Raspunsul vine taios, din cel putin patru puncte de vedere:
1. O cota unica redusa la 10% incepand cu anul 2011 ar genera pierderi imediate la incasarile bugetare de circa 3,4 miliarde lei la impozitul pe profit si de 5,7 miliarde lei la impozitul pe venit – adica un total de 9,1 miliarde lei, adica sub 2 miliarde euro sau 1,8% din PIB.
In scenariul unei cote unice reduse la 12%, incasarile s-ar contracta imediat, in 2011, cu 6,4 miliarde lei sau 1,25% din PIB, din care 2,3 miliarde lei din impozitul pe profit, iar 4,1 miliarde lei din impozitul pe venit.
2. O decizie politica in favoarea unui soc fiscal prin diminuarea cotei unice este dificila inainte de a discuta despre redimensionarea contributiilor de asigurari sociale si a taxei pe valoare adaugata, care se plaseaza acum pe unele dintre cele mai inalte trepte in UE sau inainte de modificarea injustului impozit minim prefigurata pentru toamna aestui an.
3.Romanii nu au paticipat inca la o dezbatere serioasa si de amploare asupra nivelului de impozitare (cu exceptia optiunii pentru cota unica in anul 2004 si 2008), respectiv asupra serviciilor publice şi obligaţiilor sociale asumate a fi finanţate din bugetul ţării. Această dezbatere trebuie sa porneasca de la realitatea că o ţară care doreşte să aibă o fiscalitate mai mică în raport cu alte state va trebui să găsească echilibrul just între finanţarea obligaţiilor sociale din buget şi plăţile efectuate de către contribuabili prin taxe, impozite si alte contributii catre stat. Altfel vom ramane captivi populismului care invadeaza dezbaterile publice politicianiste actuale si care foloseste drept vectori argumentativi precum “ni se ia”, “se fura din buzunarul nostru”, “e dreptul nostru castigat”.
4. Acum noi traim cu o datorie bugetara care se ridica la 6,8% din PIB, si asta doar daca reusim sa operam ajustarile actuale severe din punct de vedere social, de circa 2,3 miliarde euro. In anul 2011, deficitul bugetar trebuie redus sub 5% din PIB, adica e nevoie de un plus de ajustari a cheltuielilor publice si crestere a veniturilor bugetare. Or diminuarea cotei unice, de pilda la 10%, ar dubla acest efort in anul urmator, adica noi ajustari de cheltuieli ce se ridica la 3,6% din PIB.
Totusi, nu m-as grabi sa renunt la aceasta idee pe care o port inca din 2006. De ce? Pentru ca principala provocare în faţa economiei româneşti sta in reluarea creşterii economice sanatoase şi evitarea intrării într-o perioadă prelungită de stagnare. Or atractivitatea fiscala si efectul psihologic al increderii investitiilor private in Romania, fie ele externe sau interne, ar fi acceleratorii relansarii de care avem nevoie.
Mai concret, cu o politica industriala orientata spre tehnologii de varf si valoare adaugata ridicata atasata – dezbatere declansata in acest sens la Ministerul Economiei cu expertii de profil - am putea grabi relansarea economica cu cel putin doi ani si am fi mult mai competitivi in atragerea capitalului strain in investitii productive si in industrii orientate cu precadere spre export, in industrii rezistente la crizele economice, precum industria alimentara, farmaceutica sau in energie.
Alternativele obiective sunt urmatoarele:
a. In scenariul optimist al aplicarii masurilor de ajustare brutala a cheltuielilor publice si de reforma a institutiilor statului, a unor relaxari fiscale acompaniate de extinderea bazei de impozitare, PIB ar reveni in 2012 la nivelul de dinaintea declansarii crizei economice, dar pe baze sanatoase – investitii, tehnologie, productivitate, export -, permitand continuarea cresterii economice accelerate si pe termen lung. b.In scenariul actual al prezervarii taxelor si impozitelor crescute (TVA, CAS, impozitul minim, povara administrativa), revenirea Produsului intern brut la nivelul de dinaintea crizei economice international va avea loc abia in 2014, iar ritmurile ulterioare de crestere economica ar fi mai lente. c. In scenariul ultra-pesimist al suprapunerii unei crize politice si a unei instabilitati institutionale cu actuala criza economica, PIB va reveni la nivelul de dinaintea crizei mult dupa 2014.
