Mi-am propus sa desenez azi cat de sistematic e posibil tabloul fiscal european si locul Romaniei in acest tablou.
Urmaresc doua axe:
- tendinta impunerii fiscale in ultimul deceniu (2000 – 2010) si
- decalajele europene de preturi la alimente (carne, paine, lapte, oua, cereale), bauturi, tutun, in 2009.

OBSERVATII CHEIE:

 Romania: locul 4 in UE-27 la cele mai mici rate de impozitare a veniturilor persoanelor fizice (tabel 1), dar tot pe locul 4 la cel mai ridicat nivel al cotei standard de TVA (tabel 2), in 2010.
- Romania: locul 2 in UE-27 in ceea ce priveste cele mai mari reduceri ale impozitarii veniturilor persoanelor fizice in perioada 2000-2010 (de la 40% la 16%)– dupa Bulgaria (de la 40% la 10%)
- Romania: locul 1, alaturi de Grecia, in UE-27 in ceea ce priveste cele mai mari cresteri ale cotei standard de TVA intre 2000 si 2010 (5 pp)
 Romania: locul 6 in UE-27 la cele mai mici rate de impozitare a profiturilor companiilor in 2010.

Rata implicita de impozitare a muncii, a consumului si a capitalului in 2008 (tabel 3):
• Impozitarea in UE-27 ramane ridicata, fiind cu peste o treime mai mare decat cea din SUA si Japonia.
 Romania impune cea mai mica povara fiscala totala din UE si incaseaza cele mai mici venituri fiscale in PIB in UE-27, in 2008.
 Romania impoziteaza veniturile din munca cu 29.5% – sub media europeana de 34.2% in 2008.
 Romania impoziteaza consumul cu 17.7% – sub media europeana de 21.5% in 2008.

Nivelul preturilor in UE-27 in 2009 (tabel 4):
 Romania, Bulgaria si Polonia au niveluri ale preturilor intre 30% si 40% sub media europeana.
 Romania:
o locul 1 in UE-27 la cele mai mici preturi la bauturi alcoolice (70% din media europeana);
o locul 2 in UE-27 la cele mai mici preturi la carne (58%) si la tutun (47%);
o locul 3 in UE-27 la cele mai mici preturi la paine si cereale (61%);
o locul 11 in UE-27 la cele mai mici preturi la lapte, branza si oua (93%).

Detalii aici.

Tarziu mi-a fost semnalata preluarea de catre Mediafax a unei interventii de la Forumul IMM-urilor, joi, 27 mai, aici, intr-un mod eronat si complet ilogic.

Ma simt obligata sa o corectez, cu atat mai mult cu cat erau sute de persoane prezente in sala care pot confirma sau infirma autenticitatea spuselor mele.

Asadar, reprezentanta Mediafax scrie in felul urmator:

“Vass: Fara femei si IMM-uri Romania nu se poate relansa economic”
Partial adevarat. Am spus ca fara femei si IMM-uri Romania va intarzia relansarea economica. Ma cheama oficial Paul. Nimic grav!

“Andreea Paul Vass, consilier personal al premierului Emil Boc, a declarat joi ca fara femei si IMM-uri nu exista competenta in mediul de afaceri, iar Romania nu se poate relansa economic.”

Aberanta preluarea. Eu am spus ca in Romania relansarea economica va intarzia daca nu valorificam rapid potentialul urias de competente ale femeilor si ale IMM-urilor. Guvernul trebuie sa se plaseze de partea IMM-urilor ca principala forta de crearea de locuri de munca, de valoare adaugata si de competitivitate.

“Am vorbit succint cu secretarul de stat Irinel Cristu (din Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri – n.r.) sa cautam solutii de incurajare a implicarii femeilor din mediul rural in activitatea antreprenoriala”, a spus Vass, prezenta la un forum pe tema IMM-urilor.

Adevarat. Doar ca am spus ca am vorbit cu Bogdan Chiritoiu (Presedintele Consiliului Concurentei) si cu doamna Irinel Cristu (secretar de stat la Ministerul Economiei) in aceeasi propozitie. Nimic grav! Completez acum taria credintei mele ca femeile din mediul rural reprezinta categoria sociala cea mai vulnerabila si fara acces la venituri si surse de finantare care sa le permita cultivarea spiritului minimal antreprenorial si sansa la bunastare. Pragmatismul si harnicia romancelor este un capital antreprenorial complet nevalorificat in mediul rural. Modelele de microfinantare cu dobanda zero si asistenta tehnica din portofoliul de proiecte internationale de profil ne pot servi drept model.

