• Diurnă deplasare în Bucureşti – 12,2%;
• Transport în ţară – 10,2%;
• Diurnă deplasare în teritoriu – 6,0%;
• Transport în străinătate – 1,8%;
• Cazare în străinătate – 1,1%;
• Cheltuieli telefonie mobilă – 0,7%
• Diurnă deplasare în străinătate – 0,6%;
• Cazare în teritoriu – 0,3%;
Pentru a verifica cat costa deputatul din colegiul dumneavoastra va invit sa consultati fisierul atasat aici lista-cheltuielilor-deputatilor-nostri-in-martie-2010, document care mi-a fost transmis spre stiinta pe e-mail.
Imi scade salariul cu 25%. Ar trebui sa fiu neagra de suparare.
Nu sunt pentru ca nu gandesc ca trebuie sa pot pune pe masa bunurile de care am nevoie doar maine sau poimaine. Imi restrang acum consumul pentru ca imi doresc sa traiasca bine si copiii mei. Nu vreau sa-i incalt cu datorii pe care sa fie nevoiti sa le plateasca in viitor pentru ca eu nu am invatat la timp lectia banala ca nu poti consuma mai mult decat produci, la infinit.
Nu vreau sa traiesc in continuare bine, in timp ce vecinul meu din mediul privat castiga mult mai putin sau, mai dificil, care este deja in somaj. El si-a facut injectia cu ratiune inca de anul trecut pentru ca nu-i plateste nimeni altcineva datoria. Mai mult decat atat, criza economica i-a contractat activitatea si profiturile. Automat, alimenteaza cu mai putine venituri bugetul public. Or aparatul public, daca continua sa consume in acelasi ritm, o face pe datoria pe care o vor plati tot generatiile viitoare din sistemul de productie privat prin impozite si taxe.
Care erau alternativele?
Sa crestem cota unica si/sau TVA. Rezultatul? Scaderea consumului tuturor romanilor, nu doar a celor din sistemul public. Nu era nicidecum mai echitabil social, pentru ca, repet, bugetarii au salarii mai mari decat cei din mediul privat. Somajul este de circa cinci ori mai mare in mediul privat decat la stat. In schimb, atractivitatea Romaniei pentru investitiile straine ar fi scazut, iar locurile de munca noi create mai putine. Unele firme nu ar fi rezistat unei presiuni fiscale majorate pentru ca stau pe linia de plutire si ar fi intrat in faliment. Adica somaj mai mare! Nu doar ca scade consumul mai abitir, dar si perspectiva revigorarii activitatii economice private ar fi fost amanata nejustificat. Productie locala mai putina inseamna importuri de consum mai mari si importuri de utilaje de productie mai mici.
Sa renuntam la conduita bugetara sanatoasa si sa ne crestem datoriile bugetare. Rezultatul? Banii de la FMI nu ar mai fi intrat in Romania. Ratingul de tara ar fi scazut. Dobanzile ar fi crescut. Din nou falimente si somaj. Toate acestea ar fi impus cresterea fiscalitatii.
Sa depreciem masiv leul si sa crestem inflatia. Rezultatul? Preturi mai mari. Economii subtiate brutal. Saracirea fara precedent a intregii populatii. Dobanzi mai mari. Dupa care problema de fond ramanea tot nerezolvata. Capacitatea mediului privat romanesc de a sustine un aparat bugetar supradimensionat era aceeasi. Ar fi aparut din nou nevoia cresterii fiscalitatii. Am fi pierdut benevol cursa competitivitatii externe. Sa nu uitam ca noi concuram acum cu Cehia si Slovacia care sunt, in acest moment, masini de export, iar Bulgaria are taxare mai joasa si acum doua zile au decis diminuarea cheltuielilor publice cu 20% pentru a mentine fiscalitatea atractiva.
Puterea de cumparare s-ar fi redus, asadar, cel putin pe trei fronturi: prin cresterea preturilor, prin reducerea directa a veniturilor, prin reducerea indirecta a veniturilor din cauza deprecierii cursului de schimb.
Se neglijeaza cu prea multa usurinta ca nu suntem singuri pe lume, ci suntem intr-o competitie internationala foarte ascutita. Pietele care reusesc sa se ajusteze rapid si sa devina atractive fiscal vor iesi mai repede din criza. In caz contrar, pietele externe ne taxeaza.
Concluzia?
Guvernul Boc este primul care a virat la dreapta dupa 20 de ani de bajbaieli ideologice, soldate cu constructia unui stat hiper-birocratizat, asistential social haotic, aleatoriu, cu privilegii partizane, netransparent si neprietenos cu romanii.
