De ce nu orice crestere economica duce la increderea mediului investitional international? De ce nu scade aceasta incredere obligatoriu in fata unei contractii economice severe?

(more…)

In 2009 au intrat in Romania 8,3 miliarde euro de la FMI si Comisia Europeana, astfel:

- 1,5 miliarde de la CE - au intrat cu totii in vistieria statului;

- 6,8 miliarde de la FMI - din care 0,9 miliarde euro au mers spre Guvern si 5,9 miliarde euro spre BNR.

Asadar, cea mai mare parte a a imprumuturilor externe contractate in 2009 au intrat in vistieria BNR, 5,9 mld. euro, pentru diminuarea rezervelor minime obligatorii si a costurilor creditarii, pentru echilibrarea cursului de schimb.

(more…)

Dan Popa: Considerati ca vizita FMI este o simpla formalitate in vederea acordarii urmatoarei transe din imprumut sau ne gaseste cu o parte din teme, nefacute? (Am in vedere aici legea unitara a pensiilor si cea a responsabilitatii fiscale, inca nefinalizate).

(more…)

De pilda, in Polonia, la un curs de schimb similar cu cel din Romania si o rata anuala a inflatiei de 3,8% in 2009, rata dobanzii de referinta este de 3,5%. Romania continua sa fie atractiva pentru depozite, in defavoarea creditarii si investitiilor. Diminuarea ratei dobanzii de referinta la 7,5% este asadar buna, dar insuficienta!

De la Zeti la Olteanu. M-am intors acasa printr-o tara in care banca centrala este condusa de catre o fascinanta doamna, Tan Sri Dr Zeti Akhtar Aziz, guvernatoare in Malaysia. Zeti a reusit sa promoveze un nou cadru legislativ, mai puternic si mai flexibil, care pregateste banca centrala pentru provocarile viitoare ale sistemului financiar global. Adoptat in Parlamentul malaysian in iulie a.c., el va intra in vigoare in noiembrie 2009. Construit pe principiile independentei bancii centrale in materie de operatiuni, de arierate bugetare si de personal, revizuirea legislativa isi propune sa evite interventiile anterioare bazate pe criteriul urgentei. Isi propune sa previna alte crize severe care ar putea zgudui stabilitatea monetara si a preturilor. Uhauuu! Totul are loc intr-un an de criza globala, in care economia malaysiana nu se contracta, ci din contra. Exporturile dau semnale de revigorare si se pregateste aderarea la zona comerciala libera asiatica, la 1 ianuarie 2010, alaturi de alte cinci state – Brunei, Indonezia, Filipine, Singapore si Thailanda. Ingrijorarile doamnei guvernator nu contenesc. Ele tin de capacitatea institutiei pe care o conduce de a gestiona incertitudinile economice, de plasele de siguranta financiara, de protectia consumatorului.

(more…)

In ce moneda intra banii de la FMI in conturile BNR? Echivalent dolari la cursul zilei DST/USD? La fel trebuie rambursat? Primesc aceasta intrebare la care cred ca merita sa dau raspunsul si aici, pe blog.

Situatia este mai complicata decat pare la prima vedere. Datoria ne este comunicata de catre FMI si este exigibila la scadenta in DST. Dupa cum bine se stie, aceasta este doar o moneda scripturala. In realitate, noi primim euro si dolari (in valoare echivalenta cu moneda scripturala DST), iar la scadenta livram tot euro si dolari (eventual in alta proportie, dupa cum ne-o cere FMI la acel moment). In plus, alimentarea conturilor BNR nu se face cu dolari sau euro de la FMI, ci de la state. De regula, aceste state sunt marii creditori ai lumii sau cele care au de rambursat o scadenta catre Fond. La fel, rambursarea de catre noi a euro sau a dolarilor nu se face in contul FMI, ci in contul unor state terte, pe baza instructiunilor pe care le primim de la Fond.

Care este valoarea acestui imprumut in baza acordului de tip stand-by cu FMI? 12.95 miliarde de Euro (11,44 miliarde de DST), pentru o durata de 24 de luni. Imprumutul de la FMI este administrat de catre BNR.

Scopul? Consolidarea rezervei valutare, avand un rol important in procesul de reducere graduala a rezervelor minime obligatorii in valuta ale bancilor romanesti si crearea unei lichiditati corespunzatoare in piata monetara.

