Cu toate ca am convingerea ca as canta mai prost decat ar putea face treaba domnul Dan Bittman la Finante, m-as fi asteptat ca macar cel din urma sa fie rezonabil si sa refuze o invitatie atat de “sexy”, ca cea a domnului ministru Vladescu.

(more…)

In saptamana globala a antreprenoriatului am sustinut o prezentare: Strategii guvernamentale de redresare economica, la conferinta organizata de CADI impreuna cu partenerii sai, astazi, 17 noiembrie 2009. O gasiti atasata aici: prezentare-andreea paul vass-17-nov .

(more…)

Redresarea economică nu poate fi susţinută fără diversificarea armelor anti-corupţie şi diminuarea cheltuielilor neproductive.

Prognozele pentru anul 2009 au cunoscut cea mai mare volatilitate a indicatorilor macroeconomici din ultimul deceniu. Predictiile catastrofice ale unor analisti si politicieni se împiedică acum de ultimele date ale economiei care arată, pe ansamblu, o tendinţă economică sensibil încurajatoare. Impactul rămâne totuşi asimetric pe sectoarele economiei româneşti. E însă un început timid care poate fi consolidat. Urgenţele şi spaimele crizei economice globale riscă să amâne agenda de reforme a politicilor publice, a statului de drept şi a bunei guvernări.
(more…)

Cele 7.000 de amendamente la bugetul de stat pe 2009, in medie 13 pe cap de parlamentar, reprezinta recordul absolut national la propunerile de modificare a unei legi. Ieri, dupa miezul noptii, parlamentarii au respins 5.000 dintre ele si au acceptat 2.000, adica dublul numarului total de amendamente aduse bugetului anul trecut, cand au fost admise doar 200. Mare trebuie sa fie foamea de bani a alesilor uninominali, daca si-au infrant proverbiala indolenta si au stat sa inventarieze fiecare biserica, gradinita si camin cultural din circumscriptie! Atat de rea ca pana si Guvernul s-a temut de o revolta si a decis sa-i sature, pe moment, cu 23 de milioane de euro, o „rezerva” descoperita de ministrul de Finante Gheorghe Pogea si impartita parlamentarilor puterii. Dar ce sa faca ei cu numai 70.000 de euro, cand tocmai au avut revelatia Divinitatii prin cele 50 de biserici de reparat in parohia electorala si a unui dumnezeu mai mic, dar nemilos, care-i asteapta la cotitura si se numeste presedinte de consiliu judetean?! Pun o bomboana pe coliva facuta in memoria bugetului, aratand ca raporturile politice s-au schimbat.

In noiembrie 2008, s-a incheiat epoca in care parlamentarul se temea sa miste-n front, cand nu indraznea sa se puna de-a curmezisul vointei partidului si guvernului sau. Disciplina politica era de la sine inteleasa, „soldatii credinciosi” – cum le placea unora sa se declare – avand mai multe sanse la locuri eligibile decat aceia care discutau ordinul.

La dezbaterea unei legi precum cea a bugetului, cele mai multe amendamente apartineau opozitiei, pentru parlamentarii majoritatii calculele Guvernului fiind cele mai bune. Se lucra cu procente din PIB, initiativele personale si de grup politic urmarind cresterea cu 2-3 la suta a fondurilor destinate Educatiei, Armatei sau altor domenii. Astazi, opozitiei liberale i s-au admis 30 de amendamente, restul pana la 2.000 fiind ale coalitiei PD-L – PSD. Se pronunta cifre clare, miliarde si milioane cu maruntisul aferent din coada, si se expediaza precis in circumscriptie, unei biserici sau unui camin cultural. Parca bugetul nu ar mai fi national, ci uninominal. O parte a lui chiar asa este. O bucata a fost repartizata pe numele parlamentarilor majoritatii, ca acestia sa-si lase amprenta in circumscriptie, „sa se vada” ca a facut ceva, iar o alta bucata merge spre administratiile locale, baronii judeteni amenintandu-si senatorii si deputatii cu sanctiuni daca nu aduc bani in teritoriu. Odata cu votul uninominal, controlul de la centru al partidelor asupra propriilor alesi a slabit considerabil, incat Guvernul condus de Emil Boc, presedinte al PD-L, a ajuns sa-si mituiasca parlamentarii ca sa aprobe bugetul. Iar acesta este numai inceputul. Creand precedentul fondului de rezerva la purtator, menit sa satisfaca nu nevoile reale ale comunitatilor locale (au nevoie de sosele, poduri, indiguiri, canalizari, dispensare, in timp ce bisericile pot fi ridicate din donatii, sponsorizari si din mila BOR), Executivul s-a pus la cheremul parlamentarilor cu ambitii electorale, nu al Parlamentului. Iar presiunea din partea acestora si a baronilor, de care tind sa depinda mai mult decat de partid, va creste cu fiecare an, pana nu va mai avea cu ce sa-i potoleasca. Covarsitoarea majoritate parlamentara, cu care numai FSN s-a mai putut lauda, nu-i serveste Cabinetului Boc, ci viceversa: abia acum, dupa 20 de ani, Guvernul este, in fine, controlat.

