Evolutia comparativa a PIB in Romania si in UE, in primul trimestru al anului 2010:

Romania:
 locul 19 in UE-25 [1] la ritmul trimestrial de crestere a PIB fata de T4 2009;
 locul 23 in UE-26 [2] la ritmul de crestere a PIB fata de aceeasi perioada a anului 2009 sau locul 3 in UE-26 la cele mai mari scaderi anuale ale PIB, dupa Letonia (-5.1%) si Bulgaria (-3.6%).

Tendinte generale cu privire la turatia motoarelor relansarii cresterii economice in primul trimestru al anului 2010:
o Consumul privat si-a continuat contractia in primul trimestru 2010 fata de 2009 in Romania, in timp ce in UE-27 asistam la o usoara relansare.
o Consumul guvernamental s-a diminuat mai mult decat cel privat in Romania, in timp ce in UE-27 revenirea economica este stimulata mai puternic de interventia statului decat de consumul privat.
o Investitiile (FBCF – formarea bruta de capital fix) s-au contractat cu aproape o treime in Romania (ceea ce diminueaza semnificativ si amana perspectiva relansarii economice), in timp ce in UE-27 tendinta de contractie este de peste cinci ori mai mica.
o In schimb, ritmul de crestere a exporturilor este de aproape trei ori mai mare in Romania decat in UE-27.

Evolutii anuale: T1 2010/T1 2009

o PIB a crescut cu 0.6% in zona euro si cu 0.5% in UE-27.
o Cele mai mari cresteri: Slovacia (+4.5%), Suedia (+2.9%), Polonia (+2.8%)

o La nivel european: consumul privat a scazut cu 0.2%,
 consumul guvernamental a crescut cu 1.7%,
 formarea bruta de capital fix a scazut cu 5.8%,
 exporturile au crescut cu 5.5%, iar importurile cu 5.0%.
o In Romania: consumul privat a scazut cu 2.7%,
 consumul guvernamental a scazut cu 4.4%,
 formarea bruta de capital fix a scazut cu 30.0%,
 exporturile au crescut cu 15.7%, iar importurile cu 0.7%.
 Cea mai mica valoare adaugata bruta a fost inregistrata in sectorul constructiilor (-21.1%), iar cea mai mare in industrie (inclusiv energia, +4.5%).

Evolutii trimestriale: T1 2010/T4 2009

o PIB a crescut in zona euro si in UE-27 cu 0.2%
o Cele mai mari cresteri: Irlanda (+2.7%), Suedia (+1.4%), Portugalia (+1.1%)
o Cele mai mari scaderi: Lituania (-3.9%), Estonia (-2.0%), Grecia (-1.0%)

o La nivel european: consumul privat a scazut cu 0.1%,
 consumul guvernamental a crescut cu 0.3%,
 formarea bruta de capital fix a scazut cu 1.3%,
 exporturile au crescut cu 2.0%, iar importurile cu 3.4%.
o In Romania:
 consumul privat a scazut cu 1.7%,
 consumul guvernamental a scazut cu 1.5%,
 formarea bruta de capital fix a crescut cu 1.2%,
 exporturile au crescut cu 12%, iar importurile cu 8.9%.
 Cea mai mica valoare adaugata bruta a fost inregistrata in sectorul constructiilor (-5.9%), iar cea mai mare in sectorul serviciilor financiare si a activitatilor de afaceri (+1.8%).

[1] Date nedisponibile pentru Bulgaria si Luxemburg
[2] Date nedisponibile pentru Luxemburg, conform Eurostat, iulie 2010

Politicienii alearga innebuniti dupa votul pensionarilor. Sunt cam 6 milioane de voturi, pe drept cuvant. Goana fiecaruia tinteste promisiunea asigurarii fondurilor publice suficiente pentru a le plati pensiile celor care se retrag din activitate.

Cheile pentru a putea discerne bobul de grau de neghina, adevarul de minciuna sau de insusi cadoul otravit al cresterilor imposibil de sustinut pe termen lung tin de intelegerea aspectelor specifice legate de:

1. Transferurile intergenerationale – prin care se transfera resursele de la cei tineri catre cei batrani.
2. Eficienta economica sau buna gestionare a fondurilor de pensii.

