Egalitatea de gen in luarea deciziilor nu este inca un fapt concret. Doar 1 din 10 membri din consiliile de administratie ale companiilor de top din Europa sunt femei. Procentul femeilor detinand pozitia de CEO este chiar mai mic: 3%. Decalajul este ridicat fata de gradul lor de reprezentare in functiile politice. De pilda, la nivelul parlamentelor nationale europene ponderea lor este in medie de 24%, iar in Parlamentul European a atins cota de 36%.

Comisia Europeana ia in considerare introducerea unor cote de gen pentru a ataca problema dezechilibrului in raportul femei-barbati in cadrul consiliilor de administratie ale companiilor private si publice, in care numai 10% sunt femei. Aceasta masura este considerata a fi o masura de ultima instanta, care se va aplica in cazul in care companiile nu se vor dovedi capabile sa se adapteze in mod voluntar. Decizia de a introduce cote obligatorii de gen se va lua dupa studierea de catre Comisia Europeana a comportamentului companiilor in acest sens, prefigurata a se incheia pana la sfarsitul anului 2011.

Care ar putea fi instrumentul juridic european care sa raspunda la o astfel de provocare?

 Odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona exista noi instrumente care ar putea fi utilizate. Pentru a atinge obiectivul unei piete a muncii mai echilibrate de gen in UE, se pot lua masuri de stimulare aplicabile in promovarea nediscriminarii de gen, conform cu articolul 19.
 Expertii juridici ai CE lucreaza in prezent la identificarea instrumentului legislativ cel mai bine pretat la astfel de masuri de stimulare: o directiva care sa fie apoi transpusa in legislatia nationala sau o reglementare care sa fie aplicabila imediat in cadrul celor 27 state membre.
 Nu este exclusa nici posibilitatea de interventie europeana la nivel national, ca mijloc de a garanta in mod real egalitatea de gen printre angajatii din domeniul public, desi puterile UE in aceasta zona nu sunt clar definite.
 UE ar putea face o recomandare (instrument legislativ cu caracter neobligatoriu) statelor membre in acest sens. De pilda, o astfel de recomandare a avut efecte notabile in sectorul telecomunicatiilor.

Ce masuri recente au luat unele Guverne la nivel national?

Norvegia ramane promotorul cotelor de gen minimale obligatorii de 40% in consiliile de administratie, nu doar la nivelul pozitiilor decidente in institutiile publice ci si in companiile private. Spania i s-a alaturat de curand, iar in Germania dezbaterile sunt in plina desfasurare.

 Spania
o Guvernul lui Zapatero a propus in 2007 o lege prin care obliga companiile publice si pe cele listate la Bursa, cu mai mult de 250 de angajati, sa aiba o cota minima de 40% femei in structura consiliilor lor de administratie.
o Desi legea intra in vigoare abia din 2015, impactul se simte deja: procentul femeilor in consiliile companiilor spaniole s-a dublat, ajungand la 10% in 2009.

 Germania
o Ministrii Justitiei din landuri s-au pus recent de acord sa introduca cote de gen obligatorii pentru a creste gradul de reprezentare a femeilor in consiliile de luare a deciziilor in cadrul companiilor private.
o In schimb, ministrul federal al Justitiei, liberala Sabine Leutheusser-Schnarrenberger, a insistat ca masura sa aiba un caracter voluntar.

Varsta ramane o forma acuta de discriminare a femeilor

 Comitetul Parlamentului European privind drepturile femeilor si egalitatea de gen a aprobat un raport ce puncteaza o alta forma de discriminare in privinta femeilor: varsta.
 Discriminarea de varsta este mai des intalnita in cazul femeilor decat in cazul barbatilor, sustine europarlamentara finlandeza Sirpa Pietikäinen, membra a Partidului Popular European.
 Femeile care imbatranesc sunt supuse la multiple forme de discriminare. Femeile peste 50 ani au mari dificultati in a avansa in cariera si in a se reangaja.
 Exista o importanta discriminare de gen in spitale, care se intalneste mai des o data cu cresterea varstei: multe boli sunt diagnosticate si tratate in acelasi mod pentru barbati si femei, desi, simptomele femeilor in caz de atac de cord, de pilda, sunt diferite. Asadar, mortalitatea la femei este mai ridicata in spitale, din cauza lipsei tratamentului adecvat, sustine aceeasi europarlamentara in raportul sau.

