Guvernul Irlandei cauta solutii de iesire din criza. Cauta idei de proiecte unice care pot genera transformari majore in economie si care creaza locuri de munca:
Cele mai bune idei vor fi premiate cu 200.000 euro si va fi alocat un buget de 600.000 euro pentru implementarea proiectului.
Post-scriptum:Inovare si creativitate in companiile britanice si irlandeze
Spre deosebire de Irlanda, in Anglia accentul se pune mai mult pe companiile deja mature si care au nevoie de investitii masive, de la 4-5 milioane de lire in sus. In sistemul irlandez gasim un foarte bun program pentru suportul intitiativelor inainte de formarea unei companii noi (vezi Enterprise Ireland http://www.enterprise-ireland.com/).
Irlandezii ruleaza astfel programe de sustinere inca din 1999, cu o buna parte din fonduri de la UE, completate cu fonduri locale si transformate apoi in finantari pentru alte proiecte de comercializare locale.
UK: Department for business innovation and skills: http://www.dius.gov.uk/
a alocat fonduri de 4 miliarde de lire sterline in ultimul an (http://www.dius.gov.uk/science/science_funding)
Am fost invitata sa fac parte dintr-un nou proiect: Politicieni.ro – o retea de oameni interesati de politica si de jocurile politice, care cauta sa dezbata idei si sa propuna noi solutii asupra problemelor cotidiene. Dansii se declara interesati sa preia comentariile din cadrul CONCURSULUI DE CRIZA pentru a fi promovate si dezbatute de catre membrii acestei retele, iar eu le-as da acceptul, cu permisiunea dvs.
Cateva aspecte legate de aceasta retea sociala in Romania:
· 1000 membri la acest moment intre care se incing discutii si controverse serioase pe teme politice actuale.
· 2 candidati la prezidentile, 2 ministri, parlamentari si alti politicieni importanti prezenti pe site cu care oamenii pot intra in legatura.
· Peste 50% din utilizatori au peste 30 de ani si peste 84% din utilizatori au peste 20 de ani.
· Majoritatea utilizatorilor lucreaza in domenii de activitate cu venituri mari (mult peste medie: finante, administratie publica, IT, medical).
In curand, apar si ultimii castigatori ai Concursului de criza pe care ii desemnez abia acum, dupa un weekend in care am sarit de pe munte pe litoral, inapoi la Guvern si la o emisiune on-line pe Ziare.com.
In curand anunt castigatorul celei de-a treia saptamani a Concursului de criza care cauta solutii pentru diminuarea muncii la negru.
Pentru ultima saptamana aduc in discutie urmatoarea tema: cum sa cream un guvern care sa lucreze mai bine si cu costuri mai putine?
La sfarsitul lunii iulie 2009 s-a infiintat Consiliul pentru Rationalizarea Cheltuielilor Publice (Decizia Primului-ministru nr. 588/2009 din M.Of. nr. 506 din data de 22 iulie 2009) – o noua structura fara personalitate juridica si subordonata direct primului-ministru. Activitatea Consiliului. Consiliul pentru Rationalizarea Cheltuielilor Publice elaboreaza si prezinta primului-ministru analize punctuale si generale privind problemele de buna administrare a fondurilor din bugetele de venituri si cheltuieli ale ministerelor, autoritatilor si diverselor organisme aflate in subordinea, sub coordonarea sau autoritatea Guvernului si a ministerelor.
Scopul infiintarii Consiliului Ratiunile care stau la baza infiintarii noului Consiliu sunt urmatoarele:
- eliminarea stopajului la sursa;
- asigurarea unui mod eficient de cheltuire a banului public;
- eliminarea risipei in utilizarea fondurilor publice;
- inlaturarea diferentelor majore legate de sistemul de salarizare, in procesul achizitiilor publice a produselor similare, in realizarea investitiilor si in modalitatea de decontare a cheltuielilor efectuate;
- inlaturarea acoperirii preferentiale a cheltuielilor pe alte considerente decat eficienta si eficacitatea administrarii banului public.
Care sunt propunerile dumneavoastra in acest sens?