“Ma bucur ca vad multe femei in sala si, de asemenea, in prezidiu, asta arata ca exista competenta in mediul de afaceri, mai multa decat in politica. Fara femei si IMM-uri nu exista competenta, fara femei si IMM-uri Romania nu se poate relansa economic”, a completat consilierul premierului.

Fals. Am spus ca ma bucur sa vad atat de multe femei in sala, spre deosebire de prezidiu (populat cu doar doua femei intr-un sir lung, foarte lung, de politicieni de genul masculin), semn ca femeile au competente valorificate mult mai bine in mediul concurential liber antreprenorial decat in mediul politic, unde criteriul meritocratiei este prea des sacrificat. Completez acum ca cifrele reclama aceasta realitate: 35% dintre antreprenorii romani sunt femei, in timp ce in randul parlamentarilor ele reprezinta doar 9,5% si 3,5% dintre primari. Avem doar o ministra, in timp ce multe guverne ale statelor dezvoltate impun macar o treime femei, asemeni Presedintelui Barrosso la constituirea noii Comisii Europene.

Parlamentul European propune astazi revizitarea directivei 86/613/EEC privind egalitatea de tratament intre barbati si femei in sensul introducerii aceluiasi regim de maternitate pentru lucratoarele independente, respectiv pentru sotiile si partenerele de viata ale lucratorilor independenti, ca si pentru angajati/-e.

Pana la data de 7 iunie aceasta propunere ar trebui adoptata in Consiliu, iar statelor membre le ramane 2 ani pentru conformare (cu exceptia unor derogari de pana la 4 ani acolo unde apar dificultati specifice).

Vezi detalii: aici

Protecţie socială similară cu cea pentru angajaţi presupune:
- concediu minim de maternitate de 14 săptămâni pentru lucratorii independenti din domenii excluse pana acum, precum cel agricol, al IMM-urilor sau al profesiilor liberale;
- asigurarea unui nivel al prestatiei pentru maternitate suficientă care să le permită întreruperea activităţii profesionale din motive de graviditate;
- accesul la serviciile care permit întreruperi temporare ale activităţii profesionale din cauza gravidităţii sau a maternităţii poate fi considerat o alternativă/o parte din alocaţia de maternitate;
- ramane insa la latitudinea statelor membre sa decida daca aderarea la sistemele de asigurare sociala (pentru concediu de maternitate, boală, invaliditate, bătrâneţe) trebuie să fie obligatorie pentru femeile care desfăşoară activităţi independente sau dacă acest sistem poate fi accesat în mod voluntar;
- tot la latitudinea statelor membre ramane si decizia daca această protecţie socială trebuie sa fie proporţională cu participarea la activităţile lucrătorului independent şi/sau cu nivelul contribuţiei.

Consolidarea bugetara agresiva pe care o propune Guvernul Boc nu-si propune nicidecum eliminarea statului bunastarii. Din contra, ne propunem modernizarea asistentei sociale, intarirea fundamentelor sale economice, a modului in care standardul de viata poate sa creasca pe termen lung. Criza se va adanci pana la limite insuportabile in absenta unor reactii rapide si decisive acum.

Din pacate, literatura de profil din ultimele decenii nu a reusit sa propuna nicio reteta de consolidare fiscala fara dureri sociale. De la bun inceput trebuie sa va spun ca doua lucruri raman pe veci neschimbate. 1) Daca esti indatorat nu esti liber. 2) Sanatatea finantelor publice este esentiala pentru cresterea economica pe termen lung.

Romania trebuie sa depaseasca acum combinatia fatala dintre politicile economice croite prost in ultimii ani si ghinionul aparitiei crizei economice internationale. Suntem condamnati la responsabilitate si la ratiune. In vremuri de contractie economica, cand somajul se dubleaza, iar datoria publica se tripleaza nu pot fi prezervate veniturile noastre salariale si asistenta sociala. Intreaga clasa politica este umilita. La fel mintile cinice ale economistilor. Sa vedem cum au facut altii treaba mai bine.