Veniturile UE sunt echivalente cu 64 eurocenti de persoană pe zi, cetatenii europeni necontribuind insa direct la bugetul Uniunii Europene. Bugetul UE reprezinta circa 1% din produsul intern brut al celor 27 de state membre.

Bugetul UE pentru 2009, in cuantum de 116 miliarde euro, prevede mai multi bani pentru cresterea economica, protejarea mediului inconjurator si ajutorul alimentar pentru tarile in curs de dezvoltare.

Asadar, in 2009, cea mai mare parte a bugetului – 45%, adica 60 de miliarde de euro – este dedicata cercetarii, inovarii, ocuparii fortei de munca si programelor de dezvoltare regionala – aspecte importante in abordarea crizei economice actuale:

• Bugetul dedicat cercetarii a crescut cu 11%,

• Bugetul dedicat inovarii a crescut cu 22%,

ambele contribuind la cresterea competitivitatii si la crearea unei economii care respecta mediul inconjurator.

Cheltuielile pentru protejarea mediului si dezvoltarea rurala vor creste cu 2,9%.

Un miliard de euro a fost dedicat combaterii crizei alimentare in tarile sarace, pe perioada 2008-2010.

Costurile administrative reprezinta o parte foarte mica din bugetul UE: 7,7%.

Detalii aici

Premierul francez, Francois Fillon, declara acum cateva zile ca in scopul contracararii efectelor crizei economice care a condus la recentele greve de la Paris, Guvernul propune un plan anticriza de investire masiva in sectoarele cheie. Ele sunt: infrastructura, invatamantul si cercetarea. UE, in ansamblu, si SUA raspund crizei tot prin finantarea sporita a sectorului de cercetare, dezvoltare si inovare.

Teoretic, prin Pactul National pentru Educatie si Cercetare, Romania s-a angajat sa se sincronizeze cu lumea civilizata. In practica, datele facute publice pana acum arata o alocare bugetara pentru cercetare in anul 2009 la aproape jumatate din nivelul stabilit anul trecut – adica de circa 10 ori mai mica, ca procent din PIB, decat media europeana a ultimilor ani. Situatia pare sa pericliteze ceea ce s-a castigat firav in ultimul an, inclusiv pactul mai sus mentionat. Parte din contractele incheiate pe perioade de 2-3 ani vor fi acum brutal intrerupte, iar tinerii cercetatori vor fi, fara indoiala, primii sacrificati in actualul sistem. Angajamentele internationale de colaborarea vor fi direct afectate.

Ceea ce se cere imperativ in schimb este aplicarea pana in panzele albe a principiului enuntat: bani contra reforma si nu pentru alimentarea institutelor capuse care nu produc nimic!

Cercetarea nu este un Ateneu caruia trebuie sa i se dea un banut din mila, prin “cedarea” unei parti din bugetul fiecarei institutii ale statului, asa cum suna acum chemarea politica. Lipsa de civilitate si de progres, de inovare si de performanta vine dintr-o mentalitate alimentata constant de intoarcerea piramidei valorilor cu susul in jos in Romania, de marginalizarea elitelor autentice si de promovarea non-valorii, a clanurilor de familie. Nu mai putem inainta cu spatele spre viitor, nici chiar in cele mai severe perioade de criza economica.

