Masuri anti-criza, salarii, industrie si comert exterior la inceputul anului 2010
Sunday, March 14th, 2010In anul 2009, măsurile guvernamentale au avut ca principal efect diminuarea efectelor negative ale contractiei economice asupra populatiei si a mediului de afaceri - atat cat a permis spatiul fiscal redus, dar mai ales prin efortul de reasezare a cheltuielilor institutiilor statului care nu isi justificau existenta (restructurarea agentiilor gvernamentale) sau eficienta in atingerea obiectivelor asumate in raport cu personalul angajat - in conditiile nemodificarii impozitelor principale (asa cum au facut unele state din jur). Legea salarizarii unitare si a proiectului sistemului unitar de pensii propun solutii viabile, pe termen foarte lung, pentru provocarile cheltuielilor publice sociale care au atins ponderi imposibil de sustinut in viitor. Legea responsabilitatii fiscale urmareste eliminarea abuzurilor decidentilor politici in sfera alocarii tuturor cheltuielilor publice.
Spre finalul anului 2009 si in 2010, accentul cade pe masurile de stabilizare a economiei şi de reluare a procesului de creştere economică prin investitii.
O prezentare sintetica, exemplificativa, a pachetului de masuri interventioniste guvernamentale in 2009-2010 arata cam asa:
Măsuri de stimulare a cererii prin creşterea puterii de cumpărare a locuinţelor (Programul prima casă: I si II; reducerea TVA la 5%), a maşinilor (Programul rabla), susţinerea exporturilor (capitalizarea Eximbank), a consumului general prin eliminarea, reducerea si comasarea a peste 100 de taxe si tarife cu caracter nefiscal (efort ce va continua in 2010);
Măsuri de stimulare a investiţiilor (neimpozitarea profitului reinvestit, investiţii în reabilitarea termică a locuinţelor, stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre tinerii debutanti in afaceri - firme starter, compensarea TVA si accelerarea rambursarii sale, amanarea la plata a obligatiilor restante ale agentilor economici afectati de criza economica-financiara, accelerarea absorbtiei fondurilor europene si cresterea prefinantarilor si a garantiilor, acordarea de ajutoare de stat si ajutoare de minimis pana la 200.000 euro pentru IMM-uri, iar acum s-a adoptat strategia e-Romania, este in curs de revizuire legislatia parteneriatului public-privat si se are in vedere crearea Fondului de Investitii Nationale);
Măsuri de stimulare a agriculturii (Programul „Primul siloz”, “Primul tractor”);
Măsuri de stimulare a industriei chimice si energetice (cu efecte directe asupra aprovizionarii agriculturii cu ingrasaminte chimice la preturi reduse, evitarea disponibilizarilor masive, furnizarea agentului termis si a apei calde pentru populatie la preturi rezonabile);
Măsuri cu caracter social (cresterea venitului minim garantat, a pensiei sociale minime garantate si pentru pensionarii cu venituri mici în două tranşe);
Măsuri de protejare pe piaţa muncii (şomajul tehnic, Programul ˝Bani pentru angajaţi mai mulţi, mai competenţi, mai sănătoşi˝, prelungirea perioadei de acordare a ajutorului de şomaj cu trei luni, sprijin pentru formare si reconversie profesionala).
Impactul fiecarei masuri va fi prezentat de catre Primul ministru in Parlamentul Romaniei si, in detaliu, intr-un raport ce va fi publicat pe site-ul Guvernului.
In plus, Guvernul României a încheiat un acord financiar extern multilateral cu FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială şi alte instituţii financiare internaţionale - în valoare de 19,95 miliarde de Euro cu o durată de 24 luni - si care a permis ajustarea ordonată a deficitului fiscal, deficitului extern, evitarea deprecierii cursului de schimb, asigurarea unei finanţări externe adecvate şi îmbunătăţirea încrederii în perspectivele economiei româneşti. Absenta sa ar fi degenerat intr-un fenomen devastator de saracire a populatiei.
Oricat de ambitioase ar fi insa programele guvernamentale anti-criza in lume, studiile de profil arata ca efectul lor real in economie depinde direct de eficienta guvernamentala si de capacitatea lor de a injecta resursele cat mai rapid in mijloace productive. De aceea, raportat la declaratiile de intentie, rezultatele reclama rate ale succesului intre 8-73% in tarile emergente (in favoarea economiilor asiatice, in Chile, Polonia sau Cehia, dar in defavoarea Rusiei sau Kazakhstanului unde stimulentele masive, de peste 10% din PIB nu au fost insotite de rezultate proportionale) (DB Research, 2009).