Grea alegere am avut de facut, avand in vedere avalansa de propuneri pertinente. Am ales pentru cea de-a doua saptamana un castigator din categoria “Nu mai furati!”. Din pricina anonimatului pe care l-a solicitat, nu voi face public numele sau, iar mesajul mi l-a trimis pe mail. Am discutat insa detaliile si sumarizez aici sesizarea pe care am inaintat-o astazi spre competenta solutionare catre Departamentul pentru Lupta Antifrauda (DLAF), fara a mentiona numele companiilor si a inspectoratului scolar judetean incriminate.
“Am primit semnale pertinente de fraudare si deturnare de fonduri pe POS DRU. Se stie din start cui i se aproba proiectele si, paradoxal, aceiasi solicitanti primesc banii. De pilda, este vorba despre o firma de soft si IT care are in call-ul de luna viitoare 20 de proiecte depuse pe e-learning, in care solicitanti sunt ONG-uri pe care le-a “recrutat” de prin toata tara. Un alt exemplu este cel al unui inspectoratului scolar judetean (IJS) care e partener prin toate proiectele de instruire a cadrelor didactice si care au “obtinut” corrigendum la ghiduri ca sa fie eligibili. Inainte sa apara corrigendum-ul cu pricina sunau pe la universitati sa faca parteneriate, iar cei din universitati le-au spus ca nu sunt eligibili. Domnii de la IJS au afirmat foarte senini sa nu isi faca probleme ca in curand o sa fie eligibili si ca iau finantarile respective.
Recomand sa se verifice ce evaluari se fac pe POS DRU si cine sunt “parteneri” prin proiecte, respectiv cum se face ca o singura firma ia mai toate licitatiile la anumite capitole.
Saptamana aceasta au aparut noi corrigendum-uri pe site-ul dansilor. Ieri au aparut alte sapte(http://www.fseromania.ro/index.php).
Gafele sesizate sunt imposibil de neglijat:
1. Prima tine de incalcarea directivei privind gestionarea Instrumentelor Structurale, permitand partenerilor din proiect sa faca implementarea proiectului.
Greseala o explic doar prin confuzia dintre termenii implementarea proiectului si implementarea activitatilor. Implementarea proiectului – respectiv gestionarea banilor, ordine de plata, contabilitate, raportari tehice si financiare, proceduri de achizitii, evaluari ale activitatilor si audit intern – se fac exclusiv de catre solicitant. Conform directivei, solicitantul e singurul raspunzator pentru implementarea unui proiect si nu poate activa ca terta parte, adica nu poate da nimanui implementarea.
In schimb, implementarea activitatilor se refera la altceva, iar aceasta poate fi realizata si de catre parteneri, in sensul ca ei tin cursuri, fac workshop-uri, conferinte etc. Ei fac acele activitati care nu presupun partea de implementare strict tehnica.
2. A doua sesizare tine de incalcarea Ordinului 3/185/2008 al Ministerului Muncii si al Ministerului de Finante privind gestionarea POS DRU modificand tipurile de cheltuieli si categoriile in care trebuie incadrate.
Se ajunge astfel la situatii hilare in care, de exemplu, la capitolul materiale de inventar se poate achizitiona doar papetarie.
Expertul financiar din proiect si expertul jurist la cheltuieli administrative nu au voie sa depaseasca 5% din cheltuielile directe. Astfel, se ajunge ca omul care raspunde de facturi, ordine de plata si raportari financiare in proiect sa fie platit sub indicii din ghiduri.
Un aspect iarasi ce nu trebuie neglijat este cel al consultarii publice. POS DRU este SINGURUL program care nu isi scoate ghidurile spre consultare publica si tot timplul apar corrigendum-uri, in functie de interese.”
Am solicitat DLAF un raspuns in acest sens.
De ce este important?
