Recent, viceguvernatorul Bancii Centrale a Cehiei a iesit public cu o declaratie extrem de critica la adresa FMI. Inaltul oficial ceh a spus ca FMI mai degraba a adancit crizele din Estul Europei decat sa rezolve problemele.
“Inaintea crizei, FMI nu avea practic niciun client. Odata cu aceasta criza si cu noua conducere in frunte cu Dominique Strauss-Kahn, Fondul si-a gasit de lucru si a obtinut mai multi bani”, a declarat oficialul ceh. Mojmir Hampl a mai spus ca FMI a pus accentul pe date care exagerau expunerile bancilor vest-europene in Europa emergenta, insa ignora faptul ca imprumuturile acestor subsidiare erau acoperite in mare parte de depozitele locale.
Dan Popa, Hotnews, ma intreaba: Cum apreciati declaratiile sale? Sunt corecte? A exagerat?
Raspunsul meu:
Viceguvernatorul ceh a exagerat, cu siguranta.
In primul rand, FMI, alaturi de Comisia Europeana si de Banca Mondiala, a organizat intalniri ale principalelor banci creditoare ale tarilor din Est, in cel putin doua randuri, in care li s-a solicitat sa nu-si reduca expunerile in tarile din Est. In termeni generali, bancile si-au respectat angajamentul. Nu le-am perceput nicidecum in sensul acuzelor formulate la adresa FMI. In cazul Romaniei, au aparut astfel de discutii la Viena, cu privire la expunerea bancilor austriece, si ele au fost justificate, fara a fi exagerate.
In al doilea rand, FMI nu a intervenit nici in SUA, nici in Germania, nici in Marea Britanie, care au avut cele mai mari pierderi inregistrate din comertul cu active financiare toxice. FMI a intervenit in tarile care, in timpul inundatiei de bani venite din afara, s-au indatorat peste masura si au avut nevoie de un suport suplimentar pentru asigurarea echilibrului extern. Romania este un foarte bun exemplu in acest sens, cu o datorie externa pe termen scurt de aproape 20 miliarde euro creata de sectorul privat, la sfarsitul anului 2008 – situata la un nivel superior rezervelor internationale ale Romaniei, mai putin rezervele obligatorii ale bancilor comerciale plasate la BNR. Chiar daca rezervele ar fi fost mai mari, nu poti accepta sa le pierzi pentru a sustine un deficit extern stuctural. Este complet nesanatos economic.
In al treilea rand, fara FMI si Comisia Europeana, Romania ar fi pus in pericol tot sectorul privat si populatia care s-a imprumutat in euro. O depreciere brutala si masiva ar fi fost fatala pentru multi romani. Continutul principal al angajamentelor asociate imprumutului de la FMI este, de altfel, cel prezentat inca din campania electorala in Programul de Guvernare al PDL. Aportul major al FMI sta in cel putin trei efecte directe de care a beneficiat Romania in ultimii doi ani, greu neglijabile cand vine vorba despre calitatea politicilor publice dezvoltate de istitutiile noastre:
- dimensionarea mai corecta a indicatorilor macroeconomici si o performanta mai buna in monitorizarea lor;
- credibilitate mai mare a programului asumat de catre Guvernul Boc pe o piata internationala tulbure;
- mobilizarea altor actori internationali care au venit cu un raspuns rapid la necesitatile noastre de finantare in conditii favorabile.
Se stie ca nimeni nu finanteaza ieftin o tara cu dezechilibre macroeconomice semnificative, asa cum era Romania, in plina criza economica globala.
In al patrulea rand, G-20 nu a performat in reasezarea regulilor de functionare si supraveghere financiara internationala si, din pacate, au existat unele declaratii nepotrivite ale reprezentantilor FMI. M-au deranjant in special cele ale directorului general Dominique Strauss-Kahn care invoca “cu bucurie” odata cu declansarea crizei financiare si economice globale nevoia unui FMI “back to business”. Cred ca mai degraba asa se justifica enervarea viceguvernatorului ceh.
De pilda:
“By dramatically increasing our resources, the world community has placed its trust in the IMF and we intend to live up to that trust. It cannot simply be “business as usual”. The IMF needs to adapt. Its lending must become more flexible and better tailored to country circumstances. And we are adapting—we have introduced a package of reforms that transforms the way we do business, drawing lessons from the present crisis and also from past experience.”
Dominique Strauss-Kahn, 16 aprilie, 2009, aici
O alta declaratie nepotrivita a fost lansata chiar la Bucuresti, cand a trasat prematur perspectiva unui nou imprumut al Romaniei la FMI, inainte de a incheia prezentul acord care ne permite sa epuizam cel putin trei cai strategice de diminuare a cheltuielilor publice si de crestere a veniturilor: absorbtia fondurilor europene; corectarea fisurilor din Codul Fiscal care deschide un evantai de exceptii ilogice si permit tranzactii mari fara a fi urmarite fiscal; respectiv, risipa banului public prin achizitii publice pervertite si diminuarea semnificativa a evaziunii fiscale.