Sursa: aici
Pentru alte evolutii recente in materie vezi: aici.

Calitatea si diversitatea produselor agricole europene sunt insotite de un efort de promovare a acestora in valoare de 30 milioane Euro din partea Comisiei Europene. Romania este absenta din cele 14 state membre beneficiare ale celor 19 programe finantate. In schimb, unul din programele finantate in Italia se va implementa inclusiv in tara noastra (vezi detaliile lista-programelor-aprobate-si-bugetelor-adoptate-pentru-promovarea-produselor-agricole-pe-piata-interna-unica-1-iulie-20101). E, uneori, dezarmant cum romanii au talentul de a dezbate orice, mai putin lucrurile care ii privesc in mod direct. Ce le lipseste organizatiilor profesionale agricole romanesti sa-si orienteze interesele si spre acest program comunitar? Lamentarile televizate nu prea mai ajuta, nu aduc nici bani, nici eficienta. E nevoie de actiune si de responsabilitate. Daca e vorba de absenta informatiei, iata esenta ei mai jos.

• Comisia Europeana a aprobat 19 programe din 14 state membre (Austria, Belgia, Cehia, Danemarca Germania, Franta, Grecia, Italia, Irlanda, Olanda, Polonia, Slovenia, Spania, UK) pentru a promova produsele agricole in randul cetatenilor UE.
o Durata programelor: 1-3 ani;
o Bugetul total al programelor: 60.6 mil. Eur
o Contributia UE este de 30.3 mil. Eur (50%)
o Programele selectate se refera la: fructe si legume, carne, produse lactate, miere, flori, fibre de in, specialitati traditionale garantate, produse organice si indicatii geografice ale originii produselor regionale
o In Romania, Italia si Grecia se va implementa un program de promovare a horticulturii ornamentale italiene in valoare de 2.7 mil Euro.

• Care este procedura?
 Organizatiile profesionale pot depune propunerile statelor membre in fiecare an, pana la 30 noiembrie.
 Statele membre trimit la Comisia Europeana lista programelor selectate si copia fiecarui program.
 Comisia Europeana le evalueaza si decide asupra eligibilitatii lor.

• UE finanteaza pana la 50% din costul acestor actiuni (chiar 60% pentru programele care promoveaza consumul de fructe si legume de catre copii sau care informeaza asupra consumului responsabil de alcool), restul fiind acoperit de organizatia care a propus masurile si/sau de catre statul membru respectiv.
• Baza legala a programelor:
o Regulamentul Consiliului Nr. 3/2008
o Regulamentul Comisiei Europene Nr. 501/2008 privind informarea si masurile de promovare a produselor agricole in cadrul pietei interne si in tari terte

• Ce se finanteaza?
 Actiuni de promovare si publicitate: sublinierea avantajelor produselor europene in termeni de calitate, igiena, siguranta alimentara, alimentatie, etichetare, bunastarea animalelor, productia in conditii prielnice mediului.
 Participarea la evenimente si targuri.
 Campanii de informare asupra sistemului european de indicatii geografice ale produselor regionale si de specialitati traditionale garantate, campanii de informare privind agricultura organica sau asupra calitatii vinului produs in regiuni specifice.

Tarziu mi-a fost semnalata preluarea de catre Mediafax a unei interventii de la Forumul IMM-urilor, joi, 27 mai, aici, intr-un mod eronat si complet ilogic.

Ma simt obligata sa o corectez, cu atat mai mult cu cat erau sute de persoane prezente in sala care pot confirma sau infirma autenticitatea spuselor mele.

Asadar, reprezentanta Mediafax scrie in felul urmator:

“Vass: Fara femei si IMM-uri Romania nu se poate relansa economic”
Partial adevarat. Am spus ca fara femei si IMM-uri Romania va intarzia relansarea economica. Ma cheama oficial Paul. Nimic grav!

“Andreea Paul Vass, consilier personal al premierului Emil Boc, a declarat joi ca fara femei si IMM-uri nu exista competenta in mediul de afaceri, iar Romania nu se poate relansa economic.”

Aberanta preluarea. Eu am spus ca in Romania relansarea economica va intarzia daca nu valorificam rapid potentialul urias de competente ale femeilor si ale IMM-urilor. Guvernul trebuie sa se plaseze de partea IMM-urilor ca principala forta de crearea de locuri de munca, de valoare adaugata si de competitivitate.