Regulile consolidarii bugetare agresive si a insanatosirii economice reusite

Ajustarile fiscale agresive reusite, rupte din experienta daneza a anilor 1983-1986, din cea irlandeza a anilor 1986-1989 sau din cea canadiana a anilor 1993-1996, au dovedit ca daramarea unor deficite bugetare mari se poate face fara a atrage contractii semnificative ale PIB. Efectele multiplicative mecanice negative nu sunt un dat inevitabil. O concluzie se poate extrage rapid: taierea cheltuielilor bugetare are sanse mult mai mari de reusita pentru insanatosirea economica pe termen lung decat cresterea taxelor. Credibilitatea programului de austeritate este insa la fel de importanta ca in succesul unei strategii de dezinflatie.

Cel mai dramatic proces de ajustare fiscala post-belic era pana curand cel din 1994, cand Suedia inregistra un deficit bugetar de 10% din PIB. Pierduse cursa consolidarii unui standard de viata net superior tarilor dezvoltate, dupa cateva decenii de constructie a unui stat asistential excesiv social. Datoria publica se triplase cu trei ani inainte, ceea ce a pus in pericol stabilitatea economica a suedezilor si i-a expus prea mult la vulnerabilitatile fluxurilor externe de capital.

In acelasi an, noul ministru de finante suedez, Goran Persson, a propus un program agresiv de consolidare fiscala de 3,5% din PIB pentru anul urmator. A actionat in cinci zone majore de alarma fiscala care absorbeau cea mai mare parte a resurselor bugetare:
- salarii;
- pensii;
- asigurari de sanatate;
- indemnizatii de somaj;
- asistenta familiala si alocatiile pentru copii.

Cateva lectii se desprind din experienta si din succesul suedez pentru consolidarea bugetara (Henriksson, 2007 – fostul consilier al ministrului de finante suedez Persson, care a devenit intre timp prim-ministru):

1. Stabilirea unei tinte politice simple, cuantificabile, pentru diminuarea deficitului bugetar.

Suedezii au optat pentru diminuarea deficitului bugetar cu 3,5% din PIB in 1995. Romania si-a stabilit o ancora politica pentru ajustarea bugetara de 2,3% din PIB – de la 9,1% estimat pana la 6,8% tinta de deficit in 2010 -, din care:
- 2% provin din economii la cheltuielile publice, iar
- 0,3% din incasari suplimentare de venituri bugetare.

2. Doar planurile de actiune pe termen scurt sunt credibile. Nu trebuie sa se faca promisiuni cu bataie mai lunga de doi ani.

3. Efortul social trebuie distribuit echilibrat asupra tuturor claselor sociale. Altfel, consensul social nu poate fi niciodata atins. Suportul public este absolut necesar.

4. Programul de ajustare fiscala trebuie sa fie complet si nu croit pe baza unor masuri ad-hoc. Toate grupurile de interese si toate clasele sociale trebuie sa inteleaga ca li se vor cere sacrificii.

5. Procesele de reforma si procedurile bugetare trebuie sa fie cat mai transparente posibil.

6. Sa nu minimizam niciodata efectele solutiilor propuse. Populatia trebuie sa fie pregatita si constienta de implicatiile masurilor bugetare care se impun.

7. Sa nu incercam niciodata sa pacalim pe cineva cu jonglerii macrocontabilicesti pentru a tupila datoriile reale.

8. Sa nu spunem niciodata ca nu ne va durea cumplit de rau la buzunar.

9. Chiar si o ajustare bugetara agresiva bine pusa in practica nu este suficienta pentru reluarea cresterii economice pe termen lung. Modernizarea sistemului de asistenta sociala trebuie insotita de alimentarea cu combustibil a motoarelor cresterii economice.

