PUNCTE ESENTIALE semnalate in raportul de activitate pentru anul 2009 al Biroului European Anti-Frauda (OLAF):

In 2009, 65% din cazurile suspecte de frauda in UE proveneau din 6 state membre: Bulgaria, Germania, Romania, Italia, Polonia si Spania. Asadar, Romania s-a situat in 2009 pe locul 3 in UE la cele mai multe informari transmise Biroului (dupa Bulgaria si Germania). Anul trecut s-au deschis 4 cazuri privind Romania (unul pe agricultura, unul pe cheltuieli directe, unul pe organisme europene, unul pe ajutor extern). Cele mai multe s-au deschis in cazul Bulgariei (41).

Protectia intereselor financiare ale UE si lupta impotriva fraudei, masurile luate de Comisia Europeana si de statele membre in 2009 pentru a preveni, identifica si contracara incalcarea legislatiei – prezentata in raportul de activitate anuala publicat pe data de 14 iulie 2010 – releva ca fraudele au scazut in zonele resurselor proprii si ale cheltuielilor directe europene, dar au crescut in domenii precum agricultura (+43%), politica de coeziune (+23%) si fondurile de pre-aderare (+35%). Sumele recuperate s-au ridicat la aproximativ 250 milioane euro, cele mai multe in domeniul agriculturii.

46% din inormatiile primite de Biroul European anti-frauda provin de la reclamanti (companii sau persoane fizice), 30% de la CE si 14% de la statele membre. Cea mai mare parte a informatiilor privesc institutiile si organisme UE (31%), urmate de fondurile structurale (20%), agricultura (18%), ajutor extern (14%) si cheltuieli directe (11%).

DETALII cu privire la rolul, activitatea si principalele realizari in anul 2009, inclusiv exemple de actiuni concrete:

I. Rolul si activitatea Biroului European Anti-Frauda

• Misiunea sa este sa protejeze interesele financiare ale UE, sa lupte impotriva coruptiei, fraudei, a altor activitati ilegale, inclusiv administrarea defectuoasa in cadrul institutiilor europene. Baza legala pentru lupta anti-frauda este art. 325 din Tratatul de la Lisabona.
• Mandatul sau acopera: toate cheltuielile UE si o parte din venituri. Se includ aici: bugetul general, bugetele administrate de UE sau in numele ei, anumite fonduri administrate de agentii ale UE, toate masurile care afecteaza activele UE.
• In 2009, bugetul sau total (administrativ si operational) s-a ridicat la 78,4 milioane euro, peste 70% fiind destinata pentru partea administrativa. Biroul are circa 500 de angajati si intampina dificultati in recrutarea de personal operational cu calificarea si experienta necesare. Constrangerea se intensifica, dat fiind ca volumul de munca a crescut.
• Biroul este parte a CE, dar are o anumita autonomie bugetara si administrativa care intareste independenta sa in realizarea investigatiilor. Activitatile operationale se desfasoara independent. Supravegherea lui se face de catre un comitet independent, compus din experti.
• Se concentreaza pe combaterea si prevenirea fraudei prin: strategia de prevenire a fraudelor privind fondurile structurale; cresterea vigilentei personalului care se ocupa de resursele financiare ale UE, in ceea ce priveste cele mai intalnite nereguli; incurajarea comuncarii cu sursele externe de informatii, dat fiind ca aproape jumatate din investigatii sunt deschise pe baza informatiilor furnizate de surse din afara “lantului de control” traditional, ca de exemplu auditorii.
• In concordanta cu regulamentul nr 2185/96, poate sa faca verificari pe loc la sediul operatorilor economici implicati si sa beneficieze de dreptul de acces la informatii privind posibile nereguli.
• Proiectul Pluto construit pe baza experientei Biroului (ce presupune instrumente analitice, informatii asupra indicatorilor de frauda etc.) a fost recunoscut de Curtea Europeana a Auditorilor ca fiind cea mai buna practica in domeniu pentru aplicarea auditului standard la evaluarea potentialului de producere a fraudei si la modul cum sunt manageriate riscurile de frauda.
• Biroul contribuie la combaterea coruptiei prin oferirea de consultanta institutiilor/organismelor UE in conformitate cu propria experienta rezultata din investigatii.