“Am vorbit succint cu secretarul de stat Irinel Cristu (din Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri – n.r.) sa cautam solutii de incurajare a implicarii femeilor din mediul rural in activitatea antreprenoriala”, a spus Vass, prezenta la un forum pe tema IMM-urilor.

Adevarat. Doar ca am spus ca am vorbit cu Bogdan Chiritoiu (Presedintele Consiliului Concurentei) si cu doamna Irinel Cristu (secretar de stat la Ministerul Economiei) in aceeasi propozitie. Nimic grav! Completez acum taria credintei mele ca femeile din mediul rural reprezinta categoria sociala cea mai vulnerabila si fara acces la venituri si surse de finantare care sa le permita cultivarea spiritului minimal antreprenorial si sansa la bunastare. Pragmatismul si harnicia romancelor este un capital antreprenorial complet nevalorificat in mediul rural. Modelele de microfinantare cu dobanda zero si asistenta tehnica din portofoliul de proiecte internationale de profil ne pot servi drept model.

“Ma bucur ca vad multe femei in sala si, de asemenea, in prezidiu, asta arata ca exista competenta in mediul de afaceri, mai multa decat in politica. Fara femei si IMM-uri nu exista competenta, fara femei si IMM-uri Romania nu se poate relansa economic”, a completat consilierul premierului.

Fals. Am spus ca ma bucur sa vad atat de multe femei in sala, spre deosebire de prezidiu (populat cu doar doua femei intr-un sir lung, foarte lung, de politicieni de genul masculin), semn ca femeile au competente valorificate mult mai bine in mediul concurential liber antreprenorial decat in mediul politic, unde criteriul meritocratiei este prea des sacrificat. Completez acum ca cifrele reclama aceasta realitate: 35% dintre antreprenorii romani sunt femei, in timp ce in randul parlamentarilor ele reprezinta doar 9,5% si 3,5% dintre primari. Avem doar o ministra, in timp ce multe guverne ale statelor dezvoltate impun macar o treime femei, asemeni Presedintelui Barrosso la constituirea noii Comisii Europene.

In urma inchiderii exercitiului bugetar comunitar pe anul 2009 cu un surplus de 1,9% din PIB, Comisia Europeana a decis sa reduca contribuţia României la bugetul UE din 2010 cu 24,8 milioane euro. Astfel, in acest an, contribuţia României la bugetul UE a fost calculată la aproape 1,4 miliarde euro.

De ce? Pentru ca excedentul bugetar comunitar se inregistreaza automat ca venituri in anul 2010.

Contributiile tuturor celor 27 de state membre pentru anul curent au fost, asadar, reduse cu 2,25 miliarde euro – in functie de venitul national brut. Zece state membre au beneficiat de diminuari mai mici ale cuantumului contributiei decat Romania, iar 16 state isi reduc contributiile mai mult decat Romania.

Reducerile cele mai mari în 2010 vor fi aplicate la contribuţiile Germaniei, Franţei, Marii Britanii, Italiei şi Spaniei.

Contribuţiile statelor membre la bugetul UE vor fi reduse cu valori mici în cazul Maltei şi Estoniei.

Detalii aici.

Iata si lista propunerilor statelor membre pentru comisarii lui Barroso. Saptamana viitoare (inainte de turul 2 al alegerilor prezidentiale din Romania), e foarte posibil ca Barroso sa anunte alocarea portofoliilor pe comisarii propusi de catre guverne. Din acel moment, o tara nu mai poate schimba candidatul decat in situatia unor nereguli aparute la audierea din comisiile parlamentare. Se pare ca sansele Romaniei sunt mari pentru portofoliul Pescuitului. Sperantele mele au fost mult depasite. Ciolos va fi comisarul roman pentru agricultura. Este victoria Presedintelui Traian Basescu si a Guvernului Boc. Despre triumful lui Ciolos vezi aici.

