Cum a evoluat deficitului structural al României din anul 1995 încoace?

Deficitul structural: un indicator al responsabilităţii bugetare

Deficitul bugetar la care ne-am obişnuit să ne raportăm în dezbaterea publică are două componente:

- una ciclică: influențată de fiecare etapă a ciclului economic: expansiune, recesiune sau stagnare caracteristice dinamicii pieţelor capitaliste; ciclurile pot fi:

  • scurte, de 3-5 ani, denumite cicluri Kitchin*,
  • medii, de 10-12 ani, denumite cicluri Juglar* sau
  • lungi, de 40-50 ani, denumite cicluri Kondratieff*,

după numele economiştilor care le-au identificat; un ciclu Kondratieff include 5 cicluri Juglar, iar cel din urmă include 3 cicluri Kitchin.

- una structurală, care surprinde elementele stabile ale veniturilor și cheltuielilor publice, adică ale acelor datorii care nu pot fi contractate prin decizii cu impact pe termen scurt.

Limitarea deficitului structural echivalează cu responsabilitatea neangajării cheltuielilor bugetare permanente neacoperite cu venituri bugetare permanente. De pildă, dacă în anii 2007-2008 au avut loc creşteri succesive salariale şi ale punctului de pensie, fiind acoperite de venituri conjuncturale,  cum sunt cele obţinute din privatizări, deficitul structural creşte şi se răsfrânge direct asupra anului următor. În schimb, deciziile care privesc contracţia sau îngheţarea cheltuielilor bugetare  prin reforme sistemice cu bătaie pe termen lung duc la diminuarea deficitului structural.

În perioada de supraîncălzire a economiei, pe fondul unei creșteri accelerate a cererii susținută de politica de creditare laxă a băncilor și de apetitul ridicat pentru consum pe datorie, s-au obținut venituri suplimentare, dar temporare, la bugetul de stat. Astfel, în perioada 2006–2009, deficitul structural a crescut vertiginos, după o relativă stagnare în jurul lui -2% între anii 1998 – 2005.

În ultimii 17 ani, recordul negativ al deficitului structural s-a înregistrat în anul 2009, de -9,1%, simbol al cursei iresponsabile a datoriilor angajate electoral, care au avut un impact amplificat asupra bugetului.

Datoriile acumulate în anii anteriori s-au rostogolit în primul an de recesiune economică severă, iar întârzierile deciziilor de reforme dure în anul electoral 2009 au menținut deficitul structural la niveluri înalte.

Eforturile de ajustare și echilibrare a finanțelor publice începând din anul 2010 sunt reflectate în inversarea acestui trend și în diminuarea considerabilă atât a deficitului bugetar efectiv la -4,9%, cât și a deficitului structural care a ajuns la   -3,7% în anul 2011, conform Comisiei Europene.
Limitarea deficitului structural la -0,5%, cu clauze tranzitorii, în noua guvernanţă economică europeană nu face altceva decât să asigure stabilitatea fiscală pe termen lung și cheltuirea responsabilă a banilor publici, indiferent de urcușurile sau coborâșurile economiei.

* Joseph Kitchin: 1861 – 1932; Clement Juglar: 1819 -1905; Nicolai Kondratieff: 1892 – 1938.

This entry was posted in Uncategorized and tagged , , , , . Bookmark the permalink.

23 Responses to Cum a evoluat deficitului structural al României din anul 1995 încoace?

  1. zypy says:

    Este foarte interesant graficul. Ar trebui sa trasati o linie verticala in dreptul anului 2004, ca sa desparta perioada in doua, deoarece in 2000-2004 am avut un anumit tip de administratie, iar in perioada 2004-2011 un alt tip de administratie. Daca din perioada 2004 – 2011 ajustam graficul astfel incat sa eliminam impactul crizei, avem oricum un trend care indica majorarea deficitului structural, deci o administrare mult mai proasta. De ce in perioada 2004-2011 a fost posibila diminuarea deficitului structural, de ce trendul a fost descrescator? Ar trebui sa va asumati aceast aspect si sa va dati toti demisia pentru ca sunteti neputinciosi. Ne explica marele reformator de la Cotroceni ca ne salveaza dintr-o situatie in care tot el a adus Romania, ingropand-o. Si apropo, dupa atatia ani de cand conduceti Romania, nu ati inteles ca nu cheltuielile cu penesiile si ajutoarele sunt problema, ci furturile din contractele de achizitii, risipa din “investitii” ineficiente si mai ales veniturile, pe care economia reala nu le poate genera din cauza cangrenei pe care ati generat-o?