Cum a inceput anul 2010 in termeni de salarii, industrie si exporturi?
Evoluţia câştigului salarial mediu brut a fost peste aşteptări. De ce spun asta? Pentru ca in general, luna ianuarie reprezintă o luna cu câştiguri salariale inferioare celor din luna decembrie. De pilda, în luna ianuarie 2008 câştigul salarial mediu brut a fost cu 5,4% mai mic decât cel din decembrie 2007, iar în luna ianuarie 2009, câştigul salarial mediu brut a fost mai mic decât în decembrie 2008 cu 9,1%. Or, in luna ianuarie 2010, câştigul salarial mediu brut a fost mai mic doar cu 2,8%, sub cel din decembrie 2009.
Raportat la luna ianuarie 2009, nivelul câştigului salarial mediu brut din luna ianuarie 2010, de 1967 lei, este cu 7% mai mare.-Faţă de nivelul prognozat la fundamentarea bugetului, realizările comunicate de INS sunt superioare cu 4,6%.
Creşterile cel mai ridicate, faţă de luna ianuarie 2009, s-au înregistrat în: industria auto (23,7%), industria produselor din cauciuc şi mase plastice (20,4%), industria chimică (16,7%), industria produselor textile (16,9%), industria de mobilă (11,7%) (sursa: CNP, februarie 2010).
Deşi INS nu publică date provizorii privind evoluţia câştigului salarial în sectorul public şi privat, datele arată că in sectorul public, creşterea a fost inferioară mediei naţionale, respectiv de 3,2%.
Este evidenta mentinerea salariului mediu brut in administratia publica cu 20% mai mare decat media pe totalul economiei (2372 lei). Decalaje majore se perpetueaza intre sectorul de sanatate si asistenta sociala (2003 lei), respectiv educatie (2312 lei) fat de salariul mediu inregistrat in celelalte unitati de administratie publica si aparare, asigurari sociale din sistemul public (3091 lei) in ianuarie 2010. Pana in 2015 aceste salarii mici bugetare vor cunoaste cele mai mari ritmuri de crestere pentru a se integra in grilele salarizarii unitare.
Una din cele mai mari creşteri ale câştigului salarial mediu brut s-a înregistrat în industria producătoare 9,4%, în consens cu aşteptata redresare a activităţii industriale.
În ianuarie 2010 industria şi-a continuat relansarea
Luna ianuarie 2010 a fost a treia lună de creştere a producţiei industriale, cu 6,9% faţă de luna corespunzătoare din anul 2009. Industria prelucrătoare s-a majorat cu 7,6%. Cele mai mari creşteri s-au înregistrat în industria constructoare de maşini, în principal datorită exportului de bunuri de capital. Industria bunurilor de capital a avut cea mai mare creştere a producţiei (+23,2%), dar şi industria bunurilor intermediare şi industria energetică au înregistrat creşteri de 10,4%, respectiv 8,9% în aceeaşi perioadă de comparabilitate. Industria prelucrătoare a înregistrat creşteri peste cele ale industriei în ansamblu (+7,6% în luna ianuarie, +13,1% în luna decembrie şi +5,8% în luna noiembrie) (sursa: CNP, februarie 2010).
Conform datelor ajustate sezonier publicate de Eurostat, în luna ianuarie comparativ cu aceeaşi lună din anul anterior, România a înregistrat o creştere a producţiei industriale peste media UE-27 şi media zonei Euro:
- în luna ianuarie, comparativ cu aceeaşi luna din anul anterior, producţia industrială a crescut, atât în zona Euro cât şi pe ansamblul Uniunii Europene, cu 0,8%, respectiv 1,0%, România înregistrând o creştere de 7,1%;
- creşteri superioare s-au înregistrat doar în două ţări: Malta (+12,5%) şi Polonia (+11,0%), în timp ce Republica Cehă a avut o creştere similară cu cea a României.