Care sunt costurile? Atat pentru BNR, cat si pentru MFP, conditiile de cost sunt mult mai avantajoase decat cele care s-ar obtine pe pietele financiare interne si externe.

Care sunt conditionalitatile agreate in Programului de sprijin economic si diminuare a efectelor crizei financiare de catre autoritatile romane cu FMI/CE/BM?

A. Pe termen scurt:

- Reducerea deficitului bugetar cu 1.1% din PIB, pana la 4,6% din PIB in 2009;
- O mai buna disciplina a exercitiului bugetar pe parcursului anului prin stabilirea unor criterii de performanta pentru deficitele bugetare trimestriale:

Trim.1 – 8.3 miliarde lei
Trim.2 – 14.5 miliarde lei
Trim.3 – 18.6 miliarde lei
TOTAL 2009: 24.4 miliarde lei

B. Pe termen mediu:

- Reducerea deficitului bugetului general consolidat pana la aproximativ 3,7% din PIB în 2010 şi sub pragul de 3% din PIB în 2011;
- Limitarea rectificarilor bugetare efectuate in cursul anului;
- Infiintarea unui consiliu fiscal ce va asigura o analiza independenta si de specialitate a prognozelor macroeconomice si bugetare;
- Legea responsabilitatii fiscale (pana la sfarsitul lunii noiembrie 2009);
- Introducerea unor reguli fiscale privind datoria publica si a deficitului bugetar primar;
- Unificarea grilei de salarizare din sectorul public pana la 30 octombrie 2009, dar care va prevedea o perioada graduala de implementare de pana la 3 ani;
- Reformarea actualului sistem de sporuri, a caror pondere in castigul salarial actual este mai mare decat cea a salariului de baza;
- Stabilirea unui nivel maxim pentru celelalte categorii de cheltuieli de natura salariala, in afara salariului de baza;
- Pentru salariatii cu venituri mici se mentin veniturile reale, cu posibilitatea de crestere graduala. Proportia dintre cel mai mic si cel mai mare salariu din sistem va fi de 1 la 15, fata de 1 la 72, cat este in prezent.

C. Pe termen lung:

Reformarea sistemului public de pensii in coordonare cu Banca Mondiala prin:
- Continuarea ajustarii varstei de pensionare avand in vedere evolutia sperantei de viata, pentru a permite o mai mare flexibilitate a sistemului, dar şi pentru alinierea parametrilor de pensionare cu practicile din tarile UE.
- Protejarea grupurilor vulnerabile de pensionari prin dezvoltarea unor programe de sprijin care sa diminueze saracia si sa conduca la cresterea nivelului de trai al acestora.
- Continuarea implementarii treptate a pilonului doi al sistemului de pensii.

Condiţionalitatile negociate cu FMI/CE/BM nu au fost impuse, ci agreate de comun acord, ele fiind calea fireasca de urmat in vederea atingerii cresterii reale sustenabile, care este obiectivul fundamental al oricarui Guvern.

In 2009, deficitul de cont curent al Romaniei ar putea cobori la 6-7 miliarde de euro, ceea ce inseamna o restrangere dureroasa pentru economia privata.

Din acesta:
- 4.5-5 mld e generat de catre sectorul de stat care este in continuare nerestructurat;

- fata de anul trecut, deficitul sectorului privat ar putea sa scada de la 12 la 1.5-2 miliarde anul acesta – adica sectorul privat nu va mai cumpara net aproape nimic din strainatate (si nu ma gandesc la autovehicule, ci in special la investitii, tehnologii si materii prime), iar exporturile se reduc drastic la randul lor.

(more…)

Redresarea economică nu poate fi susţinută fără diversificarea armelor anti-corupţie şi diminuarea cheltuielilor neproductive.

Prognozele pentru anul 2009 au cunoscut cea mai mare volatilitate a indicatorilor macroeconomici din ultimul deceniu. Predictiile catastrofice ale unor analisti si politicieni se împiedică acum de ultimele date ale economiei care arată, pe ansamblu, o tendinţă economică sensibil încurajatoare. Impactul rămâne totuşi asimetric pe sectoarele economiei româneşti. E însă un început timid care poate fi consolidat. Urgenţele şi spaimele crizei economice globale riscă să amâne agenda de reforme a politicilor publice, a statului de drept şi a bunei guvernări.
(more…)