Iata si lista propunerilor statelor membre pentru comisarii lui Barroso. Saptamana viitoare (inainte de turul 2 al alegerilor prezidentiale din Romania), e foarte posibil ca Barroso sa anunte alocarea portofoliilor pe comisarii propusi de catre guverne. Din acel moment, o tara nu mai poate schimba candidatul decat in situatia unor nereguli aparute la audierea din comisiile parlamentare. Se pare ca sansele Romaniei sunt mari pentru portofoliul Pescuitului. Sperantele mele au fost mult depasite. Ciolos va fi comisarul roman pentru agricultura. Este victoria Presedintelui Traian Basescu si a Guvernului Boc. Despre triumful lui Ciolos vezi aici.

PS: Au aparut si nominalizarile, pe care le inserez mai jos:

Austria                         Johannes Hahn      - Politica regionala

Belgium                       Karel De Gucht       - Comert

Bulgaria                      Rumiana Jeleva      - Cooperare internationala, ajutor umanitar si reactie la crize 

Cyprus                         Androulla Vassiliou  - Educatie, cultura, multilingvism si tineret

Czech Republic          Štefan Füle               - Politica de vecinatate si extindere

Denmark                    Connie Hedegaard     - Lupta impotriva incalzirii globale

Estonia                      Siim Kallas                 - Transporturi

Finland                       Olli Rehn                    - Afaceri economice si monetare

France                        Michel Barnier            - Piata interna si servicii

Germany                    Günther H. Oettinger   - Energie

Greece                       Maria Damanaki           - Afaceri maritime si pescuit

Hungary                    László Andor                - Forta de munca, afaceri sociale si incluziune sociala

Ireland                       Máire Geoghegan Quinn - Cercetare si inovare 

Italy                           Antonio Tajani                  - Industrie si antreprenoriat

Latvia                        Andris Piebalgs                 - Dezvoltare

Lithuania                  Algirdas Šemeta                 - Impozite si uniune vamala, audit si anti-frauda

Luxembourg            Viviane Reding                    - Justitie, drepturi fundamentale si cetatenie

Malta                        John Dalli                           - Sanatate si politica consumatorului

The Netherlands    Neelie Kroes                         - Agenda digitala

Poland                     Janusz Lewandowski         - Buget si programare financiara

Romania                 Dacian Cioloş                      - Agricultura si dezvoltare rurala

Slovakia                   Maroš Šefčovič                   - Relatii interinstitutionale si administratie

Slovenia                  Janez Potočnik                   - Mediu

Spain                       Joaquín Almunia                  - Concurenta

Sweden                   Cecilia Malmström               - Afaceri interne

Deficitul bugetar estimat la -7,8% din PIB pentru anul 2009 (fata de -5,4% in 2008 si fata de -7,3% angajat in acordul cu FMI) vorbeste de la sine. Cheltuim mult si adeseori prost, mult peste veniturile pe care le incasam.

(more…)

Previziunile de toamna ale Comisiei Europene, pentru perioada 2009-2011, ne releva o economie europeana pe calea “redresarii progresive” si o Romanie pe calea “redresarii graduale”:

Romania
- PIB: 2009 - -8,0%; 2010 - 0,5%;
- Inflatia: 2009 - 5,7%; 2010 - 3,5%;
- Somaj: 2009 - 9,0%; 2010 - 8,7%;
- Deficit bugetar: 2009 - -7,8% din PIB ; 2010 - -6,8% din PIB;
- Deficitul de cont curent: 2009 - -5,5% din PIB ; 2010 - -5,5% din PIB.

(more…)

Un recent raport al Comisiei Europene deseneaza tabloul sumbru al deficitelor bugetare in statele membre ale UE. Franta, de pilda, se apropie rapid de un deficit de 7% din PIB in acest an.

Dupa pachetele diferite de stimulente fiscale aprobate in 2009 - in valoare totala de 1,1% din PIB al UE-27 (pg. 28) - cetatenii europeni se pot oricand astepta la cresteri de taxe. Romanii au obtinut garantii oficiale ferme ca nu vor plati nici cota unica si nici TVA majorate. Excelent! Dar atunci trebuie sa diminuam evaziunea fiscala si sa reducem semnificativ cheltuielile publice.