Abuzul contra-argumentelor populiste

Un contra-argument des invocat la reducerea actualelor cheltuieli salariale, pensii si ajutoare sociale, tine de diminuarea evaziunii fiscale. Pe drept cuvant, justificat! Dar ireal, utopic, fara bagheta dura sanctionatoare a organelor publice de control, fara o procuratura rapida si o justitie corecta. Cum am putea sa ne substituim lor oare peste noapte? Cat le va lua sa se schimbe in bine? In niciun stat din lume responsabilitatea actului guvernamental nu este un dat, ci unul cultivat. Prima conditie tine de transparenta institutionala si decizionala. A doua conditie tine de intergitatea institutiilor publice care reglemeneteaza si controleaza, in definitiv de cei care sanctioneaza. A treia conditie este legata de prezenta ochilor vigilenti ai cetatenilor, patronatelor, sindicatelor, tehnocratilor si ONG-urilor.

Un alt contra-argument des invocat este ca actualele reduceri de venituri vor duce la contractarea consumului si la blocajul revigorarii economice in viitor. Gresit! Importurile si consumul nu mai pot constitui motoarele cresterii economice ale Romaniei, asa cum s-a intamplat in anii anteriori. Productivitatea, competitivitatea si exporturile sunt pionii pe care trebuie sa-i jucam in urmatoarea partida de sah. Suntem intr-o competitie regionala si internationala extrem de dura, in care trebuie sa ne reorientam dinspre statul asistential social spre calitatea capitalului uman, spre munca si productie bazata pe valoare adaugata ridicata. La sud de noi, bulgarii, au decis de curand diminuarea drastica cu 20% a tuturor cheltuielilor publice pentru a-si pastra fiscalitatea prietenoasa pentru investitiile straine.

Bunastarea viitorului nu poate fi cultivata altfel. Ca sa ajungem la un standard de viata mai bun trebuie sa curatam mizeria si abuzurile permise de actualele alocari si conduite bugetare, sa diminuam datoriile la un nivel acceptabil si sa reorientam investitiile spre educatie, infrastructura, transfer tehnologic, spre capitalizarea brevetelor si patentelor romanesti si spre dezvoltarea antreprenoriatului.

Statul trebuie sa invete rapid sa functioneze mai bine si cu costuri mai putine. Statul trebuie sa isi respecte cetatenii, iar cetatenii sa invete sa isi respecte statul.

Altfel, vom continua sa importam si sa traim pe datorie, iar copiilor nostri va trebui sa le raspundem la intrebarea de ce sunt ei nevoiti sa ne plateasca datoriile pe care le acumulam noi astazi.

Dupa ce v-am plimbat nu demult pe axa deficitului bugetar Atena-Bucuresti-Sofia, astazi mergem pe axa Londra-Washington-Bucuresti si survolam pachetele de reforma sociala si masurile active pentru crearea de locuri de munca si absorbtia somerilor.

(more…)

Volatilitatea preturilor la alimente a deschis robinetul promisiunilor electorale. In primele cinci luni ale anului 2009, preturile de consum la alimente au crescut cu 5,36%, ca medie armonizata, fata de media primelor cinci luni ale anului 2008 (comparativ cu 9,88% in aceeasi perioada a anului 2008 fata de primele cinci luni ale anului 2007). Acceptarea propunerii PSD si PC care pretinde ca ar conduce la micsorarea preturile la alimentele prin diminuarea taxei pe valoare adaugata pentru alimentele de baza la 5% cred ca nu este oportuna in Romania. Vedeti sectiunea I pentru argumente contra si sectiunea II pentru argumentele pro. Propunerea PSD este insa conforma cu directivele europene in domeniu (detalii in sectiunea III).

I. ARGUMENTE impotriva diminuarii cotelor TVA la alimentele de baza:

- Aprig dezbatuta in statele membre, semnificatia sa in Romania prinde un cu totul alt contur si nu cred ca isi va arata efectele pozitive la care aspira abordarea teoretica. Nu cred ca producatorii vor reduce preturile cu diferenta de TVA (de fapt, nu le vor reduce deloc), in timp ce bugetul va pierde banii pe care conteaza cel mai mult.

- Chiar si in ipoteza unui efect benefic temporar asupra preturilor, orice majorare a pretului la utilitati, materii prime şi alte consumurile materiale va fi reflectata in intregime de producatori in pret, reducerea de TVA oferindu-le o marja suplimentara.