II. Realizari importante in 2009 dupa sectorul de activitate

• Investigatii interne
o Punerea in aplicare a unei politici de “toleranta zero” in fata unei administrari defectuoase in interiorul organismelor si institutiilor europene. Biroul se ocupa de cele mai serioase cazuri (delapidare, favoritisme, cereri frauduloase ale personalului). Celelalte raman in responsabilitatea autoritatii competente a institutiei sau a organismului european de control specific.
o La sfarsitul anului 2009, cea mai mare parte a investigatiilor active era in cadrul Comisiei Europene, urmata de Parlamentul European.
o Exemplu: investigatia Biroului privind autenticitatea documentelor prezentate de un oficial al CE pentru promovarea in functie; investigatia Biroului privind fraudarea bugetului UE de catre un fost membru al PE, prin cereri suplimentare de finantare de aprox. 50 000 euro pe an, pe care ii utiliza pentru activitatile sale politice si in interes personal.

• Auditarea activitatii agentiilor europene
o Experienta Biroului a aratat ca exista un risc ridicat de frauda si nereguli in perioada imediat urmatoare crearii noii agentii (ex: agentiile pentru aplicarea politicii comune de securitate si aparare, agentii pentru cooperarea intre statele membre in lupta impotriva crimei organizate internationale, agentii executive cu misiunea sa contribuie la managementul unor programe comunitare).
o Exemplu: interventia Biroului in cazul neregulilor descoperite in momentul auditarii unei noi agentii europene (angajatii utilizau in scop personal echipamentele, masinile si resursele financiare ale agentiei) a imbunatatit vizibil activitatea acesteia.

• Politici interne europene
o Acest domeniu de activitate acopera orice cheltuiala din fonduri europene, proiecte sau programe care intra in competenta totala si directa a serviciilor CE, cu exceptia ajutorului extern.
o Exemplu: delapidare de fonduri de catre directorul unui ONG fondat de UE. S-au cerut bani pentru activitati care nu au avut loc sau care nu au fost in concordanta cu obiectivele proiectului. Procesul este in curs la nivelul autoritatilor nationale. Biroul urmareste cazul indeaproape.

• Ajutorul extern
o Misiunea principala a Biroului de a proteja interesele financiare ale UE are implicatii de amploare asupra relatiilor externe.
o Exemplu: In urma sezisarii delegatiei UE din Nicaragua de catre o persoana fizica, s-au descoperit nereguli in procesul de ofertare si adjudecare al unui proiect de infrastructura. In urma investigatiei, Biroul a inmanat rezultatele autoritatilor judiciare competente cu recomandarea de urmarire penala, a sustinut amendarea companiei de catre CE cu 10% din valoarea contractului si bifarea companiei in Early Warning System, astfel incat sa fie exclusa de la acordarea altor contracte pentru o anumita perioada de timp.

• Fonduri structurale
o Experienta Biroului arata existenta multor nereguli in cadrul fondurilor structurale (declararea unor costuri exagerate achizitiilor, actiuni care submineaza procesele de adjudecare a contractelor).
o De aici rezulta probleme semnificative privind bunul uz al fondurilor structurale in SM, in mod particular in Italia, Grecia, Spania, Bulgaria si Slovacia.
o Exemplu: in 2009, Biroul a finalizat investigatia privind o companie de materiale de constructii din Spania care primise fonduri din FSE si FEDR. Se cerusera finantari pentru servicii care nu existau, s-au cumparat echipamente second-hand, desi fusesera declarate noi. Datorita interventiei Biroului, 14 milioane euro au fost economisite la bugetul UE, iar dosarul a fost inmanat atuoritatilor spaniole pentru posibile proceduri penale.

• Agricultura si comert
o Agricultura, in mod traditional, are un procent semnificativ din total cheltuieli in bugetul UE.
o Biroul coordoneaza investigatii in cazul unor posibile fraude in cadrul programului SAPARD. De exemplu, in Bulgaria s-a constatat ca firme care au accesat acest fond au realizat achizitii la supra-pret.
o In cazul restituirilor la export la zahar, s-a constatat ca se primeau restituiri la export pentru exporturi de zahar in Rusia, desi destinatia finala era Croatia. Biroul a intervenit si a cooperat cu autoritatile din Rusia si cu organele vamale din Croatia pentru investigatii. S-au blocat platile catre beneficiari.