Sa presupunem ca o persoana obisnuita lucreaza si plateste contributii la sistemul de asigurari sociale de la varsta de 23 de ani, pana la varsta de 62 de ani, si primeste pensie intre 63 si 72 de ani. Avem asadar 40 de ani de munca si 10 ani de pensie. Presupunand ca nivelul contributiilor nu se modifica, vor fi necesari cate patru contribuabili activi pentru fiecare beneficiar de pensie.

1. Cei care primesc astazi pensii nu isi recupereaza contributiile proprii din timpul vietii active in campul muncii (care au folosit la plata pensiilor parintilor si ale bunicilor lor), ci incaseaza contributiile celor care muncesc in prezent. Asadar, pensiile cresc pe masura ce cresc contributiile celor activi acum in munca. Acest lucru se poate intampla in trei conditii:

a. cresterea populatiei – de exemplu, daca populatia creste cu 2% pe an, raportul dintre populatia activa si populatia de varsta pensionarii din exemplul de mai sus va fi de 7 la 1 in loc de 4 la 1; astfel, raportul pensii-contributii poate fi mult mai mare in cazul unei populatii in crestere decat in cazul unei populatii stabile; intr-o buna zi insa, cresterea populatiei poate lua sfarsit, iar pentru a mentine beneficiile pensionarilor, contributiile generatiilor in activitate vor trebui sa creasca semnificativ – este exact ceea ce s-a intamplat in tarile dezvoltate sau in Romania; astfel, in optiunile actuale, cand tendinta de imbatranire a populatiei devine tot mai accentuata, vor trebui fie majorate contributiile fiecarui angajat actual, fie reduse beneficiile pentru fiecare pensionar;

b. cresterea veniturilor reale – in mod evident, nivelul de trai al generatiilor mai tinere este mai ridicat decat cel al generatiilor in varsta, datorita cresterii economice; in acest caz, pensionarii primesc pensii mai mari decat propria lor contributie, deoarece sursa contributiilor este data de nivelul mai mare al veniturilor
generatiilor tinere; fiecare generatie conteaza, asadar, pe primirea unor pensii mai mari , bazate pe productivitatea celor tineri; in cazul unui esec al cresterii economice pe termen lung, sistemul actual de pensionare ar intra in colaps;

c. datorita procesului politic – ananghia sistemelor actuale publice de pensii se datoreaza in multe tari procesului politic care nu a ezitat sa promita si sa ofere mai mult decat poate fi suportat din nivelul contributiilor, chiar in conditiile in care se iau in calcul cresterea populatiei si cresterea economica; acest sistem a functionat in avantajul beneficiarilor de pensii din fazele initiale, insa la vremea socotelilor actuale, tinerii din ziua de azi se pot astepta sa primeasca un beneficiu mult mai scazut decat parintii lor pentru fiecare leu cu care a contribuit; explicatia e mai degraba politica, decat pur economica, intrucat oamenii in varsta voteaza mai mult decat tinerii, iar generatia actuala poate vota pentru pensii de un anumit nivel fara a consulta generatia inca nenascuta, careia i se va cere sa plateasca pentru ele; generatiile mai in varsta sunt, uneori, in situatia de a impune transferuri intergenerationale prin intermediul sistemului politic.

2. Curtea Constitutionala a invocat drept argument impotriva diminuarii pensiilor “proasta gestiune a bugetului public de pensii”, fara a intelege ca fondul public de pensii nu este expus vreunui randament economic, ci este un transfer pur intergenerational.

Sa ma explic. Un argument puternic economic in favoarea sistemului public de pensii tine de rostul societatii de a asigura un standard de viata minim acceptabil pentru cei mai in varsta. Contributiile la fondul public de pensii reprezinta o metoda indirecta de a-i obliga pe toti la acumularea de economii, cat de mici, pentru batranete. Din pacate insa, sistemul actual public de pensii, numit “pay as you go”, similar multor state europene, nu economiseste pentru viitor deoarece contributiile sunt imediat cheltuite si nu se creeaza niciun capital productiv pe seama lor. Spre deosebire de planurile de pensii private, fondul public de pensii nu este sustinut de nicio investitie reala.