- Hatisul fiscal romanesc nu trebuie complicat si mai mult. Problemele noastre de fond raman disciplina fiscala si resursa umana slab pregatita si dezinteresata din organismele de control. Reducerea selectiva a TVA la produsele alimentare se va traduce repede intr-un sistem coruptibil de incadrare si rambursare a TVA si in marje superioare ale profiturilor furnizorilor si ale supermarketurilor. Se stie ca acest canal constituie o sursa majora de fraudare a veniturilor statului. Curtea de Conturi reclama adeseori acelasi lucru.

- Sistemul fiscal romanesc este in prezent net favorabil cresterii veniturilor personale, consumului si investitiilor, comparativ cu alte state europene.

- Piata romaneasca agricola si de desfacere a produselor alimentare este lipsita de claritate, transparenta si de distributie echitabila a profiturilor intre producatori, distribuitori si comercianti. Aici gasim solutia de fond si nu in reducerea TVA pentru reglarea preturilor excesive.

- Consumatorul nu va resimti efectele pozitive, iar producatorii locali sau agricultorii nici atat. Lipsa transparentei pietei de produse agro-alimentare favorizeaza praticile neloiale, inca nesanctionate. Cele mai bune conduite in materie sunt redactate doar pe hartie. Preturile la agricultori si fermieri sunt in continuare de 3-8 ori mai mici decat la consumatorul final. Cel putin in cazul painii, exista o pronuntata evaziune şi economie neobservata, care poate creşte daca se va institui obligatia reducerii pretului corespunzator reducerii TVA.

- Vigilenta bugetara este usor sacrificata in aceasta cursa electorala. Instinctul politicienilor pentru gestionarea instabilitatii preturilor la alimente precipita reactiile aparent in favoarea electoratului si devoreaza fara scrupule ratiunea economico-sociala. Veniturile bugetare se reduc undeva intre 0,4% si 0,8% din PIB, in functie de conditiile impuse in scenariile de calcul. Adeptii reducerii TVA propun ca fondurile necesare pentru a acoperi pierderile de venituri sa fie obtinute prin cresterea cu 50% a nivelului accizelor pentru iahturi, alte nave si ambarcatiuni pentru agrement, avioane si elicoptere de uz privat, prin cresterea accizelor la tigarete si tutun, confectii din blanuri naturale, articole din cristal, produse de parfumerie, arme de vanatoare – altele decat cele de uz militar – si la bijuterii din aur, dar nu s-a facut o analiza detaliata in acest sens. Atractive in aparenta, masurile vor accentua povara fiscala in domenii inca nedezvoltate suficient in economia romaneasca si vor induce noi presiuni inflationiste prin cresterea accizelor la tigari, fara a lua in calcul ca ele nici macar nu duc la acoperirea pierderilor de venituri rezultate din reducerea TVA-ului.

- Se stie ca mecanismul ajutorului de stat pentru persoanele fara venituri sau cu venituri foarte mici a devenit un instrument coruptibil. De pilda, in unele primarii (e.g. sectorul 5 din Bucuresti) numarul persoanelor asistate social a crescut de cateva ori in ultimii trei ani, pe criterii aberante si oculte, deformand grav realitatea si eludand spiritul legilor.

- Romania beneficiaza de stocurile de interventie europene de produse alimentare, conform evaluarilor nevoilor proprii ale statelor membre, in favoarea persoanelor cele mai defavorizate. Comisia Europeana a aprobat pentru anul 2008 peste 24 milioane de euro, iar pentru anul 2009 peste 20 milioane euro in acest scop, dar gestionarea corecta a distributiei acestor produse agro-alimentare devine iarasi o problema administrativa si un instrument electoral (sectiunea IV).

- Avertisment: Deficitul bugetului de stat! Derapajele ar fi semnificative şi riscam sa avem un deficit bugetar semnificativ peste 5 la suta din PIB. Carui interes serveste, asadar, aceasta masura? Raspunsul e simplu: celor care stiu sa fraudeze statul si cred ca ei nu sunt putini.