Presedintele Basescu le dovedeste politicienilor ca nu trebuie sa fie doxa de economie ca sa inteleaga de ce e nevoie acum de masuri administrative si economice dure, orientate cu prioritate catre investitii, insotite de masuri sociale prudente. Stiu ca, de prea multe ori, ratiunea si responsabilitatea par atuuri straine ale decidentilor politici. Noutatea actualelor decizii de politica publica devine automat produs public nedigerabil de catre populisti si oportunisti, darminte de catre beneficiarii de privilegii pana deunazi direct afectati.
De ce nu cred in Programul anticriza propus de PSD? Pentru un program serios anticriza, orice politician sau economist are nevoie de cel putin trei calitati: anticipatie, curaj si caracter. Pe scurt de RESPONSABILITATE si de VIGILENTA BUGETARA.
Propunerea PSD este o tentativa esuata din toate cele trei puncte de vedere:
- reactiva si exact pe invers la un program asumat de comun acord in alianta PSD-PDL,
- lasa prin natura propunerilor populiste imposibil de atins in actualele conditii de contractie economica severa,
- lipsita de realism si de viziune pe termen lung din perspectiva costurilor care vor apasa si mai dur asupra deficitului bugetar in anii urmatori. Adica o datorie creata acum, pe spinarea contribuabililor si a generatiilor urmatoare.
Sa va dau cateva exemple concrete dupa care sa trecem la concurs.
Mai avem nevoie de un alt program pentru case, atata timp cat exista deja trei astfel de programe: Prima Casa (proaspat lansat), casele sociale si casele pentru tineri disponibile prin ANL? Nu.
Frana la reducerea TVA pentru alimente scriam exact acum un an pe Hotnews. Reducerea TVA la alimente la 5% va alimenta speculatiile de pe piata, iar efectele sale nu se vor arata asupra buzunarului consumatorului de rand prin reducerea preturilor pe piata, ci se va regasi in profitul supermarketurilor.
Fondul de dezvoltare din privatizare a fost deja irosit de catre guvernele din ultimii noua ani de crestere economica continua.
Renuntarea la impozitul forfetar nu mai poate intoarce acum pe piata firmele care au fost radiate din cauza sa.
Despre renuntarea la cota unica nu spun decat ca ar fi o grava eroare.
Solutiile de fond anticriza stau, in opinia mea, pe doi piloni: doua treimi din eforturile guvernului actual sa se concentreze pe reducerea cheltuielilor publice, iar o treime pe cresterea veniturilor bugetare. Sunt suficiente oare masurile anticriza fiscale? In zona euro dobanda de politica monetara este de 1%, iar in Romania de 9%. Cred ca una din cheile relansarii economice la noi este sa nu mai concentram erforturile doar pe politica fiscala, ci si pe cea monetara. Perfuziile si tuburile de oxigen alese gresit pentru economia reala au un singur sfarsit. Fatal!
Concurs de criza : O idee, o cina, o ordonanta
Va provoc sa contruiti in loc sa asistati pasivi la ce se intampla in Romania sub criza. Sunt convinsa ca niciun guvern postedembrist nu poate scapa de critica, dar sunt la fel de sigura ca unele idei ale celor guvernati pot fi mai bune ca ale celor care guverneaza. Exista o singura problema: ideile voastre nu ajung la noi. De aceea lansez acest concurs-experiment care va dura o luna. Astept saptamanal masuri anticriza, iar autorul celei mai interesante idei va fi invitat sa discutam propunerea la cina in biroul meu de la Guvern. In situatia in care aceasta initiativa poate ajuta, promit sa ma bat pentru a o transforma in ordonanta de urgenta. Asadar, vor fi patru intalniri la cina din care sper sa se nasca o ordonanta de urgenta care sa completeze programul anticriza. Va astept.
Nota: In cazul in care niciuna dintre propunerile saptamanale nu va fi acceptabila , atunci voi scrie de ce a trebuit sa iau cina singura. Am incredere ca puteti! Trebuie doar sa ma convingeti.
PS 1: TUTUROR CELOR CARE PROPUN SOLUTIA “STOP JAFULUI PUBLIC”: sunt in total acord, dar nimic nu se va intampla fara ca eu, tu, el sau ea sa spuna tare EU NU PLATESC SPAGA! (detalii: aici). Este o campanie pe care am lansat-o pe 9 decembrie 2008, alaturi de implicarea mea ca voluntar in proiectul ROMANIA CURATA – Coalitia pentru Universitati Curate (initiativa SAR).
Credeti ca americanul sau francezul sau englezul nu are inclinatia umana de a obtine beneficii cu eforturi cat mai nici? Eu cred ca DA. In cazul lor se poate mai putin. Diferenta o facem noi, oamenii obisnuiti, care asistam pasivi la ce se intampla sau care veghem vigilenti la gestiunea bunului public, care acceptam sau nu sa ne vindem votul, care acceptam sau nu colegii de langa noi care copiaza la examene. Presiunea publica este cea mai veritabila arma anticoruptie.