Pentru ca vorbim despre fonduri de peste 452 milioane de euro pentru anul 2009 si mult mai mult in urmatorii ani. Strategia POS DRU cuprinde 6 axe prioritare direct legate de viteza cu care Romania va iesi din actuala recesiune economica:
1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”
2 „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”
3 „Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor”
4 „Modernizarea Serviciului Public de Ocupare”
5 „Promovarea măsurilor active de ocupare”
6 „Promovarea incluziunii sociale”
PS:
1. Saptamana a treia de concurs continua la postarea precedenta.
2. Toate propunerile sosite pana acum le iau in seama in continuare si le caut o solutionare.
Multumesc tuturor celor implicati in dezbaterea generata de concursul de criza. Pentru a treia saptamana propun o tema “simpla”: cum sa diminuam munca la negru in Romania. Astept cu interes opiniile dvs. tinand cont de urmatorul aspect: economia subterana este o supapa pentru populatia saraca (cu atat mai mult in vremuri de criza economica), dar dimensiunea pe care a atins-o in Romania pune in pericol functionarea insasi a economiei, a veniturilor publice, a sistemului de pensii, a drepturilor tuturor subiectilor muncii la negru.
Abia maine voi anunta propunerea castigatoarea pentru cea de-a doua saptamana. Intre timp, propunerile sosite pana acum le-am sintetizat si transmis catre institutiile responsabile in domeniile respective. In sedinta de guvern de ieri au fost supuse dezbaterii urmatoarele proiecte de acte normative care incorporeaza solutii pentru unele sesizari ale dvs. (avertisment : limbajul este rigid si tipic actelor normative):
- HG pentru modificarea si completarea HG nr 1085/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei – referitoare la implementarea Sistemului Electronic National.
- Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice, reprezentanta de doamna Cristina Traila a primit solicitarile dumneavoastra, iar acum este in curs de elaborarea un proiect de act normativ pentru aprobarea normelor privind procedura specifica de elaborare si transmitere a cererii de constatare a faptului ca o anumita activitate relevanta este expusa direct concurentei pe o piata la care accesul nu este restrictionat.
In final, s-a modificat HG nr. 717/2009 care aproba normele de implementare a Programului “Prima Casa”, cu scopul clarificarii naturii juridice a dreptului de ipoteca, ceea ce va conduce la rezolvarea unor disfunctionalitati sesizate de catre institutiile de credit si la fluidizarea procesului de acordare de finantari si implicit la facilitarea accesului persoanelor fizice la achizitia unei locuinte.
Economistul Daniel Cazangiu raspunde pentru Concursul de criza pe care l-am lansat, in Daily Business. Detalii aici.
Remarc frecventa ridicata cu care unele dintre propuneri sunt vehiculate de catre majoritatea participantilor. Cred ca merita sa aruncam o privire atenta, fiind adunate in 22 de puncte:
“1. externalizarea investitiilor (ex: concesionarea lucrarilor pt o autostrada unei firme private, care construieste pe banii ei si care urmeaza sa incaseze taxa de autostrada o perioada de timp)
2. scaderea substantiala a fiscalitatii pe salarii pentru a stopa somajul (decat sa tina statul o persoana in somaj, mai bine sa il tina un privat); forta de munca mai ieftina dpdv fiscal poate atrage investitii care sa utilizeze forta de munca
3. ne-impozitarea profitului reinvestit
4. investitia de urgenta int-un soft performant care sa gestioneze online intreaga gama de declaratii fiscale ale firmelor. urmarea: necesar de personal mult mai redus ca in prezent si economie de bani la buget; in plus, in cazul impozitelor diferentiate (tip grila) nu vor mai aparea costuri suplimentare de administrare
5. re-examinarea celor care primesc bani de la buget sub diverse forme de ajutoare sociale
6. impozitarea dividendelor persoanelor juridice pentru a anula activitatea off-shor urilor
7. re-examinarea contractelor de cesiune si concesiune a resurselor
8. un mai bun control al ANRE in ceea ce priveste preturile, stiut fiind faptul ca avem un oarecare monopol
9. modificarea legii privind posibilitatile de acordare de sponsorizari si donatii din banii publici catre proprietati private (ex: ajutoarele catre culte)
10. abolirea impozitului forfetar
11. unele din masurile fiscale de mai sus duc la scaderea temporara a banilor de la buget, dar intrerup cercul vicios al colapsului economic si social in care suntem
12. toate licitatiile publice sa fie online (e-licitatie) pentru transparenta
13. eliminarea pragurilor minime de intrare pe piata pe diverse domenii care limiteaza concurenta (ex: nr farmacii limitate demografic!)