Pentru a indeplini conditiile necesare scenariului optimist trebuie sa gasim raspunsul la intrebarea ce economii s-ar putea face si ce venituri publice ar putea fi crescute in cuantumurile echivalente golurilor fiscale actuale si a pierderilor de incasari bugetare estimate pe termen scurt, ca urmare a diminuarii cotei unice si cum?
Va dau cateva exemple care se impun in zona supravegherii si sanctiuni dure pentru munca nedeclarata, pentru frauda fiscală şi pentru frauda sistemului de securitate socială. E nevoie de implicarea rapida a inspectoratelor teritoriale de muncă, a birourilor fiscale, a partenerilor sociali si a justitiei. Intarind institutiile statului si prin responsabilizare sociala exista un potential de:
- Colectare suplimentara de venituri publice de cel putin 0,45% din PIB prin diminuarea cu o cincime a muncii la negru pe termen scurt.
Munca nedeclarata reprezinta oficial aproape jumatate din economia subterana. Asadar, o tinta publica realista o poate reprezenta diminuarea sa cu 20% pe termen scurt.
- Economii la cheltuielile publice cu pensiile de circa 0,5% din PIB prin curatarea Romaniei de abuzurile pensionarilor anticipate pe caz de boala sau disabilitati, la care se pot adauga efectele indirecte pozitive date de reinsertia lor in piata fortei de munca active. Nu sunt incluse aici.
In Romania exista un numar de circa 300.000 de pensionari cu disabilitati peste media UE (calculata ca diferenta fata de medie aritmetica a ponderilor pentru toate cele 27 state membre), ceea ce implica o pierdere potentiala de venituri bugetare de aproximativ 1,2% din PIB rezultate din: impozitul pe venit (+0,7% din PIB), pensii (+0,35% din PIB), sanatate (+0,15% din PIB), somaj (+0,02% din PIB).
- Imbunatatirea ratelor de colectare la 100% din baza de impozitare masurabila si observabila conduce la un plus cumulat de venituri de 2,6% din PIB, rezultat din contributia TVA (+1,5% din PIB), pensii (0,6% din PIB), sanatate (0,5% din PIB) si somaj (0,03% din PIB). E o utopie sa credem ca putem imbunatati rata de colectare la 100%. Asadar, cu un plan ambitios de colectare si cu multa integritate in abordare, nu putem spera la mai mult de 1% din PIB de la un an la altul.
Evident, aceste eforturi nu ar fi suficiente. Ramane la latitudinea decidentilor politici sa hotarasca cat se poate extinde baza de impunere fiscala, ce active ale statului pot fi privatizate sau care servicii publice pot fi externalizate si descentralizate, care sunt programele publice ineficiente, care presupun risipa banului public si la care s-ar mai putea renunta. Ramane la latitudinea legiuitorilor sa creeze cadrul legislativ necesar dezvoltarii unor sectoare private puternice in zona educatiei, a sanatatii, a pensiilor etc. sau pentru a pune punct alaturi de institutiile abilitate pentru control spagii la nivelul tuturor serviciilor publice. Spatiu e suficient pe fiecare canal strategic de actiune. Ramane la latitudinea romanilor sa dezbata daca pot sau nu tolera alimentarea politicianista a asteptarilor supradimensionate sau daca sunt dispusi sa accepte interventii mai reduse ale statului in zona asistentei sociale.
Asadar, raman adepta unei cote unice reduse dupa ce toate aceste etape sunt integral parcurse si resping introducerea unei cote progresive pana cand Romania va atinge nivelul mediu de dezvoltare cu cel european.