In rest insa, Strauss-Kahn puncteaza corect rolul calitatii politicilor publice anti-criza, a institutiilor publice puternice pro-reforma si a echilibrelor macroeconomice.
Opiniile lui Bogdan Glavan, Mugur Isarescu si alti reprezentanti ai bancilor comerciale la aceeasi intrebare gasiti aici, respectiv reactia FMI aici.
Andreea Paul Vass, consilierul pe teme economice al premierului Emil Boc, explica, la Realitatea FM cauzele care au dus la criza din Grecia. „Statul elen are o grava problema de credibilitate care a derivat din matrasirea unor date macrocontabilicesti ceea ce a dus la o explozie a deficitelor fiscale si o cheltuire mult mai mare decat capacitatea economiei elene de a produce. In plus, statul elen s-a imprumutat prost, expunandu-se pe termen scurt”, spune Andreea Paul Vass.
Intrebata daca Romania poate fi in acelasi pericol, ea spune ca acest lucru s-ar fi putut intampla in 2008 cand si la noi “gradul de expunere a datoriei externe pe termen scurt a fost similar Greciei, de aceeasi valoare, 20 miliarde de euro” dar, in acest moment riscul a fost “contrabalansat de imprumutul contractat de la institutiile internationale, la o rata favorabila a dobanzii”.
Asculta aici: Andreea Paul Vass, in dialog cu Catalin Striblea si Gabriel Maricescu
In 2009, deficitul de cont curent al Romaniei ar putea cobori la 6-7 miliarde de euro, ceea ce inseamna o restrangere dureroasa pentru economia privata.
Din acesta:
- 4.5-5 mld e generat de catre sectorul de stat care este in continuare nerestructurat;
- fata de anul trecut, deficitul sectorului privat ar putea sa scada de la 12 la 1.5-2 miliarde anul acesta – adica sectorul privat nu va mai cumpara net aproape nimic din strainatate (si nu ma gandesc la autovehicule, ci in special la investitii, tehnologii si materii prime), iar exporturile se reduc drastic la randul lor.
Guvernul liberal ceh a cazut ieri prin motiunea de cenzura parlamentara a socialistilor. Primul-ministru Mirek Topolánek este fortat sa demisioneze cu intreaga sa echipa si sa organizeze alegeri anticipate. Este o situatie grea pentru o tara europeana care detine presedintia rotativa a UE, asemenatoare celei din Italia anului 1996 sau a Danemarcei din 1993. Din aceasta cauza, Parlamentul ceh a propus guvernului sa ramana in functie pana la expirarea mandatului european.
Ingrijorarile sunt intetite insa acum de suprapunerea crizei economice si financiare din Europa cu fragilitatea si instabilitatea politica exact in tara care trebuia sa intareasca ideea unei Europe Federale, cu o presedintie puternica, cu institutii europene mai moderne si mai eficiente. Or, absenta unui lider puternic in situatii de criza submineaza pentru moment acest proces.
Asadar, procesul de ratificare a Tratatului de la Lisabona (care luase avant anul trecut in 25 de state membre[i]) slabeste si alimenteaza incertitudinile irlandeze[ii].
Curtea Constitutionala a Cehiei a emis avizul pozitiv privind compatibilitatea dintre Tratatul de la Lisabona si ordinea constitutionala ceha inca din noiembrie 2008. Deputatii cehi au aprobat la randul lor ratificarea acestuia pe 18 februarie 2009. Dar votul senatorilor arata acum mult mai incert din cauza opozitiei puternice si a euroscepticului presedinte Vaclav Klaus.
Care sunt de fapt obiectivele Tratatului de la Lisabona? Dupa multi ani de negociere si dupa respingerea Constitutiei Europene, Tratatul de la Lisabona modifica tratatele anterioare, in vigoare in prezent, fara a le inlocui. Tratatul va pune la dispozitia Uniunii cadrul legal si instrumentele juridice necesare pentru:
1. O Europa mai democratica si mai transparenta, in care Parlamentul European si parlamentele nationale se bucura de un rol mai mare, in care cetatenii au mai multe sanse de a fi ascultati si care defineste mai clar ce este de facut la nivel european si national si de catre cine. Tratatul de la Lisabona recunoaste explicit, pentru prima data, posibilitatea ca un stat membru sa se retraga din UE.