14. re-ajustarea numarului de functionari prin transferul muncii lor unui soft (masura 4) da posibilitatea obtinerii de bani la buget prin vinderea imobilelor respective
15. reducerea CASS ului concomitent cu reducerea volumului de servicii medicale gratuite
16. amenzi uriase pentru folosirea fortei de munca la negru
17. supra-taxarea profitului din publicitatea audio-vizuala cu cateva procente
18. simplificarea formalitatilor birocratice prin infiintarea unui registru unic, informatizat, al cetateanului (similar cu biroul unic de la registrul comertului)
19. inscrierea in cazierul fiscal a abaterii si anularea dreptului de a fi administrator de firme al persoanelor care au detinut aceasta pozitie si, din rea vointa, au cauzat pierderi importante bugetului de stat. in momentul inscrierii mentiunii in cazierul fiscal, orice alta calitate prezenta de administrator se pierde
20. registrul comertului sa revina la ministerul justitiei pentru a aduce bani la buget
21. crearea cadrului legal pentru infiintarea unei piete a aurului. in perioada de criza, aversiunea fata de risc poate scoate lichiditati importante din piata
22. pentru a evita fraudele privind programele garantate guvernamental (ex: prima casa), orice tranzactie sa fie insotita de raportul de evaluare intocmit de un expert.”
Aseara m-am intalnit cu patru dintre cei care au contribuit la concursul de criza. Oaspetii mei la Palatul Victoria, Anca, Marian, Dan si Tiberiu, s-au dovedit a fi extrem de interesanti. Anca, o timisoreanca dinamica, antreprenoare, inventiva, optimista a ales sa urce in avion pentru a ajunge la intalnire. Am sa las povestioarea neutra a unuia dintre ei sa spuna cum a fost aici. Tiberiu a facut si poza. A aparut si cea de-a doua povestioara a lui Dan Selaru pe blogul sau Romania obiectiva.
Nu putea sa lipseasca nici comentariul Ancai Vlad la aceasta postare : “Da, am fost la cina la Guvern, si inainte sa ajung eram destul de suspicioasa si cu un dram de neincredere ca cineva ma va asculta, aveam o banuiala ca este doar o campanie mediatica a Andreei Vass cu scopul de a-si construi popularitatea pe spatele unor naivi care cred ca pot contribui la “salvarea nationala”.
Nimic mai fals.
Intalnirea a fost una mai mult decat pertinenta, atmosfera a fost una de dialog si nu de monolog, nu au fost restrictii la a lua cuvantul, iar Andreea este o companie excelenta in calitatea sa de gazda si de initiator al dialogului de acest fel. Atitudinea ei nu seamana cu nimic din ce vedem la televizor la majoritatea reprezentantilor aparatului de stat. Nici urma de aroganta sau de atitudine de superioritate fata de noi, cei din afara structurilor de guvernare.
Dialogul a fost unul de la egal la egal, fiecare persoana a avut satisfactia de a fi ascultat si de a-si spune parerea intr-un mod constructiv. Ma bucur nespus ca am avut sansa sa particip la aceasta intalnire, ca am cunoscut-o pe Andreea, pe Tiberiu, pe Dan si Cristi.
Eu, una, voi continua sa folosesc aceasta ocazie pentru a-mi continua demersul in convingerea reprezentantilor Guvernului ca avem nevoie de masuri imediate privind formarea de personal specializat in accesarea de funduri europene.
Pe de alta parte, sunt dispusa sa ma implic si in alte proiecte ale Andreei in masura in care este nevoie de ajutorul meu.”.
Pentru a da un exemplu simplu de redactare a propunerilor dumneavoastra concrete pentru Concursul de criza iata cum arata una dintre propunerile mele pentru Parlamentul Romaniei:
Problema: Studenţii au nevoie de un cadru legal corect, transparent şi mai flexibil pentru a se putea angaja
Argument: Teoria învăţată în şcoală devine inutilă dacă nu se împleteşte armonios cu practica. Piaţa românească a muncii este însă rigidă şi închisă în faţa experienţelor practice oferite studenţilor. Pierd atât companiile, cât şi cursanţii, viitori angajaţi cu eficienţă redusă la demaraj. Propun următoarele modificari ale Legilor 72/2007, 258/2007 (practicii) şi 279/2005 (a ucenicului), în favoarea practicii studenţilor (internship-ului.