Mai intai de toate, o lamurire. Detest manipularile de orice natura, fie in sensul sustinerii alternativei diminuarii salariilor si a pensiilor ca singurul leac impotriva raului care ne macina bugetul, fie in sensul antagonizarii saracilor si bogatilor. Declaratia lui Strauss-Kahn, cum ca optiunea dansilor era cresterea impozitelor si a taxelor este fortata si hiper-politizata. Ecoul socialistului francez razbate din candidatura sa la urmatoarea cursa pentru Presedintia Frantei. Adevarul este ca in niciunul din scenariile analizate cu FMI nu a fost exclusa reducerea imediata a salariilor in sectorul bugetar roman cu minimum 20%, chiar si in scenariul atasarii unor cresteri a TVA si a cotei unice. Cum poate o minte decenta sa inteleaga afirmatia ca o crestere a TVA la 24% si a cotei unice la 20% i-ar fi afectat doar pe cei bogati? Fals! In realitate, ar fi fost afectata intreaga populatie a Romaniei, indiferent de nivelul veniturilor. Ar fi afectat inclusiv persoanele care in anul 2009 au suportat primul val al reducerilor de venituri, generate de efectele crizei economice la nivelul sectorului privat. Forta de a crea bogatie sta in sectorul privat si ea este mult mai importanta decat bogatia insasi. Cresterea taxelor si a impozitelor ar diminua aceasta forta. Asadar, optiunea guvernului este pentru virarea clara spre dreapta si pentru stimularea fortelor necesare pentru acumularea de bogatie.
Sa revin insa la tema de sambata seara. Bulgarii au avut de ales intre doua cai de ajustare a deficitului bugetar – de altfel mult mai mic decat la noi – si anume intre cresterea TVA si diminuarea cheltuielilor publice totale cu 20%. Au decis ferm pentru cea de-a doua varianta cu o saptamana inainte de declaratia Presedintelui Romaniei care anunta optiunile Romaniei.
Cum a afectat decizia guvernului bulgar activitatea misiunilor diplomatice, de pilda?
Iata cateva exemple de efecte si fapte concrete:
1) Ministrul Finantelor si cel de Externe i-a obligat pe toti cei care sunt in misiune sa-si ia concediul maximal admis, adica 5 saptamani pe an. Astfel se economisesc bani la cheltuielile cu personal – substantiale pentru misiunile in strainatate.
2) Se abroga o dispozite, care le permitea sa ia bani pentru zilele nelucratoare in timpul concediului (in strainatate ei erau platiti pe zi, indiferent daca e lucratoare sau nu, fiind in acelasi timp si la dispozitie zilnic). Era o aberatie care costa undeva in jur de 600-700 de euro pe an pe persoana. Dimensiunea fenomenului e relevanta intrucat este vorba de circa 1500 de oameni.
3) Se opresc toate cheltuielile de intretinere care nu sunt obligatorii, cum ar fi intretinerea spatiilor verzi.
4) Se opresc cheltuielile de protocol (receptii, cadouri etc.).
5) Fiecare diplomat care se deplaseaza spre/dinspre Bulgaria este obligat sa care curierat diplomatic (reducerea de cheltuieli cu curierii diplomatici este semnificativa).
Nu mai avem nicio scuza pentru amanarea reformei administratiei publice, a transparentizarii cheltuielilor publice si a responsabilizarii decidentilor publici, pentru amanarea revizitarii Codului fiscal in sensul includerii tuturor tranzactiilor si a veniturilor care nu au fost fiscalizate pana in prezent din cauza primatului unor interese particulare, pentru neglijarea evaziunii fiscale, pentru neabsorbtia rapida a fondurilor europene sau pentru amanarea dezvoltarii parteneriatelor public-private. Inainte de a epuiza toate aceste cai de diminuare a risipei bugetare, de economisire a banului public si orientarea spre investitii, nu sustin si nu accept nicio forma de modificare a cotei unice sau a TVA. Asta daca dorim un buget public pro-competitivitate, pro-investitii, pro-crestere economica, pro-transparenta si pro-integritate, nu la sfantul asteapta, ci acum.
Sunt obligata sa revin asupra catorva recomandari aspru criticate la vremea aceea si asupra unor avertismente pe care le-am lansat inca din iunie-august 2009:
A. Vass: Alternativa disponibilizarilor din sistemul bugetar ar fi cresterea taxelor, o solutie nefericita Realitatea FM, 11 august 2009
Romania s-a clasat pe locul al cincilea in Uniunea Europeana dupa nivelul cheltuielilor publice din Produsul Intern Brut, dar ocupa penultimul loc la capitolul dezvoltare economica. De aceea masura recomandata de Fondul Monetar International de a reduce ponderea cheltuielilor publice de la 9 la 6 la suta in cativa ani este una corecta. Declaratia ii apartine consilierului economic al premierului Emil Boc, Andreea Vass. Care explica la Realitatea FM ca alternativa disponibilizarilor din sistemul bugetar ar fi cresterea taxelor pentru populatie, lucru inacceptabil.