- Letonia, Malta, Polonia si Romania sunt tarile cu deficite bugetare excesive si cu perspective intunecate pentru reabilitarea fiscala pe parcursul anului 2009 (pg. 19).
- Ungaria, Letonia si Romania au primit asistenta CE si a FMI pentru imbuntatirea substantiala a guvernantei fiscale (pg. 20);
- Ca urmare, Romania nu a propus nici un fel de stimulent fiscal pentru iesirea din criza (asemeni Bulgariei, Ungariei, Greciei, Italiei sau Letoniei). In schimb, spatiul fiscal a permis Spaniei un pachet ambitios de stimulente in valoare de 2,3% din PIB, Austriei de 1,8% din PIB, Finlandei de 1,7% din PIB, Marii Britanii de 1,4% din PIB, iar Cehiei de 1,0% din PIB, in anul 2009 (pg 28).
- Comisia Europeana nu se asteapta la imbunatatiri semnificative ale performantelor bugetare in Romania: deficitul estimat pentru 2009 la - 5,1% din PIB este urmat de -5,6% din PIB in 2010, in conditiile actualei politici si conduite fiscale (pg 50). Guvernul Romaniei s-a angajat insa la modificari care sa duca la un deficit bugetar de maximum 3% din PIB in anul 2011 (pg. 261).
- Principalele masuri fiscale anti-criza asumate de Romania in 2009 sunt sumarizate de catre CE astfel (pg. 262):

- Pe partea de venituri: cresterea contributiilor la asigurari sociale cu 0,8% din PIB; grabirea calendarului pentru cresterea accizelor cu 0,1% din PIB; baza pentru taxarea proprietatii a fost actualizata cu preturile pietei, estimand un surplus de venituri bugetare de 0,1% dinPIB.

- Pe partea de cheltuieli: cresterea investitiilor publice cu 1% din PIB; introducerea pensiei minime sociale (+1% din PIB); diminuarea cheltuielilor publice cu bunuri si servicii (-1.3% din PIB); reducerea cheltuielilor cu personalul (-0,9% din PIB).

Pentru a vedea ce au facut celelalte state membre vedeti detaliile aici.

Explicatii cu privire la procedura de deficit excesiv declansata impotriva Romaniei aici.

Ce si cat se cuvine Romaniei? Pe langa cei 33 de europarlamentari romani care vor activa in Parlamentul European, oficialii europeni ne pun la dispozitie alte 10 posturi de functii de conducere de nivel superior in Comisia Europeana: un director general adjunct si noua directori (consilieri principali). Alti 42 de romani vor putea ocupa functii de conducere de nivel mediu. Inca 326 de functionari si agenti temporari romani mai pot ocupa locurile ramase disponibile dinc ele alocate Romaniei pana in 2011.

Odata cu extinderea UE, Comisia si-a fixat obiective ambitioase de recrutare a functionarilor si agentilor temporari pentru a se asigura cat mai repede posibil echilibrul geografic dupa aderare. Aceste obiective se bazeaza pe ponderea relativa a fiecarui stat membru, calculata tinand seama de trei criterii: populatia, ponderea voturilor in Consiliu si numarul de locuri in Parlament.

· Articolul 27 din Statutul functionarilor Comunitatilor Europene prevede ca „recrutarea trebuie sa vizeze asigurarea angajarii functionarilor cu cel mai inalt nivel de competenta, de eficienta si de integritate, recrutati pe o baza geografica cat mai larga dintre resortisantii statelor membre ale Comunitatilor Europene. Niciun post nu poate fi rezervat resortisantilor unui anumit stat membru.”