Semnale bune ne transmit în luna ianuarie si comenzile noi din industrie care s-au majorat pentru prima dată din noiembrie 2008. Astfel:
- în luna ianuarie 2010, valoarea comenzile noi din industrie (piaţă internă şi piaţa externă) a crescut, în termeni nominali, cu 16,3% faţă de luna similară din anul anterior;
- creşterea a fost susţinută de industria bunurilor intermediare (+37,9%) şi industria bunurilor de capital (+6,2%).
Valoarea totala a cifrei de afaceri din industrie (piaţă internă şi piaţa externă) a crescut în luna ianuarie 2010, în termeni nominali, cu 6,5% faţă de ianuarie 2009. Creşterea se datorează industriei prelucrătoare care a înregistrat o majorare de 7,3% a valorii cifrei de afaceri. Pe marile grupe industriale, cele mai mari creşteri s-au realizat în cazul industriei bunurilor de capital (+26,5%) şi industriei energetice (+20,5%).
Creşterea exportului din luna ianuarie: cea mai ridicată creştere de după iulie 2008
In sfarsit, haideti sa vedem cum stam si la capitolul concurenta internationala prin vectorul comerţului exterior.
Exporturile româneşti din luna ianuarie 2010 au fost cu 19,8% peste nivelul celor din luna ianuarie 2009. Luna ianuarie este a treia lună de creştere a exporturilor (în noiembrie creşterea a fost de 7% iar în decembrie 2009 de 18,9%) (sursa: CNP, februarie 2010):
- Valoric, în luna ianuarie 2010 s-a exportat cu 381 milioane euro mai mult decât în ianuarie 2009;
- Dinamica exportului din luna ianuarie 2010 este foarte apropiată de cea din ianuarie 2008 şi peste cea din ianuarie 2007 (ani de vârf pentru exportul românesc);
- După iulie 2008 nu s-a mai înregistrat o astfel de creştere lunară.
Totuşi dacă în luna ianuarie 2010 comparativ cu luna decembrie 2009, exporturile intracomunitare s-au majorat cu 8,9% cele extracomunitare s-au diminuat cu 22,5%. Strategia Nationala de Export este nevoita sa-si concentreze interventiile asupra pietelor extracomunitare dinamice ca forta de absorbtie a importurilor mondiale.
În luna ianuarie 2010, importul s-a majorat cu 4,4% fată de cel din ianuarie 2009. Importurile intracomunitare s-au diminuat cu doar 1,1% după ce au cunoscut reduceri semnificative (30,5%) în luna ianuarie a anului 2009.
Rezultatele pozitive structurale din ultimele luni releva majorarea ponderii exporturilor de maşini şi echipamente de transport de la 41,7%, cât reprezentau în ianuarie 2009, la 43,1% în perioada corespunzătoare a anului 2010. Sigur ca apare si o majorare a ponderii importurilor de maşini şi echipamente de transport în total importuri de la 33,3%, la 35,2%.
Creşterea într-un ritm mai accelerat al exporturilor comparativ cu cel al importurilor au făcut ca deficitul comercial din luna ianuarie să rămână scăzut, în diminuare cu 38,4% faţă de cel din ianuarie 2009 , in valoare de 426,8 milioane euro - reprezentand 62% din cel înregistrat în ianuarie 2009 şi 50% din cel înregistrat în luna decembrie 2009.
În luna ianuarie a anului 2010 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 123 milioane euro, în scădere cu 73,2% în raport cu aceeaşi perioadă din anul 2009:
- Deficitul balanţei comerciale a însumat 217 milioane euro - în scădere faţă ianuarie 2009 cu 55,8%.
- Transferurile curente au atins un excedent în valoare 332 milioane euro - în creştere cu 52,3% faţă de ianuarie 2009.
- Balanţa veniturilor a înregistrat un deficit de 173 milioane euro - în scădere cu 11,7% faţă de ianuarie 2009.
- Balanţa serviciilor a trecut de la un excedent de 10 milioane euro înregistrat în ianuarie 2009 la un deficit de 65 milioane euro. Această evoluţie, a fost determinată în principal de trecerea balanţei alte servicii de la un excedent de 3 milioane euro la un deficit de 25 milioane euro, în condiţiile în care transporturile au înregistrat un excedent în valoare de 5 milioane euro.
Deficitul de cont curent a fost finanţat integral din investiţii străine directe, care s-au situat la 302 milioane euro, mai mici cu 73,1% faţă de ianuarie 2009 când au înregistrat 1123 milioane euro.
