Bugetul pe anul 2012 aprobat în şedinţa de Guvern de azi este clădit pe o creștere economică de 2,1%, ţinând cont de situația economică incertă la nivel internațional. România este conectată la pulsul slab al economiilor europene, care se confruntă cu riscuri majore provenind din criza datoriilor suverane. Criza zonei euro nu este insa singurul motiv al bolilor romanesti.
Scenariul de creștere economică se bazează pe îmbunătăţirea activităţii din industria cu potențial ridicat de export și din sectorul construcțiilor, care poate fructifica necesarul de infrastructură existent în toate domeniile. Motoarele creșterii economice vor fi exporturile, la care se alătură cererea internă în anul 2012.
Am adoptat o politică bugetară prudentă, responsabilă și echilibrată. Economia Romaniei trebuie sa se plieze pe doua puncte fundamentale.
· In primul rand, pe stimularea cresterii economice pornind de la reechilibrari fundamentale ale economiei: mai multe investitii, mai multe exporturi, asadar, o baza mai larga pentru un viitor economic construit pe mai multa forta de munca activa.
· In al doilea rand, mesajul central al bugetului este sa nu ne abatem de la preocuparea esentiala a scaderii deficitului.
România va avea un deficit bugetar de 1,9% din PIB în cash, sub 3% în termeni de angajament, asigurând ieşirea din procedura de deficit excesiv declanşată în urma iresponsabilităţii din anul 2008.
· Veniturile bugetare vor atinge un nivel record al ultimilor 8 ani în anul 2012: 33,7% din PIB. Contribuțiile de asigurări sociale, TVA-ul și accizele vor avea cele mai importante contribuții.
· Cheltuielile bugetare estimate pentru anul 2012 vor scădea la 35,6% din PIB, de la 37,8% în anul 2011.
La baza bugetului pe anul 2012 stau priorităţile majore ale Guvernului: crearea de locuri de muncă și stimularea investiţiilor.
De aceea, cheltuielile cu investițiile vor avea cea mai mare creștere, de la 36,1 mld. lei (8,47 mld. euro) în anul 2011 la 38,1 mld. lei (8,92 mld. euro) în anul 2012. Statul sprijină în continuare investițiile prin garanții de stat în valoare de 10 mld. lei și ajutoare de stat în valoare de 0,9 mld. lei în anul 2012.
În privinţa fondurile UE, rata de absorbţie va fi de minim 20% în funcţie de reluarea plăţilor. Obiectivul pentru anul 2012 este de a atrage 6 mld. euro din fonduri europene, din care:
· 2,5 mld. euro în agricultură (1,2 mld. euro plăţi directe şi 1,3% dezvoltare rurală)
· 3,5 mld. euro din fonduri de coeziune.
Bugetul este construit pe un trend descendent al inflaţiei (de la 5,9% în 2011 la 3,4% în 2012) şi al şomajului (de la 4,9% în 2011 la 4,5% în 2012). Chiar în condiții economice vitrege, salariul mediu brut va creşte cu 4,5%, până la nivelul de 2.117 lei pe lună în anul 2012. La momentul actual ave, 1.206.000 funcţionari publici.
Menţinem neschimbat impozitul pe profit și cel pe venit, TVA-ul şi contribuţiile de asigurări sociale. Ne reafirmăm angajamentul de a reduce în continuare numărul taxelor şi tarifelor cu caracter nefiscal și de a îmbunătăți colectarea veniturilor la buget. Continuăm politica de reducere şi de prevenire a apariţiei de arierate.
Asigurăm sustenabilitatea datoriei publice pe termen lung. Estimările Comisiei Europene pentru anul 2012 arată că România se va poziționa probabil pe locul 5 în UE în clasamentul statelor europene cu cele mai mici datorii publice guvernamentale.
Datoria publică va fi de 33,9% PIB în anul 2012 (faţă de 33,4% din PIB la sfârşitul acestui an). Vârful datoriei publice va fi în anul 2012, după care se va reduce.
Clasificarea bugetelor principalelor instituții în funcție de mărimea lor în bugetul aprobat în Guvern pentru anul 2012:
Instituții: Valoare (lei)
Modificare
Ministerul Muncii: 31,9 mld.
-1,3 mld.
Ministerul Agriculturii: 14,9 mld
-1 mld
Transporturilor: 14,8 mld
+ 0,5 mld
Ministerul Educației: 8,7 mld.
+ 0,245 mld
MAI: 8,1 mld.
-1,05 mld.
Ministerul Sănătății: 5,5 mld.
+ 0,65 mld
Ministerul Apărării Naționale: 5,1 mld
+ 0,1 mld
MDRT: 3,45 mld.
+ 9,6 mil
Ministerul Finanțelor: 3 mld
+ 0,15 mld
Mediului: 2,9 mld.
+ 0,7 mld
Justiției: 2,1 mld.