II. Argumente pro reducerii TVA la alimentele de baza

- Produsele paine, carne de pasare şi lapte au un coeficient de ponderare de 10,57% in total marfuri şi servicii. S-a luat in calcul numai pozitia „paine” fara „produse de franzelarie” şi „specialitati de panificatie”. Pentru o reducere de TVA de la 19% la 5%, impactul teoretic al reducerii creşterilor de pret este de 1,2% in luna in care se aplica masura. Aceasta reducere se va putea reflecta in inflatia calculata decembrie/decembrie an anterior (de exemplu: pentru anul 2010, inflatia la sfarşitul anului se va reduce de la 3,5%, la 2,3%), cu doua conditii:
- piata sa reactioneze corect la acest stimulent;
- sa nu creasca compensatoriu accizele la celelalte bunuri de lux.
Evaluarile Comisiei Nationale de Prognoza lanseaza doua scenarii cu privire la impactul asupra inflatiei:
- data de incepere a reducerii TVA – 1 ianuarie 2010 ar diminua rata inflatiei ca medie anuala de la 3,5% la 2,3%.
- data de incepere a reducerii TVA – 1 iulie 2010 inflatia ca medie anuala s-ar reduce de la 3,5% la 2,9%.

- Cu totii platim indirect taxa pe valoare adaugata la produsele pe care le consumam. Cele mai afectate de cresterea preturilor la alimente vor fi gospodariile cu venituri foarte mici, unde ponderea alimentelor se ridica la 60-80% in cosul de consum. Insa aceste nevoi sunt similare tuturor persoanelor, indiferent de nivelul veniturilor. Incidenta masurii de reducere a TVA s-ar repercuta in egala masura asupra consumatorilor cu venituri mari, medii si mici. Jocul echitabil al pietei libere ramane nedistorsionat. Bucuria va fi insa semnificativ mai mare in cazul coanei Tanta decat in cazul lui Patriciu. Masura ar fi salutara, in conditiile reducerii sau stoparii cresterii preturilor in urma unei astfel de relaxari fiscale.

III. Reducerea TVA la alimentele este conforma cu directivele europene

Reducerea TVA la produsele agro-alimentare la alimentele de baza la 5% – paine, carne, lapte, ulei vegetal, zahar este conforma cu politica europeana care accepta derogari de la ratele standard ale TVA in baza Directivei 2006/112/EC din noiembrie 2006. Regulile de baza pe care s-au construit articolele 93 – 130 si anexele III si IV la metodologiile de aplicare a cotelor reduse si hiper-reduse la TVA sunt:

- Cota standard de TVA la bunuri si servicii nu trebuie sa fie mai mica de 15%;

- Statele membre pot avea doua sau chiar trei cote reduse de TVA, care sa nu fie mai mici de 5%, pentru o lista restrictiva de produse si servicii (anexa III). De pilda, Romania aplica cote reduse de TVA la 9% la produse farmaceutice, echipamente medicale pentru persoanele cu dizabilitati, carti, ziare, periodice, servicii culturale si cazare hoteliera.

- Cotele hiper-reduse de TVA pot fi acceptate in conditii specifice pentru sectoarele intense in forta de munca (anexa IV). Este de pilda cazul Spaniei, Italiei, Lituaniei, Irlandei sau al Poloniei (in ultimul caz doar pentru produsele agro-alimentare neprelucrate) cu cote reduse de TVA la produsele agro-alimentare, intre 3 si 5%.

- O estimare simplista a corelatiei pozitive intre TVA redus la alimente si dinamica preturilor in statele membre este puternic infirmata de realitatea pietei si a mixului fiscal.

- Pe de o parte, Franta aplica cota redusa de 5,5% la alimente, dar a cunoscut preturi mai efervescente decat in Romania. Sa nu mai vorbim ca economia franceza nu ar trebui sa constituie un model pentru Romania.
- Pe de alta parte, statele care au reusit sa absoarba mai eficient socurile preturilor internationale au cote reduse de TVA la alimente, dar si poveri fiscale mult mai mari pe veniturile personale. Factorii explicativi sunt mult mai variati, iar corelatia TVA redus – ritmuri de crestere a preturilor la alimente nu este suficienta.