PS: Au aparut si nominalizarile, pe care le inserez mai jos:

Austria                         Johannes Hahn      – Politica regionala

Belgium                       Karel De Gucht       - Comert

Bulgaria                      Rumiana Jeleva      - Cooperare internationala, ajutor umanitar si reactie la crize 

Cyprus                         Androulla Vassiliou  – Educatie, cultura, multilingvism si tineret

Czech Republic          Štefan Füle               – Politica de vecinatate si extindere

Denmark                    Connie Hedegaard     - Lupta impotriva incalzirii globale

Estonia                      Siim Kallas                 – Transporturi

Finland                       Olli Rehn                    – Afaceri economice si monetare

France                        Michel Barnier            – Piata interna si servicii

Germany                    Günther H. Oettinger   – Energie

Greece                       Maria Damanaki           – Afaceri maritime si pescuit

Hungary                    László Andor                – Forta de munca, afaceri sociale si incluziune sociala

Ireland                       Máire Geoghegan Quinn – Cercetare si inovare 

Italy                           Antonio Tajani                  – Industrie si antreprenoriat

Latvia                        Andris Piebalgs                 – Dezvoltare

Lithuania                  Algirdas Šemeta                 – Impozite si uniune vamala, audit si anti-frauda

Luxembourg            Viviane Reding                    – Justitie, drepturi fundamentale si cetatenie

Malta                        John Dalli                           – Sanatate si politica consumatorului

The Netherlands    Neelie Kroes                         – Agenda digitala

Poland                     Janusz Lewandowski         – Buget si programare financiara

Romania                 Dacian Cioloş                      - Agricultura si dezvoltare rurala

Slovakia                   Maroš Šefčovič                   - Relatii interinstitutionale si administratie

Slovenia                  Janez Potočnik                   - Mediu

Spain                       Joaquín Almunia                  – Concurenta

Sweden                   Cecilia Malmström               – Afaceri interne

Deficitul bugetar estimat la -7,8% din PIB pentru anul 2009 (fata de -5,4% in 2008 si fata de -7,3% angajat in acordul cu FMI) vorbeste de la sine. Cheltuim mult si adeseori prost, mult peste veniturile pe care le incasam.

(more…)

Previziunile de toamna ale Comisiei Europene, pentru perioada 2009-2011, ne releva o economie europeana pe calea “redresarii progresive” si o Romanie pe calea “redresarii graduale”:

Romania
- PIB: 2009 – -8,0%; 2010 – 0,5%;
- Inflatia: 2009 – 5,7%; 2010 – 3,5%;
- Somaj: 2009 – 9,0%; 2010 – 8,7%;
- Deficit bugetar: 2009 – -7,8% din PIB ; 2010 – -6,8% din PIB;
- Deficitul de cont curent: 2009 – -5,5% din PIB ; 2010 – -5,5% din PIB.

(more…)

Un recent raport al Comisiei Europene deseneaza tabloul sumbru al deficitelor bugetare in statele membre ale UE. Franta, de pilda, se apropie rapid de un deficit de 7% din PIB in acest an.

Dupa pachetele diferite de stimulente fiscale aprobate in 2009 – in valoare totala de 1,1% din PIB al UE-27 (pg. 28) - cetatenii europeni se pot oricand astepta la cresteri de taxe. Romanii au obtinut garantii oficiale ferme ca nu vor plati nici cota unica si nici TVA majorate. Excelent! Dar atunci trebuie sa diminuam evaziunea fiscala si sa reducem semnificativ cheltuielile publice.

- Letonia, Malta, Polonia si Romania sunt tarile cu deficite bugetare excesive si cu perspective intunecate pentru reabilitarea fiscala pe parcursul anului 2009 (pg. 19).
- Ungaria, Letonia si Romania au primit asistenta CE si a FMI pentru imbuntatirea substantiala a guvernantei fiscale (pg. 20);
- Ca urmare, Romania nu a propus nici un fel de stimulent fiscal pentru iesirea din criza (asemeni Bulgariei, Ungariei, Greciei, Italiei sau Letoniei). In schimb, spatiul fiscal a permis Spaniei un pachet ambitios de stimulente in valoare de 2,3% din PIB, Austriei de 1,8% din PIB, Finlandei de 1,7% din PIB, Marii Britanii de 1,4% din PIB, iar Cehiei de 1,0% din PIB, in anul 2009 (pg 28).
- Comisia Europeana nu se asteapta la imbunatatiri semnificative ale performantelor bugetare in Romania: deficitul estimat pentru 2009 la – 5,1% din PIB este urmat de -5,6% din PIB in 2010, in conditiile actualei politici si conduite fiscale (pg 50). Guvernul Romaniei s-a angajat insa la modificari care sa duca la un deficit bugetar de maximum 3% din PIB in anul 2011 (pg. 261).
- Principalele masuri fiscale anti-criza asumate de Romania in 2009 sunt sumarizate de catre CE astfel (pg. 262):

- Pe partea de venituri: cresterea contributiilor la asigurari sociale cu 0,8% din PIB; grabirea calendarului pentru cresterea accizelor cu 0,1% din PIB; baza pentru taxarea proprietatii a fost actualizata cu preturile pietei, estimand un surplus de venituri bugetare de 0,1% dinPIB.