-0,1 mld.
Ministerul Economiei: 1,44 mld.
- 0,17 mld
SRI: 989,4 mil.
+ 17,9 mil
SGG: 712,3 mil.
-252,5 mil
Ministerul Culturii: 713,4 mil.
-89,5 mil
Ministerul Afacerilor Externe: 646,3 mil.
+ 105,6 mil
Ministerul Public: 597,4 mil.
+ 24,5 mil
Academia Română: 354,3 mil.
+ 18,8 mil
Ministerul Comunicațiilor: 266,4 mil.
+ 51,5 mil
Camera Deputaților: 209,7 mil
- 0,3 mil
SIE: 193,9 mil.
+ 6,4 mil
SPP: 132,3 mil.
+ 3,3 mil
Senat: 85,3 mil.
-5,4 mil
Consiliul Superior al Magistraturii: 79,1 mil.
+ 7,4 mil
Înalta Curte de Casație și Justiție: 62,7 mil.
+ 1,8 mil
Agenția Națională de Integritate: 42,9 mil.
+ 29,2 mil
Administrația Prezidențială: 27,26 mil.
-1,6 mil
AVAS: 20,8 mil
-24,7 mil
Autoritatea Electorală Permanentă: 15,4 mil
-6 mil
Curtea Constituțională : 13,9 mil.
+ 1,5 mil
Loading ...
În premieră, am fost plăcut impresionat de elocința și echilibrul precaut cu care primul ministru a prezentat, națiunii, bugetul pe anul 2012. Cel mai mult m-a surprins placut, faptul ca a preluat , in sfarsit, stilul de expunere responsabil al Presedintelui Romaniei, care, , referitor la salarii si pensii, s-a rezumat la a spune că ACESTEA NU VOR SCĂDEA. Poate că au contat și apelurile mele repetate ca politicienii actualei guvernări să folosească ACEASTĂ SINTAGMĂ în spațiul public, pentru a nu fi suspectați de populism ieftin. Nu pe cea a doamnelor Sulfina Barbu si Elena Udrea, animate de ambiții electorale mult peste lungimea fustelor din dotare , cele care tot ne spun că DACĂ și cu PARCĂ, PENSIILE SI SALARIILE VOR CRESTE. Cand le aud spunand aceasta bazaconie de politicieni lași și iresponsabili, îmi vine să-mi trag singur palme și să mă dau cu capul de pereți.
De ca si cum, cei 1.200.000 de bugetari, pe umerii cărora plâng toți jurnaliștii…privați, evident cu lacrimi de crocodil, ar fi mai egali decât restul celor 20 milioane de români. Cineva, ar putea spune că familii intregi depind de veniturile unora dintre salariatii de la stat. Desigur ca este adevarat, dar mai ales, de POZIȚIA unor dintre cei cocoțați in creștetul aparatului de stat. Cum ar fi, familiile similare celei de care aparține doamna Gabriela Andreescu. Asta nu inseamnă, totuși, normalitatea.
În fine, este bine că totul se termină cu bine. Greul, de-abia de acum încolo începe. Mai ales pentru un bartid destul de reticent la reformă internă, incurajat fiind si de anumiti mercenari bloggeristici.
Pentru acesti mercenari, reiau, mai jos, o replica de la tema anterioara:
Să dai în dambla, de râs, nu altceva.
Auzi la el, cine se dă Cocoș acasă la doamna Paul. Taman un amic care doarme sub patul nevesti-si mornăind domestic ca un Păstârnac sterilizat.
Pentru cei care nu stiu cine este Păstârnac, le spun că este noul membru cățelesc al familiei Diaconu Eusebiu.
Sa vedem daca va ajunge la Parlament cu aceste cifre si daca acolo nu va fi amputat prea tare.
La absorbtia fondurilor UE ar trebui “renuntat” la prudenta si s-ar putea depasi cu mult 20%.
… asteptam rectificarile de peste an…..
@ Andreea Vass
Spuneţi:
“Bugetul este construit pe un trend descendent al inflaţiei (de la 5,9% în 2011 la 3,4% în 2012) şi al şomajului (de la 4,9% în 2011 la 4,5% în 2012). ”
Primesc cu bucurie această veste. Pun însă şi eu o întrebare “de gâgă” (că nu mă pricep la macro-economie)… Îmi puteţi spune cum de scade inflaţia de la 5,9% la 3,4% când preţul energiei va fi la anul mai mare cu minimum 30% decât în acest an?
Informatia pe care o vehiculati in ceea ce priveste pretul energiei este gresita. Este o solicitare a unui vanzator pe piata care nu va fi onorata.
@ Andreea Vass
Stimată doamnă,
Am spus preţul energiei, nu m-am limitat la preţul energiei furnizată de Hidroelectrica. AREE vine oricum, de fiecare dată, cu alt procent al creşterii pe 2012 şi toate îmi par oricum foarte mici.