In exemplul de mai sus, contributii in valoare de 1000 lei produc o pensie de 1000 lei (40 de ani de munca/10 ani de pensie), ceea ce ar presupune ca patru angajati actuali sa plateasca cate 250 lei an pentru a sustine o pensie de 1000 lei pe an. Daca comparam acest randament cu dobanda compusa a unei investitii reale, de pilda cu o rata a dobanzii de 5 procente, o contributie de 250 lei sustine un nivel al pensiei de 3910 lei pe an. Diferenta dintre 3910 si 1000 lei reprezinta costul economic al investitiei pierduta ca oportunitate la nivelul societatii. Asadar, fiecare leu platit la contributiile pentru fondul public de pensii deturneaza leul de la economii private, mult mai eficiente. De aceea, fondurile private de pensii in tarile dezvoltate au atins cote medii de 70% din PIB, in timp ce in Romania procentul este sub 0,7% din PIB.

Se va prabusi actualul sistem de pensii?

Romania este vulnerabila din perspectiva:
- datoriilor deja acumulate in fondul public de pensii de circa 2 miliarde euro in 2010 (1,7% din PIB),
- imbatranirii populatiei,
- recesiunii economice prelungite,
- inlocuirii sau diminuarii economiilor si investitiilor private cu contributiile publice de pensii.

Daca sistemul actual de pensii ramane neschimbat, el se va secatui in circa 30 de ani, adica cu mult inaintea pensionarii celor care acum sunt studenti.

Ce este de facut si cine are curajul sa-si asume o problema politica atat de fierbinte?

Evitarea unei erodari severe a nivelului pensiilor in viitor impune decizii politice extrem de dure in prezent, iar sistemele politice nu exceleaza nicaieri in lume in a face sacrificii curente pentru pensii viitoare. Reformele sistemelor actuale de pensii, in orice stat din lume, ataca atat problema deficitelor mari din fondul public de pensii, cat si problema ineficientei acestuia.

Deficitele mari ale fondului public de pensii pot fi rezolvate prin:
- marirea taxelor (contributiilor);
- diminuarea pensiilor;
- cresterea varstei de pensionare;
- impozitarea pensiilor.

Prima varianta de lucru este indezirabila caci plasam o povara fiscala suplimentara pe forta de munca. A doua optiune a fost declarata neconstitutionala in Romania. Ne raman ultimele doua variante de actiune.

Ineficienta sistemului public de pensii poate fi rezolvata prin:
- investirea unei parti din fondul public de pensii in investitii productive, de exemplu, intr-un fond mutual de obligatiuni guvernamentale si actiuni corporatiste;
- deschiderea oportunitatii ca indivizii sa inlocuiasca parte din contributiile publice cu investitii in conturi private de pensii – investitiile in fondurilor private de pensii au randamente mai mari decat investitiile in obligatiuni guvernamentale.

Pentru Romania este recomandabila cresterea cu viteza accelerata a contributiilor in fondurile private de pensii prin mecanisme fiscale atractive.

“Ajustarea de cheltuieli este recomandabilă şi tinde să fie principalul instrument pe care guvernele îl propun pentru următorii ani cu scopul reducerii deficitelor fiscale. În contextul României, unde avem un decalaj clar între veniturile şi cheltuielile curente, cred că ajustări substanţiale pe partea de cheltuieli curente sunt inevitabile şi probabil vor duce şi la pierderea unor locuri de muncă în diferite zone, în principal la companiile de stat şi la nivelul autorităţilor locale“, a spus Păuna la lansarea raportului economic pentru UE-10 al Bancii Mondiale.

(more…)

De ce nu orice crestere economica duce la increderea mediului investitional international? De ce nu scade aceasta incredere obligatoriu in fata unei contractii economice severe?

(more…)

Mai jos aveti inregistrarea video a emisiunii “Realitatea Zilei 21-01-2010″ de la Realitatea TV.

Astept parerile voastre despre ceea ce am vorbit eu si ceilalti invitati din emisiune.

Vladimir Putin apasa dur pedala pentru repornirea economica a Rusiei  si ordona bankerilor sa renunte la vacante pentru a-si dedica vara acordarii de credite (Financial Times, 30 iunie 2009). Primul ministru rus este convins ca singura cale prin care poate sa sparga cercul vicios al fricii care a paralizat sistemul bancar rusesc si economia reala tine de un surplus de  credite noi in valoare de 16 mld. $. Fara acestea, insasi rambursarea creditelor vechi este pusa in pericol.