• Venituri
o Pe partea de venituri, UE se finanteaza aproape integral din resurse proprii (taxe vamale, prelevari la importul de produse agricole si cotizatii la zahar). Acestea se impun operatorilor economici si sunt colectate destate membrein numele UE.
o Din 2005 s-au reintrodus cotele la importul de produse textile din China; exportatorii chinezi au obtinut certificate false care atestau ca produsele vin din Bangladesh. In urma investigatiei Biroului, autoritatile vamale din fiecarestat membruau inceput sa colecteze din nou banii cuveniti din taxele vamale la import.

• Comertul ilegal cu tigari contrafacute
o Acesta cauzeaza pierderi anuale la bugetele UE si alestatelor membrede aproximativ 10 miliarde euro si submineaza scopurile politicii publice in domeniul sanatatii.
o Biroul sprijina si coodoneaza investigatiile transnationale care conduc anual la confiscarea a cateva sute de milioane de tigari si descoperirea de organizatii criminale responsabile pentru contrabanda cu tigari. In 2009, Biroul a coordonat 35 de cazuri de frauda in acest domeniu.

• Operatiuni Vamale Mixte
o Operatiune organizata prin cooperarea dintrestatele membreale UE si tarile asiatice pentru a combate comertul global cu produse contrafacute si pentru a proteja legitimitatea comertului cu produse originale. Operatiunea a dus la confiscarea a mai mult de 65 milioane tigari contrafacute si 369 000 alte produse contrafacute (pantofi, jucarii, casti, manusi etc.).

• Protejarea euro impotriva falsificariio Biroul coopereaza cu BCE si cu Europol in acest domeniu prioritar pentru UE.
o Activitatile Biroului includ propunerea si implementarea unei legislatii pentru protectia bancnotelor si monedelor, training si asistenta tehnica pentru managementul si finantarea proiectelor pentru protectia bancnotelor si monedelor in cadrul programului Pericle.
o Din 2012, bancile vor fi responsabile pentru verificarea autenticitatii bancnotelor de euro distribuite. Biroul sprijina institutiile financiare pentru preluarea noii responsabilitati, in principal prin testarea echipamentelor de verificare.

III. Evidente statistice ale activitatii operationale

• Volumul in crestere al informatiilor transmise Biroului reflecta faptul ca opinia publica a luat cunostinta de activitatea acestuia, confirmand totodata rolul sau ca si “pilon al increderii” in lupta impotriva fraudelor.
• Biroul incearca sa isi imbunatateasca performanta, prin scurtarea timpului de evaluare, insa acest lucru depinde si de necesitatea traducerii de documente si de disponibilitatea partenerilor externi. De la introducerea procedurii simplificate in 2004, decizia de a deschide un caz se rezuma la cazurile cele mai importante si care tin de competenta sa.
• La sfarsitul lui 2009, numarul investigatiilor proprii era de 2 ori mai mare decat cel in care are rol de coordonator si oferirea de asistenta, aratand dispozitia de a maximiza valoarea adaugata a muncii sale.
• 46% din informatiile primite provin de la reclamanti (companii sau persoane fizice), 30% de la CE si 14% de la statele membre. Cea mai mare parte a informatiilor privesc institutiile si organisme UE (31%), urmate de fonduri structurale (20%), agricultura (18%), ajutor extern (14%) si cheltuieli directe (11%).
• Romania s-a situat in 2009 pe locul 3 in UE la cele mai multe informari transmise Biroului (dupa Bulgaria si Germania). Anul trecut s-au deschis 4 cazuri privind Romania (unul pe agricultura, unul pe cheltuieli directe, unul pe organisme europene, unul pe ajutor extern). Cele mai multe s-au deschis in cazul Bulgariei (41).
• Tot in 2009, 65% din cazurile suspecte de frauda proveneau din 6 state membre: Bulgaria, Romania, Germania, Italia, Polonia si Spania.
• Tendinta este de reducere a cazurilor deschise in domeniul “ajutor extern”, dar au crescut cele din domeniul politicilor interne UE. Aceasta se datoreaza in principal faptului ca investigatiile privind fondurile de pre-aderare din cele 12 state candidate s-au transformat in investigatii privind fondurile structurale europene, dupa valurile de aderare din 2004 si din 2007.
• In urmarirea efectelor investigatiilor, dincolo de sanctiunile efective aplicate, rolul Biroului este redus. Acesta doar verifica punerea in aplicare de catre autoritatile europene sau nationale a masurilor administrative, disciplinare, financiare si judiciare recomandate.
• Ca urmare a actiunilor de urmarire incheiate in 2009, sumele recuperate s-au ridicat la aproximativ 250 milioane euro, cele mai multe din domeniul agriculturii.
• La sfarsitul lui 2009, cele mai multe efecte ale investigatiilor incheiate erau urmarite in domeniul fondurilor structurale, ajutorului extern, agriculturii si in cele privind autoritatile vamale.