- Pe partea de cheltuieli: cresterea investitiilor publice cu 1% din PIB; introducerea pensiei minime sociale (+1% din PIB); diminuarea cheltuielilor publice cu bunuri si servicii (-1.3% din PIB); reducerea cheltuielilor cu personalul (-0,9% din PIB).

Pentru a vedea ce au facut celelalte state membre vedeti detaliile aici.

Explicatii cu privire la procedura de deficit excesiv declansata impotriva Romaniei aici.

Ce si cat se cuvine Romaniei? Pe langa cei 33 de europarlamentari romani care vor activa in Parlamentul European, oficialii europeni ne pun la dispozitie alte 10 posturi de functii de conducere de nivel superior in Comisia Europeana: un director general adjunct si noua directori (consilieri principali). Alti 42 de romani vor putea ocupa functii de conducere de nivel mediu. Inca 326 de functionari si agenti temporari romani mai pot ocupa locurile ramase disponibile dinc ele alocate Romaniei pana in 2011.

Odata cu extinderea UE, Comisia si-a fixat obiective ambitioase de recrutare a functionarilor si agentilor temporari pentru a se asigura cat mai repede posibil echilibrul geografic dupa aderare. Aceste obiective se bazeaza pe ponderea relativa a fiecarui stat membru, calculata tinand seama de trei criterii: populatia, ponderea voturilor in Consiliu si numarul de locuri in Parlament.

· Articolul 27 din Statutul functionarilor Comunitatilor Europene prevede ca „recrutarea trebuie sa vizeze asigurarea angajarii functionarilor cu cel mai inalt nivel de competenta, de eficienta si de integritate, recrutati pe o baza geografica cat mai larga dintre resortisantii statelor membre ale Comunitatilor Europene. Niciun post nu poate fi rezervat resortisantilor unui anumit stat membru.”

· Pentru a facilita recrutarea celor din noile state membre, cat mai repede cu putinta dupa aderare si pentru a constitui astfel baza geografica larga ceruta de statut, Consiliul a adoptat un regulament[1] care autorizeaza institutiile sa ocupe posturile vacante prin numirea unor resortisanti bulgari si romani, in limita posturilor prevazute in acest scop si tinand seama de deliberarile bugetare. Acest regulament face derogare de la a doua teza din articolul 27 din statut. Astfel, este asigurat temeiul juridic pentru recrutarea resortisantilor romani si bulgari pana la 31 decembrie 2011, in conditii privilegiate. De pilda nu mai este necesara publicarea interna, in prealabil, a posturilor.

Cifra indicativa pentru romani: 698 de recrutari in perioada 2007-2011

La 1 februarie 2009, cei 372 de functionari si agenti temporari de cetatenie romana, recrutati sau angajati de Comisie si in activitate la acea data[2]. Cu trei inainte de perioada tranzitorie, 53,3% din cifra indicativa de referinta pentru nationalitatea noastra reprezinta un rezultat rezonabil.

Pe de alta parte, Comisia nu si-a fixat obiective de angajare in ceea ce priveste agentii contractuali. Celelalte institutii fiind organe independente, nu se subtituie acelorasi obiectivele de recrutare cu cele ale Comsiei.

Pe ansamblu, la doi ani dupa aderarea Romaniei, romanii reprezinta aproape 2% din personalul angajat la Comisia Europeana. Adica 553 de romani, repartizati pe functii astfel[3]:

· 215 functionari,

· 157 de agenti temporari si

· 181 de agenti contractuali.

Precum toate celelalte nationalitati, romanii pot sa fie recrutati de catre institutiile UE ca functionari sau sa fie angajati sub doua tipuri de contract: agenti temporari si agenti contractuali.

· Functionarii intra sub incidenta statutului si sunt recrutati in mod permanent prin numire, deci fara contract de munca.