2. O Europa mai eficienta, cu metode de lucru si reguli de vot simplificate, cu institutii mai stabile si moderne.
3. O Europa a drepturilor, valorilor, libertatii, solidaritatii si sigurantei, care promoveaza valorile Uniunii, introduce Carta drepturilor fundamentale in dreptul primar european, prevede noi mecanisme de solidaritate si asigura o mai buna protectie a cetatenilor europeni. In mod special, garanteaza libertatile si principiile Inscrise In Carta drepturilor fundamentale – se refera la drepturi civile, politice, economice si sociale – si confera dispozitiilor acesteia forta juridica obligatorie.
4. Europa ca actor pe scena internationala – instrumentele de politica externa de care dispune Europa vor fi regrupate. Tratatul de la Lisabona va oferi Europei o voce mai clara in relatiile cu partenerii sai din intreaga lume prin numirea unui Inalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate, sprijinit de noul Serviciu european pentru actiune externa. Uniunea va avea o personalitate juridica unica, ceea ce ii va intari puterea de negociere pe plan mondial.
Pentru detalii despre Tratatul de la Lisabona aici
[ii] Chemati sa se pronunte in cadrul unui referendum, irlandezii au respins, la 12 iunie 2008, ratificarea tratatului, cu 53,4% din voturi impotriva si 46,6% pentru. In urma votului negativ din Irlanda, Consiliul European din 19 si 20 iunie 2008 a confirmat ca procesul de ratificare va continua in celelalte state membre. La reuniunea din 15 si 16 octombrie 2008, Consiliul European a luat nota de analiza rezultatelor referendumului, prezentata de prim-ministrul irlandez, dl Cowen. Guvernul irlandez isi va continua consultarile, pentru a contribui la surmontarea dificultatilor create de aceasta situatie. Discutiile au continuat la Consiliul European din 11 si 12 decembrie, 2008. Consiliul a stabilit o abordare care sa permita intrarea in vigoare a tratatului inainte de sfârsitul lui 2009. In ceea ce priveste componenta Comisiei, Consiliul European a reamintit ca tratatele in vigoare prevad reducerea numarului de membri ai Comisiei, in 2009. Consiliul European a convenit ca va fi luata o decizie, in conformitate cu procedurile juridice necesare, astfel incât fiecare stat membru sa continue sa aiba un reprezentant in cadrul Comisiei, cu conditia ca tratatul sa intre in vigoare. De asemenea, cu conditia ca Irlanda sa se angajeze intr-o noua incercare de ratificare a tratatului pâna la sfârsitul mandatului actualei Comisii, Consiliul European a convenit ca vor fi oferite garantii juridice in ceea ce priveste urmatoarele trei chestiuni: fiscalitate, politica de securitate si aparare a statelor membre, precum si dispozitiile din Constitutia irlandeza referitoare la dreptul la viata, educatie si familie.
Intalnire cu sora mea, Iulia Vass, avocat care a pus de curand pe picioare o companie dinamita: Vass Lawyers.
“Recunoscand nevoia de accelerare a procedurilor de achizitii publice in contextul crizei financiare, Comisia Europeana a admis oficial, in decembrie 2008, faptul ca natura exceptionala a situatiei economice actuale justifica aplicarea procedurii de licitatie restrânsa accelerata. Potrivit Comisiei Europene, in cazul aplicarii acestei proceduri accelerate, durata atribuirii contractului de achizitie publica se va reduce de la 87 la 30 de zile. Prezumtia de urgenta se va aplica in perioada 2009-2010 pentru toate marile proiecte publice. (…)”
In Japonia, unde programul de lucru este de obicei de 12 ore, gigantul electronicelor, Canon, a decis sa-si lase angajatii sa plece mai devreme doua zile pe saptamana pentru a-i incuraja sa faca copii, imi spune de curand un prieten.
Rata natalitatii in Japonia este de 1,34 si continua sa scada. “Canon are un program de planificare familiala foarte bine pus la punct. Scurtarea orarului angajatilor face parte din acest program”, a declarat purtatorul de cuvant al companiei, care a explicat ca angajatii vor putea pleca de doua ori pe saptamana la 17.30.
Aflate intr-o criza fara precedent din punct de vedere al natalitatii, autoritatile au cerut corporatiilor sa contribuie la rezolvarea acestei probleme.
Analistii au declarat ca populatia Japoniei imbatraneste mult mai rapid decat orice alta tara din lume, iar sociologii avertizeaza ca, daca autoritatile nu rezolva aceasta problema, pot aparea adevarate catastrofe demografice. “Este minunat ca putem pleca acasa devreme fara sa ne simtim vinovati”, a declarat incantata Miwa Iwasaki, angajata a companiei japoneze.
Gasiti aici rezultatele alegerilor europene, dinamica participarii la vot, a locurilor ocupate in grupurile politice europene, dar si a raportului dintre barbati si femei in Parlamentul European (mediile europene si nationale).
Loading ...