“Cheltuielile publice care pot sa fie diminuate tin de capitolul achizitii publice, cheltuieli cu reclame si deplasari. De altfel, foarte multe tari care s-au confruntat cu problema suprapopularii administratiei publice au optat pentru reduceri inca de la inceputul acestui an. Este vorba de Bulgaria, Ungaria, Croatia, Estonia, Lituania si aaa mai departe”, spune Andreea Vass.
Andreea Vass la Radio France Internationale, 24 iunie 2009
“Salariile si pensiile vor fi platite fara doar si poate. In schimb, in administratia publica avem trei optiuni: ori vom creste taxele ori diminuam numarul de angajati in aparatul public ori diminuam salariile”.
Andreea Vass: Unii bugetari pot fi concediati. Toate primele de Craciun – taiate, Realitatea FM, 18 iunie 2009
Andreea Vass, consilier al premierului Emil Boc, spune la Realitatea FM ca plata salariilor incarca excesiv bugetul in momentul actual si ca solutia ar fi concedierea unor bugetari si taierea tuturor primelor de Craciun.
“Este foarte greu de asumat o astfel de decizie dar , din punct de vedere economic, este recomandabila. Trebuie sa distribuim echilibrat pierderile cauzate de aceasta perioada dificila nu doar asupra sectorului privat ci si asupra sectorului public”, spune Andreea Vaas.
Discutam in continuare despre nostalgia binelui public si impletim salarii, sporuri si prime castigate de drept.
Institutul National de Statistica ne arata ca disponibilizarile s-au facut extrem de lent, iar la prima ora a diminetii ca in sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net în martie 2010 fata de februarie 2009:
- administraţia publică (+2,9%)
- învăţământ (+5,0%),
urmare a acordării în luna martie, în unele unităţi, a sumelor din alte fonduri şi a primelor ocazionale (, premii anuale, Prime de Paste, al 13-lea salariu pentru anul 2009). În activităţile de sănătate şi asistenţă socială (-0,1%) s-au înregistrat uşoare scăderi ale câştigului salarial mediu net, datorita premiilor anuale acordate in primele doua luni ale anului 2010.
“Ajustarea de cheltuieli este recomandabilă şi tinde să fie principalul instrument pe care guvernele îl propun pentru următorii ani cu scopul reducerii deficitelor fiscale. În contextul României, unde avem un decalaj clar între veniturile şi cheltuielile curente, cred că ajustări substanţiale pe partea de cheltuieli curente sunt inevitabile şi probabil vor duce şi la pierderea unor locuri de muncă în diferite zone, în principal la companiile de stat şi la nivelul autorităţilor locale“, a spus Păuna la lansarea raportului economic pentru UE-10 al Bancii Mondiale.
I. Tendinte pozitive:
• Pensiamedie de stat a crescut cu 7,6% in ianuarie 2010 (734 lei) fata de aceeasi luna a anului anterior, iar pensia medie a agricultorilor a crescut cu 5,8% (308 lei).
• Castigul salarial mediu net a crescut cu 5,2% in ianuarie 2010, iar salariul real s-a mentinut constant, in pofida speculatiilor politicianiste si a lamentarilor la care asistam.
• Productivitatea muncii in industrie a crescut in luna ianuarie 2010 cu aproape o treime fata de aceeasi perioada din 2009 (28%). (more…)
In anul 2009, măsurile guvernamentale au avut ca principal efect diminuarea efectelor negative ale contractiei economice asupra populatiei si a mediului de afaceri - atat cat a permis spatiul fiscal redus, dar mai ales prin efortul de reasezare a cheltuielilor institutiilor statului care nu isi justificau existenta (restructurarea agentiilor gvernamentale) sau eficienta in atingerea obiectivelor asumate in raport cu personalul angajat – in conditiile nemodificarii impozitelor principale (asa cum au facut unele state din jur). Legea salarizarii unitare si a proiectului sistemului unitar de pensii propun solutii viabile, pe termen foarte lung, pentru provocarile cheltuielilor publice sociale care au atins ponderi imposibil de sustinut in viitor (peste doua treimi din buget). Legea responsabilitatii fiscale urmareste eliminarea abuzurilor decidentilor politici in sfera alocarii tuturor cheltuielilor publice.