· Conform conditiilor prevazute de Regimul aplicabil celorlalti agenti ai Comunitatilor Europene si de politica de personal definita de fiecare institutie, durata contractului agentilor temporari si a agentilor contractuali variaza in functie de tipul de agent si de tipul de post pe care il ocupa.

· Celelalte institutii fiind organe independente, isi definesc propria politica de angajare a agentilor temporari si a agentilor contractuali.

Deciziile adoptate de Comisie in ceea ce priveste angajarea agentilor temporari si a agentilor contractuali prevad urmatoarele durate de contract:

· In cazul agentilor temporari: maximum trei ani pentru persoanele care fac obiectul articolului 2 literele (b) si (d) din Regimul aplicabil celorlalti agenti, angajate pe posturi permanente ca inlocuitori ai unor functionari.

Aceasta durata poate fi prelungita la maximum sase ani pentru agentii temporari din aceste doua categorii, precum si pentru agentii temporari care fac obiectul articolului 2 litera (a) din Regimul aplicabil celorlalti agenti, angajati pe posturi temporare si care au profiluri specializate, dupa ce au parcurs cu succes o procedura de selectie externa.

Contractele agentilor temporari care fac obiectul articolului 2 litera (c) din Regimul aplicabil celorlalti agenti, angajati in special in cabinetele comisarilor, sunt incheiate pe o durata nedeterminata.

· In cazul agentilor contractuali: trei ani pentru persoanele care fac obiectul articolului 3b din Regimul aplicabil celorlalti agenti, angajate in institutii; o posibilitate de durata nedeterminata pentru persoanele care fac obiectul articolului 3a, angajate in oficii administrative, reprezentante si delegatii ale Comisiei si in institutii, pentru a executa sarcini manuale si de suport administrativ.

In decizia sa referitoare la durata maxima pentru care se poate recurge la personal nepermanent, Comisia limiteaza, in principiu, la sase ani posibilitatea de a exercita functii in interiorul sau, sub diferite statute (agent temporar si agent contractual, dar si expert national detasat, interimar si prestator de servicii), cu exceptia agentilor contractuali care fac obiectul articolului 3a din Regimul aplicabil celorlalti agenti si a agentilor temporari care fac obiectul articolului 2 litera (c) din Regimul aplicabil celorlalti agenti. Durata contractelor pe care Comisia le poate oferi agentilor temporari si agentilor contractuali depinde deci de angajarea lor eventuala sub un alt statut.

52 locuri alocate pentru romani in personalul de conducere al CE

De asemenea, Comisia a fixat pentru fiecare nou stat membru obiective de recrutare pentru personalul de conducere de nivel mediu si superior. In cazul Romaniei, obiectivele fixate au fost de 42 de persoane pentru functii de conducere de nivel mediu si 10 persoane pentru functii de conducere de nivel superior: un director general (adjunct) si noua directori (consilieri principali).

Pana in prezent, Comisia a recrutat doar trei sefi de unitate si trei directori romani. Numarul sefilor de unitate va creste, probabil, in mod considerabil in lunile urmatoare. Primele liste de rezerva pentru sefii de unitate de cetatenie romana au fost publicate recent si sunt în prezent procesate de catre Comisie.

Salarii bune
Toate salariile de mai jos sunt in euro, pe luna, net si aproximative + sau – 10%:

I. Categoria masei largi a functionarilor de mijloc, cu studii superioare si fara atributiuni de conducere (unii dintre ei au un asistent sau secretara):

AD 5 si AD6 = 4.000- 4.400/luna – marea masa a functionarilor, definitia lor ar fi “functionari debutanti cu studii superioare” – majoritatea sunt economisti, juristi, translatori. Examenele EPSO sunt in general pt AD5. In cadrul Comisiei erau incadrati cam 3.000 de angajati AD5 si AD6, in 2008.

AD7 si AD8 = 5.000-5.500/luna – functionari care au promovat datorita vechimii de la AD5 si AD6 sau care au fost incadrati direct AD7 pentru ca aveau experienta mai mare, masterat, specializari de genul jurist-lingvist sau altele.

II. Categoria sefilor de unitati – head of unit – sunt fie promovati din randurile AD7 si AD8, fie numiti direct pe criterii de competenta si/sau politice.