Realitatea Romaniei celor multi este cu totul alta, cum bine spuneau si comentatorii de la Concursul de criza:

- Tara unde bancile au cele mai mari si mai multe comisioane si cele mai mari dobanzi la credite. Locul unde datorita lipsei de reglementari, bancile, supermarketurile etc., fac cel mai mare profit. De obicei nu platesc taxe sau le platesc in alta parte/tara.
- Tara in care supermarketurile au cele mai multe comisioane si dicteaza preturile autoritar.
- Tara in care benzina, motorina, gazele, apa, sunt scumpe, desi avem resurse proprii. Redeventa pentru exploatarea petrolului, apei, etc. este una din cele mai mici din lume.
- Tara cu cel mai scump kilometru de autostrada, dar de calitate proasta.
- Tara cu cele mai multe taxe si impozite, chiar daca situatia s-a imbunatatit eforturile raman inca insuficiente.

IV. Hotărârea Guvernului nr. 600/2009 privind stabilirea beneficiarilor de ajutoare alimentare care provin din stocurile de intervenţie comunitare destinate categoriilor de persoane cele mai defavorizate din România

Pentru exerciţiul financiar al anului 2009, Comisia Europeană a adoptat în 2008 Regulamentul (CE) nr. 983/2008 al Comisiei de adoptare a planului de repartizare către statele membre a resurselor imputabile exerciţiului financiar 2009 pentru furnizarea de produse alimentare din stocurile de intervenţie persoanelor celor mai defavorizate din Comunitate, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţii Europene L 268 din 09.10.2008.

Prin acest Regulament se finanţează, din Fondul European de Garantare Agricolă, din finanţarea aferentă exerciţiului financiar al anului 2009, Planul de furnizare a produselor alimentare către persoanele defavorizate din România, denumit în continuare Plan, în valoare totală de 28.202.682 Euro (20.262.000 Euro pentru achiziţia de produse pe piaţa comună – făină şi 20.000 tone zahăr din stocurile de intervenţie comunitare din Slovacia).

Criteriile de eligibilitate în vederea identificării persoanelor defavorizate, beneficiare ale acestui Plan sunt: beneficiarii de venit minim garantat, şomerii indemnizaţi, pensionarii de asigurări sociale de stat şi agricultori cu o pensie de până la 400 lei/lună, persoanele cu handicap grav şi accentuat neinstituţionalizate.

Pentru implementarea planului, consiliile judeţene şi consiliul general al municipiului Bucureşti sunt responsabile cu depozitarea şi distribuirea ajutoarelor alimentare. Cheltuielile aferente acestor activităţi sunt decontate, pe bază de documente justificative, din bugetul MAPDR, reprezentând cheltuieli neeligibile FEGA, derulate ca şi cheltuielile de prefinanţare, prin APIA.

1. România- stat membru al Uniunii Europene
2. PDL face parte din cea mai puternică familie politică europeană- Partidul Popular European
3. Propunerile PDL cu privire la principalele teme europene cu impact asupra dezvoltării şi securităţii României şi a cetăţenilor români

3.1. Priorităţi ale României în relaţia cu UE

3.1.1 Ieşirea României din criza financiară şi recesiunea economică globală
3.1.2. Absorbţia fondurilor europene
3.1.3. Incetarea monitorizării pe justiţie şi lupta împotriva corupţiei
3.1.4. Asigurarea libertăţii de mişcare a forţei de muncă în toate statele membre ale UE şi a intrării României în spaţiul Schengen
3.1.5. Adoptarea monedei euro

3.2. Probleme ale românilor care pot fi soluţionate mai bine cu sprijinul UE

3.2.1 Stimularea creşterii competitivităţii economiei româneşti şi a creării de locuri de muncă
3.2.2. Modernizarea agriculturii şi dezvoltarea rurală
3.2.3. Realizarea unui sistem performant de educaţie si sănătate
3.2.4. Intărirea coeziunii economice, sociale şi teritoriale
3.2.5. Politica europeană a energiei şi combaterea efectelor schimbărilor climatice
3.2.6. Transporturile la nivel european
3.2.7. Protejarea mediului
3.2.8. Protecţia consumatorilor
3.2.9. Păstrarea identitaţii culturale şi spirituale
3.2.10. Respectarea şi asigurarea drepturilor romilor -o problemă europeană

3.3. Extinderea UE şi politica de bună vecinătate; susţinerea aderării Republicii Moldova la UE

3.4 Reforma instituţională a UE şi a bugetului acesteia
(more…)

In batalia de la Parlamentul European trebuie sa trimitem generali care sa se bata pentru Romania, o garnitura de profesionisti care sa traga spuza pe turta noastra. Intre Parlamentul Romaniei si Parlamentul European, diferenta este enorma. Ea poate totusi fi usor perceputa daca ne raportam la clepsidra care limiteaza discursul fiecarui europarlamentar inscris la cuvant la maximum 1 minut sau 3, depinde de imprejurare. Nu merge cu chestiuni patetice sau urechiste. Daca incerci, esti rapid marginalizat si neglijat.