· Pentru a facilita recrutarea celor din noile state membre, cat mai repede cu putinta dupa aderare si pentru a constitui astfel baza geografica larga ceruta de statut, Consiliul a adoptat un regulament[1] care autorizeaza institutiile sa ocupe posturile vacante prin numirea unor resortisanti bulgari si romani, in limita posturilor prevazute in acest scop si tinand seama de deliberarile bugetare. Acest regulament face derogare de la a doua teza din articolul 27 din statut. Astfel, este asigurat temeiul juridic pentru recrutarea resortisantilor romani si bulgari pana la 31 decembrie 2011, in conditii privilegiate. De pilda nu mai este necesara publicarea interna, in prealabil, a posturilor.

Cifra indicativa pentru romani: 698 de recrutari in perioada 2007-2011

La 1 februarie 2009, cei 372 de functionari si agenti temporari de cetatenie romana, recrutati sau angajati de Comisie si in activitate la acea data[2]. Cu trei inainte de perioada tranzitorie, 53,3% din cifra indicativa de referinta pentru nationalitatea noastra reprezinta un rezultat rezonabil.

Pe de alta parte, Comisia nu si-a fixat obiective de angajare in ceea ce priveste agentii contractuali. Celelalte institutii fiind organe independente, nu se subtituie acelorasi obiectivele de recrutare cu cele ale Comsiei.

Pe ansamblu, la doi ani dupa aderarea Romaniei, romanii reprezinta aproape 2% din personalul angajat la Comisia Europeana. Adica 553 de romani, repartizati pe functii astfel[3]:

· 215 functionari,

· 157 de agenti temporari si

· 181 de agenti contractuali.

Precum toate celelalte nationalitati, romanii pot sa fie recrutati de catre institutiile UE ca functionari sau sa fie angajati sub doua tipuri de contract: agenti temporari si agenti contractuali.

· Functionarii intra sub incidenta statutului si sunt recrutati in mod permanent prin numire, deci fara contract de munca.

· Conform conditiilor prevazute de Regimul aplicabil celorlalti agenti ai Comunitatilor Europene si de politica de personal definita de fiecare institutie, durata contractului agentilor temporari si a agentilor contractuali variaza in functie de tipul de agent si de tipul de post pe care il ocupa.

· Celelalte institutii fiind organe independente, isi definesc propria politica de angajare a agentilor temporari si a agentilor contractuali.

Deciziile adoptate de Comisie in ceea ce priveste angajarea agentilor temporari si a agentilor contractuali prevad urmatoarele durate de contract:

· In cazul agentilor temporari: maximum trei ani pentru persoanele care fac obiectul articolului 2 literele (b) si (d) din Regimul aplicabil celorlalti agenti, angajate pe posturi permanente ca inlocuitori ai unor functionari.

Aceasta durata poate fi prelungita la maximum sase ani pentru agentii temporari din aceste doua categorii, precum si pentru agentii temporari care fac obiectul articolului 2 litera (a) din Regimul aplicabil celorlalti agenti, angajati pe posturi temporare si care au profiluri specializate, dupa ce au parcurs cu succes o procedura de selectie externa.

Contractele agentilor temporari care fac obiectul articolului 2 litera (c) din Regimul aplicabil celorlalti agenti, angajati in special in cabinetele comisarilor, sunt incheiate pe o durata nedeterminata.

· In cazul agentilor contractuali: trei ani pentru persoanele care fac obiectul articolului 3b din Regimul aplicabil celorlalti agenti, angajate in institutii; o posibilitate de durata nedeterminata pentru persoanele care fac obiectul articolului 3a, angajate in oficii administrative, reprezentante si delegatii ale Comisiei si in institutii, pentru a executa sarcini manuale si de suport administrativ.

In decizia sa referitoare la durata maxima pentru care se poate recurge la personal nepermanent, Comisia limiteaza, in principiu, la sase ani posibilitatea de a exercita functii in interiorul sau, sub diferite statute (agent temporar si agent contractual, dar si expert national detasat, interimar si prestator de servicii), cu exceptia agentilor contractuali care fac obiectul articolului 3a din Regimul aplicabil celorlalti agenti si a agentilor temporari care fac obiectul articolului 2 litera (c) din Regimul aplicabil celorlalti agenti. Durata contractelor pe care Comisia le poate oferi agentilor temporari si agentilor contractuali depinde deci de angajarea lor eventuala sub un alt statut.