    Demersul dvs prin care va propuneti sa diminuati acest deficit structural nu va avea nici o finalitate, deoarece sectorul privat nu va putea contribui la cresterea veniturilor, iar dvs veti reduce cheltuielile pana cand Romania nu va mai exista. Mult succes!

    • Valentin says:

      Buna ziua,
      Din 2004 si pana in prezent ce sa-ntamplat in lumea cifrelor financiare la nivel global?

      • @Valentin
        Ce s-a intamplat la nivel global…? Da, e o intrebare buna. Numai ca la noi, si o rog pe D-na Vass sa ma contrazica daca este cazul, deficitul de -1,2% (pe structural de -1,3%), lasat in 2004 de guvernarea Nastase, nu a mai putut fi mentinut!! Pentru ca, asa cum au aratat si alti analisti economici, cresterea economica s-a datorat, preponderent, consumului. Or, guvernarea Boc nu face altceva decat sa stranguleze consumul si, in consecinta, cresterea economica. Ce vreau sa spun prin asta? Vreau sa spun ca, pana la un punct, reducerea deficitului trebuie facuta, numai ca nu trebuie depasit acel punct. Pentru ca sa mai lasi consumul sa respire. A aduce deficitul spre zero in conditiile in care veniturile tale la buget (si vorbesc si de cele permanente) sunt mici, de retinut acest aspect, nu face altceva decat sa reduca si mai mult consumul (ca de unde sa cheltuiesti mai mult daca ai venituri mici?). Rezulta o crestere economica, dar una anemica, in nicun caz asa cum s-a intamplat in perioada 2004-2008. Practic, stagneaza lucrurile iar veniturile la bugetul de stat tot mici vor fi. Vreau sa spun ca, in felul acesta, cel putin la noi, nu se pot obtine rate mari de crestere economica. Pentru ca, daca vrem dezvoltare, o viata mai buna, la asta trebuie sa ajungem: la rate mari de crestere economica! Desigur, nu e vorba numai de asta. Pe vremea guvernarii Nastase s-au facut si privatizari. Reusite. In guvernarile Boc nu s-au facut, nu s-a facut nicio privatizare, in conditiile in care companiile de stat au pierderi uriase! Bun, nu faci privatizari, dar atunci trebuie sa cauti sa elimini pierderile, ceea ce, iarasi, nu se vede in guvernarea Boc!
        Inteleg ca D-na Vass nu poate sa spuna si lucrurile astea… Ca astia – mai la toate partidele e la fel – daca nu le canti in struna te dau afara din partid!! Nu le place independenta in gandire!

      • zypy says:

        Incepand cu anul 2004 Blythe Masters a devenit Chief Financial Officer la J.P Morgan. Ea a creat si a promovat mecanismele de credit default swap la scara globala, influentand direct si in mod negativ evolutia deficitului structural al economiei Romaniei. Pe atunci, comunicarea nu era atat de eficienta si vestile nu au ajuns in timp util la Golden Blitz si pe stadionul Ghencea. Avand in vederea antecedentele pe care noi le aveam la vremea respectiva cu minerii, Iliescu si Nastase, s-a creat un o combinatie letala de factori pe care Presedintele Reformator nu avea cum sa o previna, si astfel, riscurile sau materializat. La toate aceste aspecte au contribuit in mod negativ Tariceanu, mogulii si alti oameni rai, care fac camapanii mediatice la comanda impotriva PDL.

        • doru says:

          Aloooo… Marele Reformator a imprumutat 20miliarde de euro..si NUUUU are nici o scuza ….siiii imprumuta in continuare….pentru ca a intrat intr-un cerc vicios : daca pierde puterea se descopera greselile,incompetenta….ca sa mentina puterea se imprumuta…si tot asa va face o mie de ani daca ar putea ramine la putere….Asta cu minerii ,Iliescu si tot neamul de-acum e vrajeala pentru fraieri.

  2. Emil DRUNCEA says:

    Dacă avem un ciclu de trei-cinci ani de creştere economică medie de 5%, ce face guvernul cu excedentul, presupunând că nu se abate de la deficitul structural de 0,5%? Îl ţine la bănci sau îl pune la lucru? pentru că şi deficitul bugetar se reduce la 1,9%. Pentru mine este clar: şomajul va creşte vertiginos şi iute, pensiile şi ajutoarele sociale vor îngheţa pe veci, la fel, salariile tuturor românilor, consumul va scădea şi economia, atâta câtă este, se va contracta până la dezintegrare. Scapă cine pleacă din ţară!

