mine(in sensul ca astept implementarea ca sa vad rezultatul). In schimb stiu ca avem nevoie sa ne imbunatatim educatia. Chiar azi am avut o discutie pe G+ cu cineva care vroia sa faca un doctorat de antreprenoriat, si sincer oferta mi s-a parut jenanta. Noi in facultati facem cursuri de economie si marketing ca substitut cursurilor de antreprenoriat si ne rugam sa fie un stimulent suficient pentru studentii care se gandesc sa inceapa o afacere. E ca si cum ai face neurologie la arte in speranta ca studentii vor intelege sentimentele mai bine. In domeniul software spre exemplu nu se face nici un curs de “open source” in care studentii sa invete ce valoare inestimabila exista pentru o investitie in bani zero, si cum ar putea sa o exploateze. Eu lucrez la un start-up german, pentru ca noi nu prea suntem in stare de asa ceva, si datoram intregul nostru business proiectelor open source.
Ca sa nu mai vorbim de faptul ca tot ce inseamna bani cheltuiti de la stat se duc la tot felul de firme mari si ineficiente pentru ca certificatele de calitate cerute(care sunt complet depasite in industrie) sunt imposibil de obtinut de un start-up. Si asta se vede in calitatea (deplorabila de multe ori) a softului livrat. Aici nu mai stiu care e solutia dar spre exemplu in SUA si UK guvernul face publice datele intr-un format standard si lasa pe altii sa creeze unelte pentru vizualizare. Rezultatele au fost cel putin spectaculoase: http://wheredoesmymoneygo.org/
Cu referire la industria creativa,
Din cate vad eu se pune gresit accent pe aceasta ramura a industriei, asa numita industrie creativa.
Cea mai importanta ramura a economiei este si va fi mereu AGRICULTURA.
Oamenii nu au macare suficienta si unde au e de proasta calitate. Prin alimentatie se urmareste controlul umanitatii. Oamenii sunt tinuti “ocupati” cu acese industrii creative…s-a gandit careva la ce anume conduce aceasta pe termen lung?
Se pare ca cei care vorbesc despre asta si incurajeaza asa ceva uita/nu le pasa de starea de sanatate a oamenilor, care stau la cozi interminabile in farmacii si spitale sperand pe degeaba la sanatate caci ele nicidecum nu sunt facute pentru a ne sluji ci pentru a ne exploata , adica sunt unitati de facut bani.
Aceste industrii ne fac sa uitam cine suntem si de unde venim, nu ne invata nimic folositor.
Cel mai important e sa facem agricultura, caci daca ai mancare buna atunci nimeni nu te poate controla.
Oamenii se refugiaza la oras sa accepe joburi bine platite in domeniul industriilor creative, dar de fapt toti sunt adunati laolalta intr-o ferma numita oras si exploatati de cei care scriu legea si inclusiv istoria….si apoi cad prada propriilor slabicuni bine exploatate de aceste industrii.
Apoi aceste industrii transforma oamenii in entitati individuale care se gandesc numai si numai la propriile nevoi.
Si asta pe cine serveste?
Pe cei aflati in spatele acestor industrii care au strans la un loc o gramada de oameni individualisti ….si care sunt foarte usor controlabili, fiind lipsiti de orice protectie.
A fost doar o opinie…si numai atat…
Ati omis din documentare o serie de studii facute de Centrul de Cercetare si Consultanta in Domeniul Culturii pe tema industriilor creative:
http://culturadata.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=141&Itemid=144