Ar fi de dorit ca actualul Guvern sa defineasca extrem de limpede si responsabil:

- tinta Romaniei in ceea ce priveste atitudinea fata de ‘educatie, stiinta si tehnologie’,
- cerintele calitative pentru o finantare rationala, eficienta, orientata spre asumarea hazardului moral care favorizeaza intotdeauna mintile pregatite (vorba lui Palade),
- criteriile de transparenta administrativa, de corectitudine si etica manageriala, pe scurt integritatea procesului de cercetare si, nu in ultimul rand,

- mecanismele prin care doreste sa impuna schimbari de optica in societatea romaneasca privitoare la ‘stiinta’.

Multe raspunsuri se gasesc in documentele Comisiei Prezidentiale pentru Educatie si Cercetare:

- Daca aceste raspunsuri sunt ‘valide’ din perspectiva actualului Guvern, atunci ele ar trebui dezvoltate, asumate si implementate in ritm alert.
- Daca ‘nu’, ar trebui sa elaboreze o noua viziune.

Personal, cred insa ca lucrarile Comisiei Prezidentiale asigura suportul pentru demararea unei reforme de fond si a unui “buget contra reforma”, viziune impartasita in mare parte de catre membrii comunitatii de cercetatori.

Un eveniment energic ideatic, menit sa dinamizeze optimismul potentialilor beneficiari de fonduri structurale a avut loc ieri, 30 octombrie, 2008. A fost organizat de catre Finmedia, in parteneriat cu CEC Bank, Consortiul EUGA si BRD.
Participantii eterogeni, vreo 80 de persoane la numar, nu aveau o atitudine atat de pozitiva precum cea a functionarilor publici: firme de consultanta, IMM-uri, reprezentanti sindicali, reprezentanti ai ministerelor, cercetatori de la Academia Romana, profesori universitari, studenti de la ASE, consilieri de la Primaria Bucuresti, jurnalisti de specialitate.

L-am moderat cu entuziasm latin, dar cu punctualitate scandinava. Grea optiune, mai ales in ceea ce priveste ultima parte, dar am reusit performanta asta cu totii impreuna.

Discutiile au fost aprinse, uneori inclestate, dar incarcate cu mesaje de forta ale invitatilor pe care i-am avut alaturi: R. Cotovelea (ACIS), S.M. Chiser (MDLPL), M. Vieru (CEC), C. Bostina (AOAR), M. Spranceana (MIMMCTPL), C. Marinescu (CNIPMM), E. Moraru (EUGA), D. Pislaru (GEA), V. Grigore (KPMG), Romeo Ilie (Academia Romana).