A. Prevedere Legea 72/2007 Situaţie curentă: Limitează perioada posibilă de internship şi modul de retribuire (plată şi rambursarea ei funcţie de salariul minim pe economie sau neplata internshipului, în situaţia în care este acceptată de ambele părţi).
Propuneri:
1. Extinderea limitei de 60 de zile.
2. Simplificarea procedurii de rambursare.
3. Elaborarea de norme clare pentru rambursare care să fie cunoscute de către oficiile de preluare a dosarelor de rambursare. Motivare: In acest fel studenţii aflaţi în perioade de internship mai mari de 60 de zile ar putea lucra fără plată, dacă se stabileşte acest lucru prin negociere între ei şi angajatori. In cazul în care ar beneficia de plată, procedurile de rambursare ar trebui să fie mai simple şi aduse la cunoştinţa personalului din ANOFM.
B. Prevedere: Legea 258/2007 (Legea Practicii) Situaţie curentă: Se referă numai la studenţii aflaţi în perioada de practică universitară de 2-3 săptămâni. Propuneri :
1. Echivalarea internshipului cu practica dacă se desfăşoară într-un domeniu de activitate corelat cu profilul facultăţii.
2. Extinderea perioadei de timp posibil a fi alocată pentru internship/practică la 3 luni.
3. Modificarea modului în care sunt făcute plăţile (în prezent operate de către universitate).
4. Simplificarea şi clarificarea normelor de aplicare. Motivare: Eliminarea posibilităţii de a nu face stagiul de practică la modul real, în cazul în care studentul îşi găseşte un astfel de plasament. Studenţii pot beneficia de o perioadă concretă de lucru în companie cu durata flexibilă şi/sau la alegerea companiei, limitată acum de către instituţia de învăţământ superior la trei săptămâni. Modificarea normelor de aplicare care sunt interpretabile.
C. Prevedere: Legea 279/2005 (Legea ucenicului) Situaţie curentă: Se aplică numai celor aflaţi în perioada de ucenicie (post-liceu). Propuneri:
1. Extindere şi la interni.
2. Eliminarea dosarului care trebuie depus de companie pentru autorizarea trainingului intern.
Motivare: Din punct de vedere practic, internshipul este tot o perioadă de ucenicie. Compania este cea mai în măsură să efectueze trainingul internului, fără a fi nevoie să fie autorizată pentru asta.
La sfarsitul primei saptamani a “Concursului de criza” multumesc tuturor celor care au crezut si cred in furtuna de idei, in rolul si forta consultarii publice chiar si pe un site privat, in crezul ca fiecare dintre noi poate influenta cursul deciziilor. Spusele Suzanei vin manusa: “Nu-mi pare rau daca am realizat sau nu ceva in viata, insa nu cred ca am dat inapoi societatii tot atat cat a investit ea in mine“. La fel si randurile lui Felix: “daca un cetatean incalca o reglementare suporta o amenda sau o penalitate pe care o datoreaza statului (…) daca un functionar incalca un drept al unui cetatean acesta nu trebuie sa plateasca nimic“. Dumitru ne ridica repede moralul: “prin eliminarea negativismului intai de toate, se poate trece la o gandire pozitiva“.
Cateva concluzii ferme ale participantilor se pot desprinde pe fondul ideii larg impartasite ca masurile formulate nu sunt neaparat anticriza, ci masuri ale normalitatii. Pare imposibil un rezumat al celor peste 650 de comentarii, peste 50 de e-mail-uri si cam 20 de telefoane. Am reusit, totusi, sa le strang in patru buchete de esenta tare.
1. Avem nevoie de o populatie bogata, nu de un aparat birocratic bogat.
Cea mai mare parte a interventiilor au reclamat cheltuielile bugetare excesive, actele de coruptie si de abuz in guvernare. Aceasta situatie este evitabila prin intarirea structurilor intermediare de audit financiar, analiza sociala, evaluarea functionalitatii sistemului economico-politic, proiectarea de norme si standarde de functionare institutionale si restructurarea de personal. Transparenta cheltuielilor publice, a licitatiilor, a salariilor bugetarilor, zacamintele care sunt trecute “strategic” la secret de stat sunt chestiunile concrete recomandate care tin exclusiv de vointa politica.