Sefii de unitati sunt gradati in functie de vechime (in general, vechime in institutii UE) si de marimea unitatii. In cadrul Comisiei erau in 2008 incadrati 1.191 angajati AD9, 740 angajati AD10, 2.484 angajati AD11 si 2.651 angajati AD12. Pe aceleasi grade (AD9, 10, 11, 12) sunt incadrati si expertii, consilierii sperciali si inspectorii importanti (ai unor comisari, directori etc.).

AD9 si AD10 = 6.200 -7.000/luna

AD 11 si AD 12 = 7.800-8.800/luna.

Unitatile sunt un fel de “sectii” impartite inmai multe departamentele. Ele au un personal de vreo10-30 de angajati fiecare.

III. Categoria directorilor
AD13 si AD14= 10.000-11.500/luna – sunt directorii simpli, adica sefii departamente dintr-o agentie sau directorat general (DG).
In cadrul Comisiei erau incadrati 346 angajati AD13 si 481 angajati AD14, in 2008.

AD15= 13.000/luna – directori si directori-general-adjuncti – cei care conduc 2-3 departamente sau asista un DG sau un comisar.
In cadrul Comisiei erau incadrati 244 angajati AD15 in 2008.

AD16= 14.000-15.000/luna – directorii-generali plini, adica sefi de DG sau agentii.
In cadrul Comisiei erau incadrati 40 angajati AD16, in 2008. De regula, directorii sunt numiti pe criterii politice si pe criterii de competenta. Repartitia numarului de directori e clar proportionala cu puterea tarii in UE. Exemple AD16: Germania 8, Franta 6, Marea Britanie 6, Italia 5, Spania 5 iar Olanda, Danemarca, Belgia, Austria cate 1.

Romania avea un total de 164 de angajati la inceputul anului 2008, astfel:
AD5= 157
AD6= 1
AD7= 2
AD8= 0
AD9= 0
AD10= 0
AD11=1
AD12=1
AD13=1
AD14=1
AD15=0
AD16=0

La nivelurile 11-14 se regasesc romanii din cabinetul comisarului V. Orban.

Spre comparatie, Ungaria avea un total de 324, adica dublu fata de Romania, dar cu o populatie la jumatatea Romaniei:
AD5= 212
AD6= 25
AD7= 42
AD8= 6
AD9= 12
AD10= 0
AD11=0
AD12=17
AD13=0
AD14=8
AD15=2
AD16=0

[1] Regulamentul (CE, EURATOM) nr. 1760/2006 al Consiliului din 28 noiembrie 2006 de instituire, cu ocazia aderarii Bulgariei si Romaniei la Uniunea Europeana, a unor masuri speciale si temporare privind recrutarea functionarilor Comunitatilor Europene. (L 335/5, 1.12.2006).
[2] Efectivele mentionate aici (functionarii si agentii temporari in activitate la Comisie, in oficii si in domeniul cercetarii) variaza usor fata de cele luate in considerare in rapoartele transmise autoritatii bugetare privind recrutarile din noile state membre, care includ functionarii si agentii temporari ai Comisiei si ai oficiilor (cu exceptia cercetarii) care ocupa un post (nu numai cei in activitate), recrutarile de functionari si angajarile de agenti temporari (cu scrisoare de oferta) si functionarii care au parasit Comisia.
[3] Sursa: Buletin statistic – februarie 2009 – toate bugetele: Comisia, oficiile si cercetarea.

Comisia Europeana a dat publicitatii o versiune actualizata a ghidului “Doriti sa lucrati intr-un alt stat membru al UE? – Aflati care va sunt drepturile!”. Acest ghid se adreseaza exclusiv persoanelor care migreaza in cadrul Uniunii Europene din motive profesionale.

Scopul sau este de a oferi informatii despre drepturile in calitate de lucrator migrant intr-un format usor de inteles, sub forma de intrebari si raspunsuri.

“Doriti sa va gasiti un loc de munca intr-un alt stat membru? Lucrati intr-un alt stat membru si va intrebati care va sunt drepturile in comparatie cu alti lucratori din tara respectiva? Ce se intampla in cazul in care lucrati intr-o tara, dar domiciliati in alta tara?”

Abordeaza si probleme precum recunoasterea calificarilor si a diplomelor si drepturile in materie de protectie sociala, si include de asemenea trimiteri la jurisprudenta Curtii Europene de Justitie.

Puteti descarca ghidul in limba romana, in format electronic aici.