Va prezint in continuare cateva dintre concluziile punctuale:
Nu suntem in criza in ceea ce priveste gestiunea fondurilor europene, ba chiar performam in domeniul mediului, in schimb nu am reusit sa accesam nici un euro pentru agricultura, iar la capitolul transporturi exista axe fara nici macar o aplicatie;
Romania este primul stat membru caruia i s-a aprobat un proiect major de catre CE, in cadrul financiar 2007 – 2013 – este vorba despre un proiect de mediu; in acceptiunea comunitara proiect major inseamna minimum 50 mil. euro pentru transporturi, 25 mil. euro pentru mediu si 20 mil. euro in rest;
Data exemplu pozitiv la Bruxelles, Romania este in acelasi timp aspru criticata de Transparency International pentru lipsa de transparenta in elaborarea, derularea si evaluarea programelor operationale;
Din totalul alocarilor pentru perioada 2007 – 2013 (de 19,7 mld. euro pentru fonduri structurale Romaniei, de 13,3 mld. euro pentru agricultura si dezvoltare rurala, la care se mai adauga 5,5 mld. euro cofinantare nationala) observam ca 80% sunt destinate de fapt autoritatilor publice si doar circa 20% beneficiarilor privati;
Intr-un sondaj efectuat asupra IMM-urilor din Romania remarcam ca doar 0,5% au depus un poriect pentru finantare europeana nerambursabila, peste 3% sunt in faza de elaborare a unui proiect, cam 7% au contactat un consultant, 30% s-au informat cu privire la aceste programe iar restul de aproape 60% nu au intentia sa acceseze fonduri nerambursabile;
Fondurile structurale sunt totusi orientate spre acei beneficiari care in conditii normale de piata gasesc imposibila derularea proiectului supus aprobarii; asadar, intreprinderilor competitive le este recomandata evitarea procedurilor birocratice si consumatoare de timp pentru accesarea fondurilor europene; mirajul statului maximal trebuie evitat;
Apelurile initiate pana acum acopera 90% dintre axele prioritare aprobate pentru primii doi ani de la aderare;
Proiecte depuse: 4452 de proiecte, in valoare totală de aprox. 7.637 mld. euro;
Proiecte aprobate pana acum: 277 de proiecte, in valoare de aprox. 1.987 mld. euro;
Consortiul EUGA, format din Banca Transilvania, Microsoft si Romtelecom, au construit un site pentru a sprijini IMM-urile in demersurile lor de accesare a fondurilor europene;
Apelarea potentialilor beneficiari la un consultant de calitate poate sa faca diferenta dintre un aplicant castigator sau perdant;
Cele mai frecvente greseli care se fac la depunerea proiectelor tin de absenta din dosare a unor documente solicitate sau necompletarea unor câmpuri; nerespectarea unor criterii de eligibilitate pentru solicitant sau proiect; prezentarea neclara si/sau incorecta a activitatilor si planului de implementare a proiectului; intocmirea gresita a bugetului; necunoasterea sau interpretarea gresita a unor elemente importante precum achizitiile publice, ajutorul de stat, informarea şi publicitatea;
La aceste greseli se adauga acum riscuri specifice la nivelul beneficiarului, generate de efectele crizei financiare, aparand costuri efective care pot dezechilibra semnificativ proiectia initiala de buget: deprecierea leului, riscul de inflatie, dificultati in asigurarea cofinantarii in conditiile unor dobanzi mai mari, reducerii lichiditatilor existente pe piata si limitarea creditarii, in definitiv riscul de crestere a costurilor de rambursare a creditelor;
O incetinire a cresterii PIB in statele europene din cauza crizei financiare nu va implica si o scadere a contributiilor din VNB platite la bugetul UE; cu alte cuvinte, dimensiunea bugetului, stabilit in cadrul comunitar pentru sapte ani, determina finantarea si nu invers – de aceea discutam despre cote-apel cand vine vorba despre ponderea din VNB care trebuie varsat de fiecare stat membru bugetului comunitar, dar de cote uniforme cand vorbim despre contributiile din TVA; asadar, daca nu este modificat cadrul financiar, bugetul UE va fi executat asa cum este prevazut pana in 2013, fara nici o reducere;

S-a introdus pentru prima data in proiectul de buget general consolidat pentru anul 2009 un capitol nou care include sumelor primite de la UE in contul platilor efectuate din bugetul propriu al ministerelor beneficiare de fonduri europene nerambursabile postaderare pentru implementarea proiectelor europene în domeniul Politicii de coeziune, a Politicilor Agricole Comune şi de Pescuit – 16.789,2 mil. lei, adica 2,9% din PIB, respectiv 7,5% din veniturile bugetare totale estimate pentru anul 2009;
Pe partea de cheltuieli bugetare, in acelasi proiect de buget pentru anul 2009 s-a introdus o categorie nouă specială de transferuri destinate finanţării proiectelor care beneficiază de fonduri externe nerambursabile postaderare – 21.743,6 mil. lei, adica 3,8 % din PIB, respectiv 9,2 % din totalul cheltuielilor bugetare estimate pentru anul 2009;
In vederea lansarii mai rapide a programelor operationale din cadrul obiectivului “Convergenta”, CE a acordat avansuri (pre-finantare) fiecarui stat membru; Romaniei i-au fost deja virate aproape 1060 mil. euro pentru anii 2007 si 2008 cumulat, urmand o alta transa de 515 mil. euro in 2009;
Este prematur sa concluzionam ca gradul de absorbtie a fondurilor postaderare este foarte mic, deoarece la multe institutii publice – organisme intermediare – proiectele se afla in plin proces de evaluare; ca sa fim si mai expliciti, cu exceptia avansului si a unor plati intermediare, cheltuiala se efectueaza prin autofinantare sau cu ajutorul unui credit, se deruleaza/implementeaza proiectul si abia apoi se efectueaza decontarea fondurilor europene pe baza documentelor justificative.