52 locuri alocate pentru romani in personalul de conducere al CE

De asemenea, Comisia a fixat pentru fiecare nou stat membru obiective de recrutare pentru personalul de conducere de nivel mediu si superior. In cazul Romaniei, obiectivele fixate au fost de 42 de persoane pentru functii de conducere de nivel mediu si 10 persoane pentru functii de conducere de nivel superior: un director general (adjunct) si noua directori (consilieri principali).

Pana in prezent, Comisia a recrutat doar trei sefi de unitate si trei directori romani. Numarul sefilor de unitate va creste, probabil, in mod considerabil in lunile urmatoare. Primele liste de rezerva pentru sefii de unitate de cetatenie romana au fost publicate recent si sunt în prezent procesate de catre Comisie.

Salarii bune
Toate salariile de mai jos sunt in euro, pe luna, net si aproximative + sau - 10%:

I. Categoria masei largi a functionarilor de mijloc, cu studii superioare si fara atributiuni de conducere (unii dintre ei au un asistent sau secretara):

AD 5 si AD6 = 4.000- 4.400/luna - marea masa a functionarilor, definitia lor ar fi “functionari debutanti cu studii superioare” - majoritatea sunt economisti, juristi, translatori. Examenele EPSO sunt in general pt AD5. In cadrul Comisiei erau incadrati cam 3.000 de angajati AD5 si AD6, in 2008.

AD7 si AD8 = 5.000-5.500/luna - functionari care au promovat datorita vechimii de la AD5 si AD6 sau care au fost incadrati direct AD7 pentru ca aveau experienta mai mare, masterat, specializari de genul jurist-lingvist sau altele.

II. Categoria sefilor de unitati - head of unit – sunt fie promovati din randurile AD7 si AD8, fie numiti direct pe criterii de competenta si/sau politice.

Sefii de unitati sunt gradati in functie de vechime (in general, vechime in institutii UE) si de marimea unitatii. In cadrul Comisiei erau in 2008 incadrati 1.191 angajati AD9, 740 angajati AD10, 2.484 angajati AD11 si 2.651 angajati AD12. Pe aceleasi grade (AD9, 10, 11, 12) sunt incadrati si expertii, consilierii sperciali si inspectorii importanti (ai unor comisari, directori etc.).

AD9 si AD10 = 6.200 -7.000/luna

AD 11 si AD 12 = 7.800-8.800/luna.

Unitatile sunt un fel de “sectii” impartite inmai multe departamentele. Ele au un personal de vreo10-30 de angajati fiecare.

III. Categoria directorilor
AD13 si AD14= 10.000-11.500/luna - sunt directorii simpli, adica sefii departamente dintr-o agentie sau directorat general (DG).
In cadrul Comisiei erau incadrati 346 angajati AD13 si 481 angajati AD14, in 2008.

AD15= 13.000/luna - directori si directori-general-adjuncti - cei care conduc 2-3 departamente sau asista un DG sau un comisar.
In cadrul Comisiei erau incadrati 244 angajati AD15 in 2008.

AD16= 14.000-15.000/luna - directorii-generali plini, adica sefi de DG sau agentii.
In cadrul Comisiei erau incadrati 40 angajati AD16, in 2008. De regula, directorii sunt numiti pe criterii politice si pe criterii de competenta. Repartitia numarului de directori e clar proportionala cu puterea tarii in UE. Exemple AD16: Germania 8, Franta 6, Marea Britanie 6, Italia 5, Spania 5 iar Olanda, Danemarca, Belgia, Austria cate 1.

Romania avea un total de 164 de angajati la inceputul anului 2008, astfel:
AD5= 157
AD6= 1
AD7= 2
AD8= 0
AD9= 0
AD10= 0
AD11=1
AD12=1
AD13=1
AD14=1
AD15=0
AD16=0

La nivelurile 11-14 se regasesc romanii din cabinetul comisarului V. Orban.