Sursa: aici.

Calitatea si diversitatea produselor agricole europene sunt insotite de un efort de promovare a acestora in valoare de 30 milioane Euro din partea Comisiei Europene. Romania este absenta din cele 14 state membre beneficiare ale celor 19 programe finantate. In schimb, unul din programele finantate in Italia se va implementa inclusiv in tara noastra (vezi detaliile lista-programelor-aprobate-si-bugetelor-adoptate-pentru-promovarea-produselor-agricole-pe-piata-interna-unica-1-iulie-20101). E, uneori, dezarmant cum romanii au talentul de a dezbate orice, mai putin lucrurile care ii privesc in mod direct. Ce le lipseste organizatiilor profesionale agricole romanesti sa-si orienteze interesele si spre acest program comunitar? Lamentarile televizate nu prea mai ajuta, nu aduc nici bani, nici eficienta. E nevoie de actiune si de responsabilitate. Daca e vorba de absenta informatiei, iata esenta ei mai jos.

• Comisia Europeana a aprobat 19 programe din 14 state membre (Austria, Belgia, Cehia, Danemarca Germania, Franta, Grecia, Italia, Irlanda, Olanda, Polonia, Slovenia, Spania, UK) pentru a promova produsele agricole in randul cetatenilor UE.
o Durata programelor: 1-3 ani;
o Bugetul total al programelor: 60.6 mil. Eur
o Contributia UE este de 30.3 mil. Eur (50%)
o Programele selectate se refera la: fructe si legume, carne, produse lactate, miere, flori, fibre de in, specialitati traditionale garantate, produse organice si indicatii geografice ale originii produselor regionale
o In Romania, Italia si Grecia se va implementa un program de promovare a horticulturii ornamentale italiene in valoare de 2.7 mil Euro.

• Care este procedura?
 Organizatiile profesionale pot depune propunerile statelor membre in fiecare an, pana la 30 noiembrie.
 Statele membre trimit la Comisia Europeana lista programelor selectate si copia fiecarui program.
 Comisia Europeana le evalueaza si decide asupra eligibilitatii lor.

• UE finanteaza pana la 50% din costul acestor actiuni (chiar 60% pentru programele care promoveaza consumul de fructe si legume de catre copii sau care informeaza asupra consumului responsabil de alcool), restul fiind acoperit de organizatia care a propus masurile si/sau de catre statul membru respectiv.
• Baza legala a programelor:
o Regulamentul Consiliului Nr. 3/2008
o Regulamentul Comisiei Europene Nr. 501/2008 privind informarea si masurile de promovare a produselor agricole in cadrul pietei interne si in tari terte

• Ce se finanteaza?
 Actiuni de promovare si publicitate: sublinierea avantajelor produselor europene in termeni de calitate, igiena, siguranta alimentara, alimentatie, etichetare, bunastarea animalelor, productia in conditii prielnice mediului.
 Participarea la evenimente si targuri.
 Campanii de informare asupra sistemului european de indicatii geografice ale produselor regionale si de specialitati traditionale garantate, campanii de informare privind agricultura organica sau asupra calitatii vinului produs in regiuni specifice.

1. Evolutia PIB in UE-27

PIB-ul romanesc (-0,3%) nu a urmat trendul european de recuperare foarte usoara a cresterii in primul trimestru al anului 2010 (0,2%) fata de trimestrul trecut (trim IV 2009) – de patru ori mai mic decat ritmul american de revenire economica (0,,8%).

Fata de primul trimestru din 2009, PIB-ul romanesc s-a contractat cu 2,5%, comparative cu +0,3% in UE-27.