  3. Treaba guvernantei economice europene este sa asigure stabilitatea fiscala si cheltuirea responsabila a Bugetului,iar a Guvernului sa construiasca proiecte de dezvoltare economica(industriala si agricola) pentru a asigura resursele minimale de consum ale populatiei.
    Taierile sociale si salariale pentru echilibrul bugetar denota impotenta manageriala in directia gestionarii dezvoltarii economice a unui Guvern aflat la mina intimplarilor economice necontrolabile din tara si UE – lipsit de orice “constructivism” economic “pro-activ”.

  4. Pingback: Open question for Mrs. Andreea Paul Vass and the Romanian Fiscal Council « Florin Citu

  5. C.Rizescu says:

    Daca ne propunem in mod serios sa analizam evolutia deficitului structural al Romaniei ,dupa parerea mea ar trebui :

    - Sa renuntam la cozmetizari politice si sa analizam ce s-a facut in Romania dupa 1990 ,in cresterea productiei interne care sa satisfaca cererea interna, indiferent ca avem in vedere agricultura, industria alimentara , sau alte domenii industriale care s-au dovedit ca au piata de desfacere?

    - Au fost desfintate domenii intregi de activitate ,in folosul unei mici parti din populatie si nu s-a pus practic nimic in loc ,ci doar s-au creiat facilitati de crestere a apetitului catre importuri , deci inclusiv de crestere a deficitului structural

    - este adevarat ca birocratia , preocuparea pentru a gasii un loc caldut cu retributie semnificativa fara suport in valoarea adaugata, au o contributie importanta. Dar a pune situatia de dezastru economic doar pe seama salariatilor care mai sunt in Romania, o consider fara suport si fara a duce la rezolvari semnificative .

    - Oare nimeni din clasa politica de dupa 1990 nu poarta raspunderea pentru pierderea a cca 3 miliioane locuri de munca din tara ?

    Nimeni nu poarta raspunderea ca s-a “taiat” foarte mult din ce se putea produce in aceasta tara si in fapt s-au favorizat formarea unor facilitati de crestere a importurilor, inclusiv pe baza de credite doar cu buletinul ?

    Daca nu are loc o schimbare a modului in care , putinul care mai exista ,ar putea fi folosit in favoarea unei cresteri sustenabile , adancirea in saracie va sporii, chiar daca deficitul structural va fi diminuat.

    Personal as astepta ,o analiza de fond , a efectelor economice ale investitilor realizate in Romania, cu suportul statului sau cu sprijin de la stat in ultimii 5 ani ?

    Daca continuam sa “ascundem” sub pres adevarata situatie ,si sa ne ametim cu vorbe ,nu vom progresa ci doar vom “obosii” cu vorbe despre concepte economice si reforme.

    Fara sa supar pe cineva, dar din punct de vedere al “vorbariei fara continut ,se depaseste cu mult acum de ce se intampla pana in 1990.

    Sa speram
    C.Rizescu

  6. razvan says:

    Doamna ma intreb pana unde o sa ajungeti cu minciuna si dezinformarea. Dumneavoastra si seful dumneavoastra? Deficitul structural mare din 2007 si 2008 a fost cauzat tocmai de cresterea economica accelerata. Era evident ca va aparea in conditiile in care veniturile si cheltuielile bugetare ale unui stat inapoiat erau mici. Apoi cresterea economica prea rapida – si evident ca nimeni nu-i apara – ale guvernului de atunci a provocat spike-urile care au determinat acest deficit.
    Apoi, in 2009 si anii urmatori, ati venit dvs la putere si ati avut grija de el pentru ca ne-am intors iar la Romania veche. Fascinant cum va faceti un merit din faptul ca ati tras tara inapoi.
    Apropos. Cum e cu angajarile in Romania? Eurostat zice ca stam cel mai rau din Europa, dupa Grecia. faceti si din asta un punct de glorie? Sa va fie rusine. Nu-mi vine sa cred ca am ajuns sa regret perioada Nastase.

  7. Bibliotecaru says:

    @ Andreea Vass

    Deja este altceva…
    Este că se simţea nevoia unei calificări?

    Probabil că voi relua şi eu aceste informaţii, merci.

  8. Bibliotecaru says:

    @ Andreea Vass
    Dacă observaţi, presa şi blogosfera a avut un mare apetit pentru această postare… este deci absolut evident că realizarea ei a fost salutară, asta pentru că multă lume era un pic “în ceaţă”. Încă o dată felicitări pentru ea. Sper că atunci când îmi voi construi şi eu postare veţi avea bunăvoinţa să-mi corectaţi eventualele (inerentele) greşeli.