Strigatul “Nu mai furati`!” e justificat (fara bahhh!) , dar e un deziderat neinsotit de calea prin care sa-i convingem sa nu o mai faca sau pedeapsa care sa-i ingenuncheze.
PS 2: Gasesc de cuviinta sa le spun “la revedere si nu prea curand” tuturor celor care confunda acest blog cu peluza unui stadion de fotbal. Din respect fata de cei care sunt direct interesati de dialogul constructiv incepem curatenia si moderarea comentariilor. Orice critica este acceptata atata timp cat foloseste un limbaj de bun simt. Avalansa de mesaje ma obliga sa cenzurez si mesajele care ies din cadrul propus pentru dezbatere. Altfel, ne e greu, tuturor, sa urmarim propunerile concrete.
PS 3: Nu ramane nimic necitit in fiecare seara. Nici fara raspuns, acolo unde e nevoie, de indata ce timpul imi permite (weekendul se arata deja inghesuit ).
PS 4: Pentru cei care critica demersul unei consultari publice pe blog va rog sa consultati initiativa recenta, la fel de “ipocrita”, a UE: http://www.consultari-cetatenesti-europene.eu . UK, SUA, Australia, Noua Zeelanda sunt printre promotorii mondiali ai implicarii cetatenilor in luarea deciziilor guvernamentale.
PS 5: L. Summers a fost intrebat care este exact jobul lui la Casa Alba. Raspuns: “my role is to make sure the President gets access to the best economic thinking he can on everything that touches the economy.”
Un recent raportal Comisiei Europene deseneaza tabloul sumbru al deficitelor bugetare in statele membre ale UE. Franta, de pilda, se apropie rapid de un deficit de 7% din PIB in acest an.
Dupa pachetele diferite de stimulente fiscale aprobate in 2009 – in valoare totala de 1,1% din PIB al UE-27 (pg. 28) - cetatenii europeni se pot oricand astepta la cresteri de taxe. Romanii au obtinut garantii oficiale ferme ca nu vor plati nici cota unica si nici TVA majorate. Excelent! Dar atunci trebuie sa diminuam evaziunea fiscala si sa reducem semnificativ cheltuielile publice.
- Letonia, Malta, Polonia si Romania sunt tarile cu deficite bugetare excesive si cu perspective intunecate pentru reabilitarea fiscala pe parcursul anului 2009 (pg. 19).
- Ungaria, Letonia si Romania au primit asistenta CE si a FMI pentru imbuntatirea substantiala a guvernantei fiscale (pg. 20);
- Ca urmare, Romania nu a propus nici un fel de stimulent fiscal pentru iesirea din criza (asemeni Bulgariei, Ungariei, Greciei, Italiei sau Letoniei). In schimb, spatiul fiscal a permis Spaniei un pachet ambitios de stimulente in valoare de 2,3% din PIB, Austriei de 1,8% din PIB, Finlandei de 1,7% din PIB, Marii Britanii de 1,4% din PIB, iar Cehiei de 1,0% din PIB, in anul 2009 (pg 28).
- Comisia Europeana nu se asteapta la imbunatatiri semnificative ale performantelor bugetare in Romania: deficitul estimat pentru 2009 la – 5,1% din PIB este urmat de -5,6% din PIB in 2010, in conditiile actualei politici si conduite fiscale (pg 50). Guvernul Romaniei s-a angajat insa la modificari care sa duca la un deficit bugetar de maximum 3% din PIB in anul 2011 (pg. 261).
- Principalele masuri fiscale anti-criza asumate de Romania in 2009 sunt sumarizate de catre CE astfel (pg. 262):
- Pe partea de venituri: cresterea contributiilor la asigurari sociale cu 0,8% din PIB; grabirea calendarului pentru cresterea accizelor cu 0,1% din PIB; baza pentru taxarea proprietatii a fost actualizata cu preturile pietei, estimand un surplus de venituri bugetare de 0,1% dinPIB.
- Pe partea de cheltuieli: cresterea investitiilor publice cu 1% din PIB; introducerea pensiei minime sociale (+1% din PIB); diminuarea cheltuielilor publice cu bunuri si servicii (-1.3% din PIB); reducerea cheltuielilor cu personalul (-0,9% din PIB).
Pentru a vedea ce au facut celelalte state membre vedeti detaliile aici.
Explicatii cu privire la procedura de deficit excesiv declansata impotriva Romaniei aici.
Gasiti aici rezultatele alegerilor europene, dinamica participarii la vot, a locurilor ocupate in grupurile politice europene, dar si a raportului dintre barbati si femei in Parlamentul European (mediile europene si nationale).