Spre comparatie, Ungaria avea un total de 324, adica dublu fata de Romania, dar cu o populatie la jumatatea Romaniei:
AD5= 212
AD6= 25
AD7= 42
AD8= 6
AD9= 12
AD10= 0
AD11=0
AD12=17
AD13=0
AD14=8
AD15=2
AD16=0

[1] Regulamentul (CE, EURATOM) nr. 1760/2006 al Consiliului din 28 noiembrie 2006 de instituire, cu ocazia aderarii Bulgariei si Romaniei la Uniunea Europeana, a unor masuri speciale si temporare privind recrutarea functionarilor Comunitatilor Europene. (L 335/5, 1.12.2006).
[2] Efectivele mentionate aici (functionarii si agentii temporari in activitate la Comisie, in oficii si in domeniul cercetarii) variaza usor fata de cele luate in considerare in rapoartele transmise autoritatii bugetare privind recrutarile din noile state membre, care includ functionarii si agentii temporari ai Comisiei si ai oficiilor (cu exceptia cercetarii) care ocupa un post (nu numai cei in activitate), recrutarile de functionari si angajarile de agenti temporari (cu scrisoare de oferta) si functionarii care au parasit Comisia.
[3] Sursa: Buletin statistic – februarie 2009 – toate bugetele: Comisia, oficiile si cercetarea.

Comisia Europeana a dat publicitatii o versiune actualizata a ghidului “Doriti sa lucrati intr-un alt stat membru al UE? - Aflati care va sunt drepturile!”. Acest ghid se adreseaza exclusiv persoanelor care migreaza in cadrul Uniunii Europene din motive profesionale.

Scopul sau este de a oferi informatii despre drepturile in calitate de lucrator migrant intr-un format usor de inteles, sub forma de intrebari si raspunsuri.

“Doriti sa va gasiti un loc de munca intr-un alt stat membru? Lucrati intr-un alt stat membru si va intrebati care va sunt drepturile in comparatie cu alti lucratori din tara respectiva? Ce se intampla in cazul in care lucrati intr-o tara, dar domiciliati in alta tara?”

Abordeaza si probleme precum recunoasterea calificarilor si a diplomelor si drepturile in materie de protectie sociala, si include de asemenea trimiteri la jurisprudenta Curtii Europene de Justitie.

Puteti descarca ghidul in limba romana, in format electronic aici.

24 februarie 2009 Reprezentanta Comisiei Europene in Romania: masa rotunda cu privire la alegerile europarlamentare

Principalele conditii convenite pana acum in acordul de imprumut al Romaniei cu FMI, Comisia Europeana si cu celelalte institutii bancare internationale pornesc de la valoarea aproximativa a unui imprumut total de 20 miliarde de euro, distribuite astfel:

- FMI - 12,95 mld. euro - imprumutul se acorda insa in echivalent drepturilor speciale de tregere (DST), iar dobanda este din aceasta cauza un pic mai mare, adica de 3,5%;

- Comisia Europeana - 5 mld. euro - dobanda convenita este similara celei practicata pe piata, 2,2-2,3%;

- Banca Mondiala - intre 1 si 1,5 mld. euro pentru proiecte de investitii;

- BERD si altii - pana intr-un mld. de euro

Prima transa a banilor de la FMI se situeaza la aproximativ 5 mld. euro si vor fi virate in luna mai, in timp ce prima transa de la Comisia Europeana este asteptata ceva mai tarziu, in vara. Perioada de gratie este de 24 de luni, iar rambursarea intre 3 si 5 ani.

Deficitul bugetar acceptat de comun acord este de 4,6% din PIB in 2009, 3,7% in 2010 si 3% in 2011.

PIB estimat pentru anul 2009 a scazut de la 578 mld. lei, la 531 mld. lei.

In postarile precedente, nu de putine ori am invocat rolul masurilor fiscale in atenuarea efectelor crizei globale si pentru revigorarea economica mai rapida. FMI, BM, CE, cu totii au invocat gasirea acelui buchet de interventii temporare sau ad-hoc care se adreseaza direct specificului national, in marja permisa de conditiile fiecarui buget national in parte.