  9. D-na Vass, asta de acuma ce fel de ciclu e sau cum il putem trata? Ca pe un ciclu Kondratieff ? Spuneti-ne, va rog, mai mult despre acest lucru!

  10. Pingback: Cateva evenimente… « Motanul Incaltat

  11. Exista intotdeauna tentatia “profesoratului”,adica aceea de a da “lectii” de cultura economica.Pe de alta parte,rostul uni blog economic este de a expune si clarifica lucrurile,intr-un mod care nu sta la indemina literaturii sau presei economice.Asa ca,hai sa-i dam d-nei Andreea Paul ce-i apartine,respectiv recunoasterea unei profunde stapiniri a fenomenului economic,dar si o (anumita) intelegere,pentru ceeace poata sa spuna,fara a i se mai aduce insulte politice… Ori pentru ca “lipseste” din rindul nostru.
    1@ zypy,
    Deficitul structural exista si in 2000-2004,ceva mai mic insa,fiindca nu avea asa amploare,ca dupa 2004,cind a aparut “creditul cu buletinul”.
    Industria era deja “dezintegrata” si nu mai asigura incasari bugetare serioase nici in 2000-2004 , nici dupa,pierzindu-se treptat,5 milioane de locuri de munca,fata de 1989.
    Azi industria asigura 25 la suta din PIB si export,din care industria “prelucratoare”,cca. 14 la suta din PIB si exporturi. 10 la suta este export de materii prime,slab prelucrate,vindute cu tona sau metrul cub.
    De unde sa vina bani la buget,in vreme de criza,cind investitiile straine directe sint undeva la 1,4 miliarde Euro,emigrantii nu(prea) trimit bani acasa,serviciile si constructiile sint cazute,etc.?
    Asa ca sistemul bugetar se “hraneste” azi si din accize,TVA imprumuturi de la FMI !
    Guvernul liberal a avut ca “proiect national” retragerea totala a statului din “organizarea dezvoltarii” economice,incit in momentul crizei(si pina atunci) n-a existat nici un proiect sau mecanism(capitalist) de reindustrializare a tarii.Asa am intrat in Criza din 2009,PDL “preluind aceasta “povara” existentiala – a lipsei oricaror ideologii,de mecanisme sau proiecte de reindustrializare si constructie masiva de noi locuri de munca.Fata acestei “monede” de administrare economica se vede azi:taieri trecute si “viitoare”,daca situatia economica a UE se degradeaza in 2012,cind avem de platit lunar,cite un miliard de Euro,ca “rate” a datoriei externe.Asa ca Guvernarea sau Opozitia,sint o “apa si un pamint”,cind este vorba de politici economice “pro-active” !
    Nu poti repara o economie,fara “proiecte”,acuzind doar pe Tariceanu si mogulii,iar tu sa fii la fel de “handicapat” economic ca si ei !
    Daca Romania avea 1000 de “moguli” ca Patriciu sau Voiculescu,industria noastra asigura 50 la suta din PIB si Exporturi !
    Tipetele “isterice” asupra “mogulilor” (Iliescu-Basescu) a alungat toti banii dupa 1989 din tara,iar Romania a devenit azi “Pe locul 10 intr-un top al celor mai riscante 50 de economii din lume”.(Vezi art. din Bussiness 24,evaluarea lui “Credit suisse”,recenta).Fara industrie,cu datorii si Buget deficitar,cine mai crede in “Romania economica,ca sa mai investeasca ?
    Problema nu este ca s-au creat mecanismele “default swap”,ci ca ele nu au fost supravegheate de Stat.
    Asa ca “asiguratorii” au asigurat de 10 ori sau de 100 de ori peste ce puteau plati in locul debitorilor insolvabili,iar cind a aparut efectul care obliga la plata,acesti “asiguratori” ,bancile s-au dezintegrat,trezindu-se ca valoarea asigurata si de plata,era de zeci de ori peste propriul patrimoniu !
    Si azi in Romania ori in alte tari,exista aceleasi mecanisme pentru creditul de consum personal sau national,unde se plateste o “asigurare” (de restituire si de viata) pentru persoane si una de “restituire” (functie de indatorare si perspectiva cresterii economice)pentru imprumuturile de stat – neexistind in anumite cazuri “garantii reale”,ori utilizarea lor fiind prea inceata si costisitoare – iar in timp de criza,garantiile reale,n-au (prea) mare valoare.
    2@.Motanul incaltat,
    Nu exista “dezvoltare pe consum” decit in tarile dezvoltate,industrializate,unde “consumul” asigura desfacerea produselor “nationale”,ori unde economia nationala suporta “consumul” productiv sau al populatiei,prin exporturi echivalente.
    Nu Guvernul Boc a redus consumul romanesc,ci lipsa banilor,comparativ cu perioada “banilor” dati cu buletinul.
    Nu intimplator,d-l Vasilescu(consilier BNR) afirma ca bancile nu pot da credite,fiindca intreprinderile si populatia sint prea indatorate.Asa ca,consumul nu este stopat de Stat,ci de lipsa resurselor financiare ale populatiei sau intreprinderilor,aflate in declin,datorita crizei si taxelor si impozitelor prea impovaratoare pentru ele.
    De nevoie(sub sabia FMI),guvernul Boc a redus consumul constituit de “salarii si drepturi sociale” fara acoperire bugetara,dar fara sa construiasca un Poriect pro-activ,care sa conduca la crearea masiva de noi locuri de munca si intreprinderi,capabile sa suporte revenirea la taierile de circumstanta (criza).
    Privatizarile s-au facut in trecut,fiindca ere vorba de banci,asigurari,petrol,gaze,etc. unde investitorii au dat bani putini si azi au profit mare.
    Cui i-artrebui o cale ferata distrusa,fara “clienti”,fiindca recesiunea nu mai asigura ce sa transporti,ori alte “obiective” de stat,falimentate de “politici”?Daca nu ploua,nici macar Hidroelectrica nu valoreaza mare lucru !
    3@.C.Rizescu,
    Cum sa fie “vorbarie,fara continut(politic)?
    Nu va spune mereu Boc,ca a facut “reforma”? Si a “taiat” nu gluma cu reforma LUI !
    Nu va spune Basescu ca trebuie sa introducem in Constitutie restrictia depasirii deficitelor admise de FMI?
    Ce nu spun,este ca nu au proiecte economice nici unul dintre ei,de o crestere economica de minim 4 la suta pe an,pentru ajungerea din urma a tarilor foste comuniste ,macar! Si pentru a elimina definitiv deficitele si taierile viitoare !
    De ce nu introduce in Constitutie obligatie unei cresteri economice de 4 la suta pe an,odata cu cea propusa, a restrictiei de depasirea a deficitului bugetar cu 3 la suta?
    Pentru ca nu are proiecte de crestere economicva.Pentru ca vrea ca automat sa fie taiate salariile si pensiile cind nu sint bani bugetari,fara ca el sa fie de vina – Constitutia si FMI preluind astfel “raspunderea” !
    Iata de la cine asteptati dvs. RASPUNDERE !