Prin Constitutia Romaniei, puterea a fost data integral partidelor politice ce reprezinta incubatoare de afaceri, nu incubatoare de politici publice. Din aceasta cauza avem un numar de disfunctionalitati evidente ce se reflecta in sindromul institutiilor slabe si in dificultatea guvernarii. In Parlament exista reprezentanti teritoriali alesi pe colegiul electoral care reprezinta interesele locale si reprezentanti etnici care reprezinta interesele culturale. Reprezentantii breslelor profesionale nu sunt parti active constante in comisiile de specialitate din cele doua camere si din Guvern. Din aceste motive dezvoltarea nu este sustenabila, ci contextuala, dependenta de afacerile grupurilor de interese. Din aceasta cauza se observa un numar de disfunctionalitati evidente ale institutiilor statului.
2. Evaziunea fiscala este a “doua credinta” in Romania.
Cu alte cuvinte, fura nu doar guvernantii, ci si guvernatii. Privarea statului de venituri uriase la buget este rezultatul interactiunii slabe intre sistemul bancar – guvern – resursele naturale si sociale – politicile publice. In general, acest circuit este paralizat de lipsa cadrului stimulativ pentru un control serios si de lipsa informatizarii administrative si fiscale intr-o platforma unica la nivel national. Or numai cu informatizarea si unificarea bazelor de date ale tuturor institutiilor financiare poate fi satisfacuta si nevoia datelor comparative care sa permita elaborarea de legi adecvate situatiilor reale si transferul de bune practici. Propunerile concrete nu s-au oprit doar la cele doua aspecte. Multi sustin reducerea poverii fiscale pe salarii, impozitarea terenurilor agricole pentru stimularea comasarii, controlul sever al domeniilor cu potential mare evazionist, solicitarea de bonuri fiscale de catre toti consumatorii, legalizarea spagii in spitale prin chitante taiate la fiecare sectie in parte.
3. Tara noastra are nevoie disperata de o strategie pe termen lung
Avansul economic din ultimul deceniu se datoreaza in mare parte pregatirii pentru aderarea la UE. Avantajele competitive date de agricultura, turism, IT, cinematografie, sursele de energie regenerabile, educatie si cultura trebuie sa se regaseasca printre segmentele forte ale economiei romanesti spre care sa fie orientate strategic resursele. Pentru mai buna asimilare a fondurilor europene s-a propus continuarea simplificarii procedurale, a scurtarii perioadelor de evaluare, publicarea de “exemple de succes” pe site-urile autoritatilor de management, dar si formarea rapida de consultanti in materie. Infiintarea Consiliului National de Competitivitate, in parteneriat public – privat, este si unul dintre proiectele mele politice.
4. Voi incheia cu recomandarea lui Zamolxus: “Cumparati produse autohtone si importati mai putina mancare.”
Propunerea castigatoare a acestei saptamani, purtatoare a mai multor autori (Curea Nicolae, Marele Crocodil, Anca Oprescu, Alin Corha, Cristian D., Florin S., ), este urmatoarea: (more…)
“Da, contează pe mine!” este ceea ce cred ca lipseste societatii romanesti.
Multumesc tuturor celor cu bune intentii si cu deschidere critica pentru dialogul pe care l-am initiat. Odata incheiat concursul voi sintetiza interventiile tuturor celor care s-au implicat in acest concurs de criza . Voi publica saptamanal un document in care voi analiza toate postarile, oportunitatea finalitatii si a eficientei lor si castigatorul saptamanii. Care este imaginea de ansamblu care se degaja? Fireste, rezultatul va fi unul extrem de subiectiv, fiindca cei care au postat comentarii nu constituie un esantion reprezentativ. Chiar si asa, cred ca se vor desprinde niscai concluzii interesante. Weekendul il dedic, timp de o luna, acestui efort. Deja am de sintetizat echivalentul a 400 de pagini A4.