- Deloitte a publicat la sfarsitul saptamanii trecute o sinteza a masurilor fiscale adoptate in 50 de tari ale lumii. Detalii aici

Cele mai consistente masuri au fost adoptate in Singapore. Grecii isi orienteaza stimulentele fiscale spre turism si sectorul hotelier. Portughezii reduc impozitul pe profit in agricultura, sectorul forestier, minerit si majoritatea industriei prelucratoare. Bulgarii scutesc de impozit, pentru o perioada de cinci ani, investitiile din regiunile defavorizate. Cehii reduc contributiile sociale de sanatate pentru angajati si angajatori si flexibilizeaza piata muncii. Belgienii reduc TVA pentru constructia de locuinte noi etc.

- Comisia Europeana a realizat o sinteza a naturii stimulentelor fiscale aplicate in statele membre, in ianuarie 2009. Detalii aici

Stimulentele totale propuse in pachetele anti-criza ale UE se ridica in jurul a 0,9% din PIB (112,5 mld. Euro), in SUA la 1,8% (199,6), iar in China la 7,1% (233,1 mld. Euro) doar pentru anul 2009. In UE, unele tari au optat pentru stimulente fiscale orientate cu precadere spre consum, altele spre investitii, altele spre piata muncii, altele spre anumite sectoare economice, altele le imbina pe cele de mai sus in proportii diferite. Modelele nu sunt totusi clar perceptibile. La o extremă, ţări precum Polonia, Tarile de Jos sau Regatul Unit utilizează numai una sau două categorii de stimulente fiscale. Or, Germania, cu o economie complexa, dar si cu cel mai costisitor pachet de stimulente, a decis sa combine toate formele de mai sus.

In Romania, o decizie foarte desteapta in favoarea mediului de afaceri si a investitiilor, propune ca solutie unitara reducerea impozitului pentru acel profit care este reinvestit in progres tehnologic, intr-un cuantum de maximum 25%. Intr-o situatie ipotetica in care un antreprenor investeste 25% in progres tehnologic sau in cercetare-dezvoltare-inovare, cota unica de 16% se traduce, de fapt, intr-o cota unica de 12%. Alaturi de neimpozitarea profitului reinvestit, Guvernul a decis compensarea TVA-ului de recuperat cu TVA-ul de platit sau cu alte impozite datorate bugetului de stat şi în lunile ulterioare celei în care s-a depus cererea de restituire, dar şi după expirarea termenului legal de 45 de zile. Nu in ultimul rand, la ultima sedinta de guvernse, s-a semnat un memorandum prin care revizuirea Codului Fiscal va urmari reducerea cu circa o treime a numarului de taxe si impozite (de la aproape 500 cate exista in prezent).

Pe partea de venituri ale celor aflati in somaj tehnic, ele vor fi considerate venituri de natura non-salariala pentru o perioada de maximum trei luni si impozitate, in consecinta, la un nivel mai scazut. Firmele care vor trimite in somaj tehnic salariati vor fi scutite de plata contributiilor sociale pentru aceeasi perioada, iar costurile cu formarea profesionala a salariatilor vor fi subventionate in proportie de 50% din bugetul de stat.

Intalnire cu sora mea, Iulia Vass, avocat care a pus de curand pe picioare o companie dinamita: Vass Lawyers.

“Recunoscand nevoia de accelerare a procedurilor de achizitii publice in contextul crizei financiare, Comisia Europeana a admis oficial, in decembrie 2008, faptul ca natura exceptionala a situatiei economice actuale justifica aplicarea procedurii de licitatie restrânsa accelerata. Potrivit Comisiei Europene, in cazul aplicarii acestei proceduri accelerate, durata atribuirii contractului de achizitie publica se va reduce de la 87 la 30 de zile. Prezumtia de urgenta se va aplica in perioada 2009-2010 pentru toate marile proiecte publice. (…)”

Continuarea aici