De exemplu, dacă se pun în funcţiune centralele eoliene, se preconizează o creştere a preţului energiei electrice cu 10%. Punând cap la cap viitoarele creşteri la principalii combustibili şi toate celelalte informaţii, inclusiv creşterea cu 50% de la Hidroelectrica… se poate ajunge la acel 30% despre care vorbeam. Evident, energia se tranzacţionează pe bursă şi trebuie urmărit OPCOM.
Din câte am înţeles însă, preţul gazelor pentru industria energetică va creşte anul viitor cu 30%. Gazul intră tot la capitolul energie. Când creşte gazul, automat creşte şi ţiţeiul… Tot energie este şi energia termică…
OK, nu mai insist că nu are rost.
Să spunem că am greşit eu şi am vehiculat o creştere aberantă a preţului.
Domnia voastră cu cât estimaţi creşterea energie electrice la anul (şi am specificat, de data aceasta, că este vorba de energie electrică, că să nu mai avem confuzii). Va fi mai mică decât acea inflaţie de 3,4%?
@ andreea paul,
Economia Romaniei este complet destructurata. IMM_urile sunt pe cale de disparitie, sute de mii de romani au iesit din statisticile pietei muncii. Majoritatea specialistilor au emigrat sau sunt pe cale sa emigreze.
Rezultatul principal al “reformei” este o economie de piata nefunctioanala, dominata de monopoluri, oligopoluri si clanuri mafiote. Sistemul bancar este in pragul colapsului, datorita dimensiunii uriase a provizioanelor (nedeclarate) si a posibilelor retragerei masive de capital. Aceste aspecte au fost confirmate si de insuccesul emisiunii de titluri in SUA, unde desi ati solicitat o suma foarte mica, nici un investitor nu v-a bagat in seama.
Ce spui tu zypy ?
) si nu lucrez fara plan de afaceri, recte, dupa ureche. Muncesc si nu astept nimic de la nimeni, ci doar PREDICTIBILITATE.
Eu am un IMM si-mi merge destul de bine. Mai ales ca am putut sa optez pentru 3% impozit pe venit, in locul a 16% impozit pe profit. Cand faci prestari servicii, cu cheltuieli materiale mici, guvernul a oferit aceasta facilitate. Eu imi fac contabilitatea primara, desi sunt inginer (sau poate ca tocmai de aceea
Ti-am mai spus ca te pot instrui , dar , daca esti soldat indisciplinat si refractar, pe o ureche iti va intra…..restul il stii.
Apel catre cititorii acestui blog.
In linkul urmator de pe blogul nasului apar niste intamplari de la conferinta dlui Severin Adrian despre coruptie si corupti tinuta cred in fata unor studenti, ca sa-i invete dlui adicatalea.
Acolo apar pe langa o organizatoare cam tanara ca sa fi fost colega la Uascr cu Cristi Preda si doi activisti-securisti poate uascristi . Cine-i poate identifica este rugat sa ma sune aici pe blog
http://www.nasul.tv/2011/11/26/in-vremuri-de-criza-e-nevoie-de-solidaritate/#comment-17955
Si o intrebare care decand cu datoriile astea suverane nu-mi mai da pace. desi andreea mi-a dat o orientare dar este ceva generic.
Daca adunam aceste datorii care se invart in jurul PIBurilor tarilor si sunt multe si cu Piburi mari si consideram ca daca exista state(adica natiuni ca ele dau banul, ele si copii copiilor lor) atunci cine mama lui (lor) sunt cei care au de primit acesti bani care adica au avut in trecut atat de multi sa-i imprumute pe toti imbecilii astia consumisti si plaisiristi din intreaga lume si acum ii strang cu usa . Si daca nu sunt SUA sau China sau Rusia sau UE atunci cine are acea forta ca sa-i tina la degetul mic pe toti acesti datornici jalnici(state si popoare la un loc)?
PS De aia regret ca nu am studiat stiintele economice, desigur ca nu e vorba de contabilitate sau management ci finante- banci, poate ca-mi puteam raspunde singur.
Ministerul de pe locul sase trebuia sa fie pe primul loc.Apararea,MAI,transporturile,etc,nu sunt chiar atat de importante.
Cati bugetari vor mai fi dati afara de la munca pentru a se atinge aceste cifre cinice?Mi-e scarba ca traiesc in tara asta.Imi vine sa scuip.
Avem de a face cu un buget “cuminte”,care nu promite nimic pentru 2012. In cel mai bun caz,aceeasi saracie,ca si in 2011!
Fara sa fiu carcotas , tre sa zic ca e un buget bun!Se va vota anul asta?
In al doilea rand am o intrebare ,marii revolutionari etc mai isi iau bani sau nu ? ati incetat sa-i mai platiti sau nu? dac nu ,ii veti mai plati sau nu?
Marii revolutionari isi primesc banii cuveniti.