Inteleg revolta unora generata de un exercitiu – experiment de consultare publica, chiar si pe blog, intr-un spatiu romanesc in care vocea cetateanului se aude rar, intr-un dialog nestructurat, in care sindicatele raman dominate de aceiasi lideri de zeci de ani si in care ideile vehiculate raman impietrite in cresterea salariului.
Ideea cinei de lucru (esential in mediul de afaceri) – sa fim seriosi – este exploatata maximal de cei care nu au alte argumente legate de inutilitatea acestui demers. Ati fi avut aceeasi reactie daca invitatia era lansata de catre un barbat? E o banala chestiune de mentalitate cu care refuz sa ma obisnuiesc. De ce se porneste de la prezumtia unei cine in doi cand poate, la fel de bine, sa fie o cina in doua? Dar mesele de lucru de la Ziarul Financiar, Finmedia, ForumInvest sau celelalte consultari profesionale va starnesc aceeasi reactie? Nu putini sunt cei care abia asteapta sa-si expuna ideile unui ministru. Eu am acum rolul de filtru al ideilor dumneavoastra.
Strigatul “Nu mai furati`!” e justificat (fara bahhh!) , dar e un deziderat neinsotit de calea prin care sa-i convingem sa nu o mai faca sau pedeapsa care sa-i ingenuncheze.
Intrebarea este de ce OUG? Pentru ca e deja vacanta parlamentara, pentru ca in toamna, chiar si cu majoritate calificata si in procedura de urgenta, lucrurile merg anevoios. Pentru ca presupune o corectie sau un mesaj care sa-si arate efectele in a doua jumatate a anului, if any?! OUG era prescurtarea pentru “in regim de urgenta”, “scurt”, “rapid” si “eficient”. Propunerea poate fi insa ascunsa in cu totul alt domeniu care nu are nevoie de reglementare, adica nici de OUG, nici de HG, nici de lege. Reiterez invitatia la imaginatie si freakonomics. Poate are nevoie de o constructie legislativa succesiva…Nu stiu inca.
Pentru cei care ma critica cu virulenta, pentru cei mai fini observatori ai realitatii, va invit sa consultati initiativa recenta, la fel de “ipocrita”, a UE: http://www.consultari-cetatenesti-europene.eu. UK, SUA, Australia, Noua Zeelanda sunt printre promotorii mondiali ai implicarii cetatenilor in luarea deciziilor guvernamentale. Cartea alba a guvernnatei europene a aparut tarziu chiar si in UE (2000). Diferenta intre guvernanta si guvernare consta tocmai in implicarea activa a cetatenilor in luarea deciziei publice. Despre acest aspect va vorbesc in detaliu doar daca va exprimati acest interes. Stilul didactic este un defect profesional in politica. Ce sa fac daca am “nesansa” sa predau tocmai materia Guvernanta europeana la un master la ASE?!
Revin la specificul local. Ne cunoastem drepturile? Stim cum sa demitem un primar lenes? Stim cum pot cetatenii sa aiba o initiativa legislativa? Ma tem ca nu prea si as fi extrem de incantata sa ma sustineti in promovarea acestor cai fara a mi le atribui.
Simtul civic porneste de la interesul nostru fata de propriile nevoi cotidiene, fata de vecinul tau, fata de oricine are o problema, fata de o alta etnie hartuita sub ochii tai (vedeti reactia britanicilor fata de romii din UK). Simt civic inseamna revolta fata de orice nedreptate.
Un coleg care copiaza trebuie denuntat. Un profesor care ia mita trebuie denuntat. Un primar care nu serveste comunitatea trebuie debarcat cu metode legale. Un functionar, mai inalt sau mai mic, care te jigneste trebuie sa fie expus public si anchetelor de resort. Multi romani nici macar nu stiu sa depuna o plangere sau o petitie. Nu-si cunosc drepturile. Nu stiu ca pot initia un act legislativ daca strang 100.000. de semnaturi, condiţionate de răspândirea geografică. Constituţia României este foarte clară in acest sens.
Gasiti aici rezultatele alegerilor europene, dinamica participarii la vot, a locurilor ocupate in grupurile politice europene, dar si a raportului dintre barbati si femei in Parlamentul European (mediile europene si nationale).
: limbajul este rigid si tipic actelor normative):
Loading ...