    PS.
    Mai asteapta cineva o “analiza de fond”? Cine mai este asa de naiv (sa nu spun “prostanac”) ca sa creada ca d-na Andreea Paul poate sta pe blog 24 de ore ca sa scrie,sa citeasca si sa va raspunda?
    Toti “discutam” cu 2-3 autori de blog(doctoranzi sau doctori in economie).Ceeace face blogul meritoriu,este ca putem discuta intre noi,fiindca altceva nu ofera.
    De aceea,incerc prin “comentarii fluviu”,sa raspund la ceeace lipsa autorului si pozitia sa politica nu poate acoperi…

  12. Bibliotecaru says:

    @ Andreea Vass

    Am rugămintea să vă uitaţi un pic pe…

    http://bibliotecarul.blogspot.com/2011/12/deficit-deficit-structural-deficit.html

    Cum nu sunt specialist în economie, nu aş vrea să transmit informaţii false.

    Vă mulţumesc anticipat.

  13. doru says:

    Romania trebuie sa ‘mearga ‘ pe un deficit OPTIM stabilit anual de cei mai buni experti pe care ii avem si dupa parerea mea de chibit ar fi in jur de 7-8%……Dar cea mai mare problema economico-financiara ramine aceasta porcarie de impozit unic care a ingropat si va ingropa aceasta tara.De ce?Odata ce ‘ti-ai’ modificat structura veniturilor deja problema deficitului se vede astfel.

    • Andreea Paul says:

      Ai scapat din vedere un mic detaliu: nu mai esti imprumutat pe piata internationala la un deficit de asemenea anvergura, ce sa mai vorbim de un cost pe care sa iti permiti sa il mai platesti. Practica asta a apus, iar expertii in economie stiu bine asta.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>