Nu am avut voci suficient de puternice nici inainte (la negocieri) si nici dupa aderare. Or, fara asemenea voci nu te poti lupta cu experimentatii europarlamentari polonezi, unguri sau bulgari. Ce sa mai vorbim de cei nemti, francezi sau britanici. Marturisesc ca sunt preocupata de ceea ce reprezinta Romania in UE.

La alegerile din iunie nu e vorba doar de urmatorii cinci ani de mandat, ci si de urmatorii sapte ani pentru care se distribuie fondurile din bugetul comunitar in acest mandat. E vorba de a trimite acolo oameni care au potential de a deveni voci puternice la nivel european si care sa aspire in viitorul nu foarte indepartat la primele pozitii de decizie. Cand am hotarat sa intru in politica si, mai ales, cand am decis sa candidez, am fost constienta de riscurile asumate. Inclusiv de a fi subiectul unor acuze ireale si murdare sau de a ma izbi de zidul indiferentei tot mai generale fata de alegerile europene.

Mi-am promis totusi sa incerc sa fac un altfel de politica. Una bazata pe compromisuri care nu compromit, pe performeri si nu pe papagali, orientata spre cetatean, axata pe politici si nu pe minciuna. Pentru asta, mi-am spus si inca imi mai spun, e nevoie de profesionisti, de specialisti care pot deveni buni politicieni daca sunt lasati sa se exprime. Personal, voi vota intotdeauna echipa de specialisti care s-au validat profesional, nicidecum pe cea incropita pe “criterii meritocratice politice”. Departe de mine gandul sa-mi ridic statuie, dar lucrez de ani de zile pe subiecte ce tin de problematica institutiilor europene. La fel si multi alti tineri bine pregatiti, precum Costea Simion, Siegfried Muresan, Daniel Funeriu sau Alexandru Nazare. Daca am invatat ceva in anii acestia, e tocmai faptul ca trebuie sa devenim cu totii mult mai responsabili.

Am crezut si cred in continuare ca pot propune solutii constructive. Nu am avut nevoie nici de persoana X, nici de persoana Y ca sa am propriile mele idei sau proiecte concrete. Am dreptul sa gandesc si, de 20 de ani incoace, am dreptul sa ma exprim liber si civilizat. Sunt o tanara politiciana si vreau sa schimb lucrurile in bine. Prin lasitate si complacere nu se poate. Miza mea principala nu este doar ocuparea unui loc eligibil pe lista. Voi ajuta partidul din care fac parte sa castige alegerile, convinsa ca aici sunt oamenii potriviti care pot conduce Romania prin hatisurile europene. La fel de importanta este provocarea unor dezbateri autentice, de idei. La sfarsitul zilei, trebuie sa pot rosti cuvintele “macar am incercat”. Pentru mine si pentru partid, pentru studentii mei cu zeci de sperante ca pot reusi in viata, pentru colegii tineri de partid care au muncit la programul de guvernare, pentru viitorii mei copii. Eventual, pentru toti cei care cred ca e inutil sa mai iasa la vot deoarece “toti sunt la fel”. Cred ca cea mai buna treaba o pot face in institutiile europene. Regula “omul potrivit la locul potrivit” e sfanta.

Si daca nu voi fi pe lista PDL pe un loc eligibil? Inseamna ca liderii nu m-au creditat si va fi numai vina mea. Am o profesie frumoasa si o pregatire care imi permite “luxul” sa ma exprim liber si sa nu raman captiva unui loc pe listele de partid. Obiectivele mele sunt pe termen lung. Nu-mi doresc sa ard etapele in cariera, ci sa inteleg cu adevarat cum functioneaza lucrurile. E bine sa o faci de tanar ca sa mai ai timp sa o schimbi ulterior.