Dupa ce v-am plimbat nu demult pe axa deficitului bugetar Atena-Bucuresti-Sofia, astazi mergem pe axa Londra-Washington-Bucuresti si survolam pachetele de reforma sociala si masurile active pentru crearea de locuri de munca si absorbtia somerilor.
Dupa o stagnare economica in anul 2009, decidentii bulgari lanseaza o previziune de -2% contractie a PIB-ului in anul 2010. Criticii cei mai virulenti considera perspectivele economice din bugetul de curand adoptat in Parlamentul bulgar ca fiind mult prea pesimiste. Acuzatorii se tem de unele tentative ale statului de a ascunde veniturile potentiale din buget pentru a fi mai usor fraudabile.
Produsul Intern Brut în zona euro se află în cel de-al patrulea trimestru de contracţie. Ţările din afara zonei euro, precum Ungaria sau Letonia, se află în cel de-al doilea sau al treilea trimestru de contracţie consecutivă. Ritmul de scădere a fost din ce în ce mai mare. Pe de o parte, aceeaşi tendinţă se regăseşte şi în România, cu un decalaj de circa două luni faţă de zona euro. Pe de altă parte, efectele crizei economice se resimt mai puţin în România, din cel puţin două motive:
- expunerea mai mică la piaţa externă: ponderea exporturilor în PIB este de 2 -3 – 4 ori mai mică decât în ţările vecine şi baltice mai dezvoltate;
- sistemului financiar-bancar este relativ mai protejat în faţa creditelor restante: ponderea creditelor restante în totalul creditelor a crescut, dar este în prezent de cca. 2,8% în totalul portofoliului de credite.
Abia în trimestrul IV al anului 2009 putem spera la o revenire din căderea economică, fie cu un ritm negativ redus, fie cu o uşoară creştere economică. Trimestrul III ne va da semnalul necesar pentru a oscila în favoarea uneia din aceste talere.
În condiţiile date, două treimi din eforturile Guvernului ar trebui să se focalizeze pe reducerea cheltuielilor publice şi o treime pe creşterea veniturilor. Or, pe primele cinci luni ale acestui an sesizăm o constantă colectare mai mică de venituri faţă de aceleaşi luni din anul precedent, respectiv cheltuieli superioare începând cu luna februarie – ceea ce a dus la creşterea deficitului bugetului general consolidat de 7 ori pe primele cinci luni cumulate faţă de aceeaşi perioadă a anului precendent (vezi tabel 1).
De ce spun că spaţiul de creştere a veniturilor bugetare este mult mai mic decât cel al reducerii cheltuielilor publice? Producţia industrială şi comerţul cu amănuntul s-a dezumflat cu câte aproximativ 10%, iar rata şomajului a crescut la 5,7% la sfârşitului primelor patru luni. 517.700 români sunt în şomaj. Lucrările de construcţii s-au contractat cu aproape 14%, serviciile de piaţă prestate populaţiei cu aproape 20%, iar vânzările de automobile şi motociclete cu peste 30%. Salariul mediu net a scăzut în aprilie la 336 euro faţă de 352 euro în aceeaşi lună din anul precedent din cauza diferenţei de curs valutar, căci în valori nominale în lei raportul este invers. În schimb, pensia medie a celor asiguraţi de stat a crescut la 169 euro (faţă de 155 euro în aprilie 2008), iar pensia medie a agricultorilor la 72 euro (faţă de 66 euro în aprilie 2008), în aceeaşi perioadă.
Gasiti aici rezultatele alegerilor europene, dinamica participarii la vot, a locurilor ocupate in grupurile politice europene, dar si a raportului dintre barbati si femei in Parlamentul European (mediile europene si nationale).
Loading ...