De curand, Banca Mondiala a estimat pentru anul curent o contractie a economiei cu 7,9% (in pofida cresterii preturilor mondiale la titei) si o diminuare a consumului privat cu 10%. Somajul risca sa atinga nivelul de 13%, iar rata saraciei urca la 17,4%. Fluxurile de capital in economia ruseasca au scazut cu 59% in primele cinci luni ale anului 2009. Majoritatea sectoarelor economice sunt in declin (Russian Economic Report 19: From Crisis to Recovery, Banca Mondiala, 24 iunie 2009 ).

Perspectiva revenirii la nivelul de dezvoltare economica dinaintea declasarii crizei economice se arata abia in trimestrul trei al anului 2012. Cu alte cuvinte, Rusia a piedut o jumatate de deceniu de prosperitate economica.

Pe site-ul FORUM INVEST poti urmari interviul video cu Andreea Vass.

“Lider in vreme de criza. Oportunitati si solutii” este provocarea pe care Forum Invest o face femeilor lider din business, politica, arta, mediul academic si implicare sociala, intr-un cadru special, pentru un schimb energetic de idei si conversatii provocatoare, fara prejudecati.

De 4 ani, obiectivele proiectului LeaderSHE sunt:

- Identificarea femeilor leader din Romania, atat din zona de business, cat si din politica
- Promovarea personalitatile feminine vizionare, care marcheaza, uneori cu discretie, prezentul Romaniei
- Identificarea si promovarea afacerilor de succes, cu greutate si semnificatie in contextul economic
actual, ale caror motoare sunt femeile
- Transmiterea mesajelor unui nou val de leaderi femei, alaturi de vedetele feminine consacrate
- Descompunera mecanismelor puterii la feminin
- Propunerea de modele si provocarea dezbaterilor

EUROBAROMETRU: Un sondaj de opinie referitor la interesul cetatenilor privind alegerile europene din 4-7 iunie si politica UE releva faptul ca 35% din cei intervievati sunt siguri ca vor vota in iunie, in timp ce 19% sunt deja siguri ca nu vor participa la vot.
Sondajul, realizat in perioada cuprinsa intre mijlocul lunii ianuarie si mijlocul lunii februarie, nu face previziuni legate de rezultatul final al alegerilor, ci compara intentiile de vot ale celor care, in perioada efectuarii sondajului, erau decisi sa participe la vot si cei care erau deja hotarati sa nu voteze.
La sfarsitul lunii martie, Parlamentul European a prezentat campania institutionala de sensibilizare a cetatenilor cu privire la alegerile din iunie. Parlamentul este preocupat de constanta scadere a ratei participarii la vot din ultimii ani, ca si de rezultatele sondajelor conform carora cetatenii nu dispun de informatii suficiente. De aceea, acesta a lansat o campanie atractiva din punct de vedere al identitatii vizuale, care se focalizeaza pe optiunea politica ce va fi aleasa de catre cetateni: prin participarea la alegerile europene, cetatenii pot influenta aceste optiuni politice prin votarea candidatilor/candidatelor care le reflecta preferinta politica.
Se doreste astfel ca interesul pentru alegerile europene sa creasca incepand din aprilie, cand elementele acestei campanii vor fi vizibile in diferite state membre. De asemenea, dezbaterile politice se vor intensifica in ultimele saptamani dinaintea alegerilor. Estimari mai clare ale intentiilor de vot sunt asteptate in aceasta perioada.
In ceea ce priveste aspectele politice, persoanele care au raspuns intrebarilor sondajului s-au aratat interesate in special de aspectele economice: preocuparile cele mai mari sunt legate de somaj (57%), urmat de aproape de cresterea economica. Alte aspecte preocupante sunt inflatia si puterea de cumparare, ca si securitatea pensiilor. Dintre aspectele non economice, primul loc intre preocuparile respondentilor il ocupa infractionalitatea (29%), urmat de aprovizionarea energetica (27%) si schimbarile climatice (26%).
In Romania, cresterea economica este pe primul loc intre preocuparile respondentilor (65%), urmata de somaj (49%) si de inflatie si puterea de cumparare (43%). Siguranta alimentara ii preocupa de asemenea in mod special pe romani (35% fata de 23% – media europeana).