Un eveniment energic ideatic, menit sa dinamizeze optimismul potentialilor beneficiari de fonduri structurale a avut loc ieri, 30 octombrie, 2008. A fost organizat de catre Finmedia, in parteneriat cu CEC Bank, Consortiul EUGA si BRD.
Participantii eterogeni, vreo 80 de persoane la numar, nu aveau o atitudine atat de pozitiva precum cea a functionarilor publici: firme de consultanta, IMM-uri, reprezentanti sindicali, reprezentanti ai ministerelor, cercetatori de la Academia Romana, profesori universitari, studenti de la ASE, consilieri de la Primaria Bucuresti, jurnalisti de specialitate.

L-am moderat cu entuziasm latin, dar cu punctualitate scandinava. Grea optiune, mai ales in ceea ce priveste ultima parte, dar am reusit performanta asta cu totii impreuna.

Discutiile au fost aprinse, uneori inclestate, dar incarcate cu mesaje de forta ale invitatilor pe care i-am avut alaturi: R. Cotovelea (ACIS), S.M. Chiser (MDLPL), M. Vieru (CEC), C. Bostina (AOAR), M. Spranceana (MIMMCTPL), C. Marinescu (CNIPMM), E. Moraru (EUGA), D. Pislaru (GEA), V. Grigore (KPMG), Romeo Ilie (Academia Romana).

Va prezint in continuare cateva dintre concluziile punctuale:
Nu suntem in criza in ceea ce priveste gestiunea fondurilor europene, ba chiar performam in domeniul mediului, in schimb nu am reusit sa accesam nici un euro pentru agricultura, iar la capitolul transporturi exista axe fara nici macar o aplicatie;
Romania este primul stat membru caruia i s-a aprobat un proiect major de catre CE, in cadrul financiar 2007 – 2013 – este vorba despre un proiect de mediu; in acceptiunea comunitara proiect major inseamna minimum 50 mil. euro pentru transporturi, 25 mil. euro pentru mediu si 20 mil. euro in rest;
Data exemplu pozitiv la Bruxelles, Romania este in acelasi timp aspru criticata de Transparency International pentru lipsa de transparenta in elaborarea, derularea si evaluarea programelor operationale;
Din totalul alocarilor pentru perioada 2007 – 2013 (de 19,7 mld. euro pentru fonduri structurale Romaniei, de 13,3 mld. euro pentru agricultura si dezvoltare rurala, la care se mai adauga 5,5 mld. euro cofinantare nationala) observam ca 80% sunt destinate de fapt autoritatilor publice si doar circa 20% beneficiarilor privati;
Intr-un sondaj efectuat asupra IMM-urilor din Romania remarcam ca doar 0,5% au depus un poriect pentru finantare europeana nerambursabila, peste 3% sunt in faza de elaborare a unui proiect, cam 7% au contactat un consultant, 30% s-au informat cu privire la aceste programe iar restul de aproape 60% nu au intentia sa acceseze fonduri nerambursabile;
Fondurile structurale sunt totusi orientate spre acei beneficiari care in conditii normale de piata gasesc imposibila derularea proiectului supus aprobarii; asadar, intreprinderilor competitive le este recomandata evitarea procedurilor birocratice si consumatoare de timp pentru accesarea fondurilor europene; mirajul statului maximal trebuie evitat;
Apelurile initiate pana acum acopera 90% dintre axele prioritare aprobate pentru primii doi ani de la aderare;
Proiecte depuse: 4452 de proiecte, in valoare totală de aprox. 7.637 mld. euro;
Proiecte aprobate pana acum: 277 de proiecte, in valoare de aprox. 1.987 mld. euro;
Consortiul EUGA, format din Banca Transilvania, Microsoft si Romtelecom, au construit un site pentru a sprijini IMM-urile in demersurile lor de accesare a fondurilor europene;
Apelarea potentialilor beneficiari la un consultant de calitate poate sa faca diferenta dintre un aplicant castigator sau perdant;
Cele mai frecvente greseli care se fac la depunerea proiectelor tin de absenta din dosare a unor documente solicitate sau necompletarea unor câmpuri; nerespectarea unor criterii de eligibilitate pentru solicitant sau proiect; prezentarea neclara si/sau incorecta a activitatilor si planului de implementare a proiectului; intocmirea gresita a bugetului; necunoasterea sau interpretarea gresita a unor elemente importante precum achizitiile publice, ajutorul de stat, informarea şi publicitatea;
La aceste greseli se adauga acum riscuri specifice la nivelul beneficiarului, generate de efectele crizei financiare, aparand costuri efective care pot dezechilibra semnificativ proiectia initiala de buget: deprecierea leului, riscul de inflatie, dificultati in asigurarea cofinantarii in conditiile unor dobanzi mai mari, reducerii lichiditatilor existente pe piata si limitarea creditarii, in definitiv riscul de crestere a costurilor de rambursare a creditelor;
O incetinire a cresterii PIB in statele europene din cauza crizei financiare nu va implica si o scadere a contributiilor din VNB platite la bugetul UE; cu alte cuvinte, dimensiunea bugetului, stabilit in cadrul comunitar pentru sapte ani, determina finantarea si nu invers – de aceea discutam despre cote-apel cand vine vorba despre ponderea din VNB care trebuie varsat de fiecare stat membru bugetului comunitar, dar de cote uniforme cand vorbim despre contributiile din TVA; asadar, daca nu este modificat cadrul financiar, bugetul UE va fi executat asa cum este prevazut pana in 2013, fara nici o reducere;

S-a introdus pentru prima data in proiectul de buget general consolidat pentru anul 2009 un capitol nou care include sumelor primite de la UE in contul platilor efectuate din bugetul propriu al ministerelor beneficiare de fonduri europene nerambursabile postaderare pentru implementarea proiectelor europene în domeniul Politicii de coeziune, a Politicilor Agricole Comune şi de Pescuit – 16.789,2 mil. lei, adica 2,9% din PIB, respectiv 7,5% din veniturile bugetare totale estimate pentru anul 2009;
Pe partea de cheltuieli bugetare, in acelasi proiect de buget pentru anul 2009 s-a introdus o categorie nouă specială de transferuri destinate finanţării proiectelor care beneficiază de fonduri externe nerambursabile postaderare – 21.743,6 mil. lei, adica 3,8 % din PIB, respectiv 9,2 % din totalul cheltuielilor bugetare estimate pentru anul 2009;
In vederea lansarii mai rapide a programelor operationale din cadrul obiectivului “Convergenta”, CE a acordat avansuri (pre-finantare) fiecarui stat membru; Romaniei i-au fost deja virate aproape 1060 mil. euro pentru anii 2007 si 2008 cumulat, urmand o alta transa de 515 mil. euro in 2009;
Este prematur sa concluzionam ca gradul de absorbtie a fondurilor postaderare este foarte mic, deoarece la multe institutii publice – organisme intermediare – proiectele se afla in plin proces de evaluare; ca sa fim si mai expliciti, cu exceptia avansului si a unor plati intermediare, cheltuiala se efectueaza prin autofinantare sau cu ajutorul unui credit, se deruleaza/implementeaza proiectul si abia apoi se efectueaza decontarea fondurilor europene pe baza documentelor justificative.