- In primul trimestru al anului 2010, comparativ cu trimestrul trecut, PIB-ul UE-27 a crescut cu 0.2% (in SUA a crescut cu 0.8%)

- Tot in primul trimestru al anului 2010, comparativ cu primul trimestru din 2009, PIB-ul UE-27 a crescut cu 0.3%

- Romania a inregistrat o scadere de 0.3% fata de trimestrul trecut, iar fata de primul trimestru al anului 2009 o scadere de 2.5%

2. Productia industriala la nivelul UE-27

Productia industriala romaneasca a crescut de trei ori mai repede (3,6%) decat media europeana (1,2%) in martie 2010 fata de luna anterioara.

- In martie 2010, comparativ cu februarie 2010, productia industriala a crescut cu 1.2% in UE-27

- Cresterea cea mai mare s-a inregistrat in cazul bunurilor de capital (+1.2%)

- Cele mai mari cresteri s-au inregistrat in Letonia (+9%), Portugalia (+4.2%), Bulgaria (+4.2%) si Estonia (+3.8%)

- Cele mai mari scaderi s-au inregistrat in Irlanda (-2.6%) si Olanda (-2%)

- Romania a inregistrat o crestere a productiei industriale de 3.6%

Productia industriala romaneasca s-a miscat in ritmuri similare (5,8%) cu media europeana (6%) in martie 2010 fata de martie 2009.

- In martie 2010, comparativ cu martie 2009, productia industriala a crescut cu 6% in UE-27

- Cresterea cea mai mare s-a inregistrat in cazul bunurilor intermediare (+10.6%)

- Cele mai mari cresteri s-au inregistrat in Estonia (+11.6%), Letonia (+11.4%), Polonia (+11.2%) si Germania (+9.1%)

- Cele mai mari scaderi s-au inregistrat in Grecia (-4.5%), Danemarca (-1.9%) si Bulgaria (-0.4%)

- Romania a inregistrat o crestere a productiei industriale de 5.8%

3. Rata ocuparii fortei de munca in agricultura in UE-27

Intre 2000 si 2009, in Romania ocuparea fortei de munca in agricultura a scazut cu 41% – sub Bulgaria (-48%), dar semnificativ peste media ultimelor 12 state care au aderat la UE (-31%) si de peste doua ori mai mult decat in UE-15 (- 17%)

- Rata ocuparii fortei de munca in agricultura in UE-27 a scazut cu 25% intre 2000 si 2009

- In cele 12 state care au aderat in 2004 si 2007 la UE, rata ocuparii fortei de munca in agricultura a scazut intre 2000 si 2009 cu 31%, iar in UE-15 cu 17%

- In 2009, tarile cu cea mai mare pondere a populatiei care lucreaza in agricultura in total populatie UE-27 care lucreaza in agricultura, au fost: Polonia (20%), Romania (19%), Italia (10%), Spania si Franta (0.8%)

- Cele mai mari scaderi ale ocuparii fortei de munca in agricultura intre 2000 si 2009 s-au inregistrat in Estonia (-55%), Bulgaria (-48%) si Slovacia (-43%)

- Cele mai reduse scaderi ale ocuparii fortei de munca in agricultura intre 2000 si 2009 s-au inregistrat in Grecia (-3%) si Irlanda (-4%)

- In Romania , scaderea a fost de 41%.

4. Veniturile reale din agricultura, pe lucrator

Veniturile reale ale agricultorilor romani au crescut cu 37% in ultimii zece ani, ritm de trei ori mai mic decat in Polonia (+107), dar de sapte ori mai mare decat media europeana (+5,3%).

- Veniturile reale din agricultura, pe lucrator, in UE-27 au crescut cu 5.3% intre 2000 si 2009

- Cele mai mari cresteri s-au inregistrat in Letonia (+140%), Estonia (+131%), Polonia (+107%), Marea Britanie (+71%) si Lituania (+70%)

- Cele mai mari scaderi s-au inregistrat in Danemarca (-46%), Italia si Luxemburg (fiecare cu -36%), Irlanda (-30%) si Olanda (-28%)

- In Romania cresterea a fost de 37.2%

In anul 2009, veniturile reale ale agricultorilor s-au contractat mai sever in Romania (-18,3% – aproape cu o cincime) fata de media europeana (-12%). In Ungaria, veniturile agricultorilor s-au diminuat mult mai aprig decat in Romania, adica cu o treime.

- In 2009 fata de 2008, veniturile reale din agricultura pe lucrator in UE-27 au scazut cu 12%